VITEJÍE vitejii s. f. 1. (La sg.) insushirea de a fi viteaz calitatea celui viteaz; voinicie. ◊ Loc. adv. Cu vitejie = vitejeshte. 2. Fapta vitejeasca. 3. (Pop.) Haiducie. Viteaz + suf. ie.

vitejie sf [At: (A. 1600) DOC. I. (XVI) 128 / V: (irg) ~ezie vet~ (ivr) ~tij~ / Pl: ~ii / E: viteaz + ie] 1 (Ivr) Serviciu militar. 2 Curaj ieshit din comun demonstrat in domeniul militar Si: bravura (1) eroism (3) (pop) voinicie (3) (inv) vartoshie (5) vartute (21) virtute (1) vrednicie (10) (irg) viteshug (1) volnicie (11) (ivr) vitejime (1). 3 Atitudine de om viteaz (5) Si: bravura eroism (6) (pop) voinicie (4) (inv) vrednicie (11) (irg) viteshug (2) (ivr) vitejime (2). 4 (Pex) Curaj (1). 56 (Ilav) Cu ~ Vitejeshte (12). 7 Fapta care denota vitejie (2) Si: bravura (2) (irg) viteshug (3). 8 (Inv; fig; in textele religioase) Straduintza pentru apararea sau propovaduirea credintzei creshtine. 9 (Pop) Viatza de haiduc (7).

VITEJÍE vitejii s. f. 1. (La sg.) Insushirea de a fi viteaz calitatea celui viteaz; voinicie. ◊ Loc. adv. Cu vitejie = vitejeshte. 2. Fapta vitejeasca. 3. (Pop.) Haiducie. Viteaz + suf. ie.

VITEJÍE vitejii s. f. 1. (Numai la sg.) Insushirea de a fi viteaz calitate a celui viteaz; barbatzie bravura eroism. Undei avint shi vitejie acolo sint shi eu! SADOVEANU O. I 423. Am cintat in tineretze stramosheasca vitejie Vitejie fara saman peacel timp de grea urgie. ALECSANDRI O. 247. ◊ Loc. adv. Cu vitejie = vitejeshte. Eu sint Tudora fiica lui SHoiman batrinul care teo raspins cu vitejie de la zidurile cetatzii. ALECSANDRI T. II 40. 2. (Concretizat mai ales la pl.) Fapta vitejeasca. [Fata] Ishi aduse aminte de vitejiile tatalui sau. ISPIRESCU L. 15. Tu din totzi ai mei copii Cel mai taren vitejii. ALECSANDRI P. II 12. Oltule careai fost martor vitejiilor trecute! ALEXANDRESCU P. 133. 3. (Popular) Haiducie. Te las naibei saracie SHi ma duc la vitejie. JARNÍKBIRSEANU D. 285.

VITEJÍE ~i f. 1) Caracter viteaz; bravura. 2) Fapta de viteaz. [G.D. vitejiei] /viteaz + suf. ~ie

vitejie f. fapta calitate de viteaz: bravura eroism.

vitejíe f. (d. viteaz). Calitatea de a fi viteaz. Fapta de viteaz (eroizm). SHi zíe (N. Cost. Let. 1 158 shi 437).

vitejíe s. f. art. vitejía g.d. art. vitejíei; pl. vitejíi art. vitejíile

vitejíe s. f. art. vitejía g.d. art. vitejíei; pl. vitejíi art. vitejíile

VITEJÍE s. barbatzie bravura curaj eroism neinfricare (pop.) voinicie. (~ cuiva in lupta.)

VITEJÍE s. v. haiducie.

VITEJIE s. barbatzie bravura curaj eroism neinfricare (pop.) voinicie. (~ cuiva in lupta.)

vitejie s. v. HAIDUCIE.

Vitejie ≠ lashitate

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.