LOC locuri s. n. I. 1. Punct portziune determinata in spatziu. ◊ Loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se afla cineva stand nemishcat fara a se deplasa. In (sau pe) loc = a) pe aceeashi bucata de pamant acolo unde se afla cineva sau ceva; b) neclintit; c) imediat intro clipa. (Expr.) Pe loc repaus = comanda militara indicand ieshirea din pozitzia de nemishcare a soldatului shi adoptarea unei pozitzii mai libere. Ai sta cuiva mintea in loc se spune cand cineva se afla in fatza unui lucru de neintzeles care nul poate cuprinde cu mintea. A sta pe loc = a se opri (din mers). La loc = acolo unde era mai inainte unde statea de obicei. (Expr.) Ai veni (cuiva) inima (sau sufletul) la loc = ai se potoli (cuiva) emotzia a se linishti; ai trece spaima. A pune pe cineva la locul lui = ai da cuiva o lectzie de bunacuviintza a arata cuiva ce se cuvine shi ce nu. (Fam.) La loc comanda (sau mishcarea) se spune pentru a reveni asupra unei dispozitzii (sau asupra unei mishcari greshite). La un loc = impreuna laolalta. Pana intrun (sau la un) loc = pana la un punct sau pana la un moment; intro masura oarecare. in (sau peste) tot locul = pretutindeni. Din loc in loc (sau dintrun loc intraltul) = a) de colo pana colo incoace shi incolo; b) din distantza in distantza ici shi colo. Pe unele (sau rar une) locuri = ici shi colo pe alocuri. ◊ Expr. A o lua (sau a porni) din loc = a pleca de undeva. A nushi (mai) afla (sau gasi) locul ori a nul (mai tzine) (sau incapea) pe cineva locul = a nu mai avea astampar sau odihna; a fi nerabdator nelinishtit. A nu (mai) avea loc de cineva = a) a fi incomodat de cineva; b) a se lega mereu de cineva ai pricinui neajunsuri. A sta (sau a se tzine a ramane a incremeni) tzintuit locului (sau pe loc in loc) = a sta neclintit fara sa se mishte. A sta la un loc = a sta linishtit a fi cuminte. A muta din loc = a duce in alta parte. (A merge a veni a pleca etc.) la fatza locului = (a se deplasa) acolo unde sa intamplat ceva (pentru a face cercetari). O palma de loc = o distantza mica. ♦ (Pop.) Bucata de pamant (cultivabil). ◊ Loc de casa = teren destinat pentru constructzie. Loc de veci = teren intrun cimitir aflat in proprietatea cuiva shi destinat pentru morminte sau cavouri. ♦ Regiune; tzinut; p. ext. tzara. ** Ashezare omeneasca localitate; regiunea tzara localitatea in care sa nascut cineva. ◊ Expr. (A fi) de loc (sau de locul lui ori al ei etc.) din... sau din partea locului = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se afla cineva. 2. Spatziu ocupat de cineva sau de ceva. ◊ Loc de munca (sau de productzie) = parte din suprafatza unei unitatzi economice in care un lucrator sau un grup de lucratori executa anumite operatzii in vederea obtzinerii productziei folosind in acest scop utilaj shi echipament tehnic corespunzator. Loc de munca = intreprindere sau institutzie in care o persoana ishi desfashoara activitatea in mod obishnuit. ◊ Expr. A lua loc = a se asheza. Ia loc! = shezi! Ashi face loc = ashi croi un drum a razbate. A face loc = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. (A fi) la locul lui = (a fi) asha cum se cuvine. 3. Pasaj intro scrisoare; publicatzie in care a aparut un anumit lucru. II. 1. Slujba post²; functzie. 2. Situatzie sociala a cuiva; p. gener. situatzie. ◊ Loc comun v. comun. ◊ Expr. (A se pune) in locul cuiva = (a se inchipui) in situatzia cuiva (pentru al putea intzelege). III. Moment potrivit; prilej ocazie. ◊ Expr. A da loc la... = a avea drept urmare; a determina a provoca. A fi locul = a fi cazul a fi nimerit. A avea loc = a se intampla a se produce. Din capul locului = de la inceput. IV. (In expr.) in loc de... sau in locul... se spune pentru a arata o inlocuire o substituire. in loc sa... (sau de a...) se spune pentru a arata raportul de opozitzie dintre doua idei doua actziuni etc. Lat. locus.

loc sn [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: ml locus] 1 Punct sau portziune determinata in spatziu. 2 (Gmt; is) ~ geometric Linie plana ale carei puncte au aceeashi proprietate. 3 (Gmt; ias) Totalitate a punctelor dintrun spatziu definite printro singura proprietate geometrica. 45 (Grm; is) Adverb de ~ sau (complement) circumstantzial de ~ (Adverb sau) complement circumstantzial care arata locul (1) unde se petrece o actziune punctul de plecare directzia shi limita in spatziu a unei actziuni. 6 (Grm; is) (Propozitzie) circumstantziala de ~ Propozitzie care arata locul (1) in care se petrece actziunea din propozitzia regenta. 7 (Reg; ilav) De ~ Imediat. 8 (Reg; ial) Din timp. 9 (Ilav) De pe (sau din) ~ De acolo de unde se afla cineva stand nemishcat fara a se deplasa. 10 (Ie) A o lua (sau a o rupe ori a porni) din ~ A pleca de undeva. 11 (Reg; iae) A incepe o activitate. 1213 (Ie) A(i) sari inima din ~ A simtzi brusc (o mare frica sau) o emotzie intensa. 14 (Ilav) Din ~ in ~ (sau dintrun ~ intraltul) Incoace shi incolo. 15 (Ial) La anumite intervale in spatziu. 16 (Ilav) In (sau pe) ~ Pe aceeashi bucata de pamant unde se afla cineva sau ceva. 17 (Ial) Neclintit. 18 (Ial) Imediat. 19 (Reg; ie) Minte de se opresc apele (sau de sta soarele) in ~ Se zice despre cineva care spune minciuni foarte mari. 20 (Rar; ie) A nul prinde vremea in ~ A fi foarte ocupat. 21 (Reg; ie) A sta in ~ (de cineva) A fi impiedicat de la o actziune. 2223 (Fam; ie) Ai sta mintea in ~ A nu mai intzelege nimic. 24 (Iae) A ramane foarte mirat. 25 (Ie) A bate (pasul) sau (a sta) pe ~ A nu progresa. 26 (Ie) A sta pe ~ A se opri. 27 (Reg; ie) A sta pe ~ k turtan foc A sta nemishcat. 28 (Pex; reg; iae) A nu actziona. 29 (Ie) A tzine (ceva) pe ~ A impiedica sa se dezvolte. 30 (Ie) Pe ~ repaus Comanda militara indicand ieshirea din pozitzia de nemishcare a soldatului shi adoptarea unei pozitzii mai libere fara a se deplasa din loc. 31 (Ilav) La ~ Acolo unde era mai inainte unde statea de obicei. 32 (Ivp; ie) A nu avea capul la ~ A fi zapacit. 33 (Fam; ie) A face la ~ A reface. 34 (Fam; ie) Ai veni inima (sau sufletul) la ~ Ashi reveni dintro sperietura o emotzie etc. Si: a se linishti. 35 (Fam; ie) Ai veni mintea (sau mintzile) la ~ A se cumintzi. 36 (Pex; iae) A se maturiza. 37 (Rar; ie) Ai veni fatza la ~ Ashi recapata expresia sau infatzisharea fireasca dupa o emotzie puternica o boala etc. 38 (Mil; ie) La ~ comanda Comanda prin care se revine asupra unui ordin dat anterior. 3940 (Fam; iae; shie la loc mishcarea) Comanda prin care se revine (asupra unei dispozitzii sau) asupra unei mishcari greshite. 41 (Fam; ie) A pune (pe cineva) la ~ul lui A da cuiva o lectzie de bunacuviintza. 42 (Ilav) La un ~ Impreuna. 43 (Inv; ie) A sta la un ~ cu cineva A convietzui. 44 (Ivp; ie) A sta gramada (sau roi) (la un ~) A se ingramadi. 45 (Irg; ie) A tzine la un ~ A fi unitzi. 4647 (Ilav) Pana intrun (sau la un) ~ (Pana la un punct sau) pana la un moment. 48 (Ial) Intro masura oarecare. 49 (Ilav) In (sau peste) tot ~ul Pretutindeni. 50 (Inv; ilav) Pe unele (sau une) ~uri Pe alocuri. 51 (Ilav) La fatza (sau inv starea) ~ului Acolo unde sa intamplat sau se afla ceva. 52 (Irg; ilav) In uibul ~ului Pretutindeni. 53 (Irg; ial) La intamplare. 54 (Irg; ie) A fi in uibul ~ului (sau al cuiva) A se comporta dupa firea shi obiceiurile locului sau ale cuiva. 55 (Irg; iae) A fi pe placul cuiva. 56 (Irg; iae) A se acomoda. 57 (Pop; ie) Ashi afla ~ul A se stabili undeva. 58 (Pfm; ie) A nushi (mai) afla (sau gasi) ~ul sau a nul (mai) tzine (sau incapea) (pe cineva) ~ul A nu mai avea astampar sau odihna. 59 (Iae) A fi nelinishtit. 60 (Iae) A fi nerabdator. 61 (Pfm; ie) A nu (mai) avea ~ de cineva A fi incomodat de cineva. 62 (Iae) A se lega mereu de cineva provocandui necazuri neajunsuri. 63 (Pfm; ie) A se invarti ~ul (cu cineva) A avea ametzeli. 64 (Ivp; ie) A nul prinde ~ul (sau starea) pe cineva A nu avea astampar. 65 (Ie) A sta (sau a se tzine a ramane a incremeni) tzintuit ~ului A sta neclintit. 66 (Pfm; ie) A sta la un ~ A sta cuminte linishtit. 67 (Fam; ie) A nu (putea) sta ~ului (sau la un ~ pe ~) A alerga incoace shi incolo. 68 (Ie) A pune (pe cineva sau ceva) la ~ sigur A pune intrun loc ferit de orice pericol Si: a ascunde. 69 (Pop; ie) Cum il rabda ~ul? Se spune despre un om rau. 70 (Ie) A muta din ~ A duce in alta parte. 71 (Ie) A merge (a se deplasa a se duce etc.) la fatza ~ului A se deplasa acolo unde sa intamplat ceva pentru a face cercetari. 72 (Ilav) La fatza ~ului Acolo unde sa petrecut un eveniment o intamplare etc. 73 (Pop) Bucata de pamant cultivabil. 74 (Irg) Proprietate agrara. 75 Regiune. 76 (Pex) TZara. 77 (Is) ~urile sfinte TZinuturi mentzionate in textele religioase k fiind acelea unde a trait a propovaduit shi a fost ingropat Iisus Hristos. 78 Ashezare omeneasca Si: localitate. 79 Regiune localitate tzara etc. unde sa nascut cineva. 8081 (Ila) Din (sau de prin) partea ~ului sau (inv) despre ~ Care este (din sau) de prin regiunea despre care se vorbeshte Si: bashtinash originar. 8283 (Ial) Care se afla situat in regiunea despre care se vorbeshte. 84 (Ilav) In (sau prin) partea ~ului In regiunea despre care se vorbeshte. 85 (Ie) A fi de ~ (sau de ~ul lui ori ei) din... A fi originar din... 86 Distantza. 87 (Is) O palma de ~ Se foloseshte pentru a indica o distantza mica. 88 (Rar) Perioada de timp Si: interval. 8990 Spatziu (care poate fi) ocupat de cineva sau de ceva. 91 (Is) ~ de munca (sau de productzie) Parte din suprafatza unei unitatzi economice in care se executa operatzii in vederea obtzinerii productziei folosind in acest scop utilaj shi echipament tehnic corespunzator. 92 (Is) ~ de munca Intreprindere sau institutzie in care o persoana ishi desfashoara activitatea. 93 (Ias) Ocupatzie care o are cineva in calitate de angajat Si: serviciu. 94 (Is) ~ de veci Teren intrun cimitir aflat in proprietatea cuiva shi destinat pentru morminte sau cavouri. 95 (Prc; ias) Mormant. 96 (Pop; ias) Cimitir. 97 (Is) ~ de casa Teren destinat pentru constructzia unei locuintze. 98 (Ie) Ashi face ~ A da la o parte pe cineva sau ceva spre a putea trece inainte. 99 (Ie) A face ~ A se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. 100101 (Ie) A (nu) fi la ~ul lui (sau ei) A (nu) fi asha cum se cuvine. 102 (D. oameni; ila) La ~ul lui Asha cum se cuvine. 103 (Fig; ie) A(shi) incalzi ~ul A sta mult intrun loc. 104 (Ie) A incurca ~ul (sau lumea zilele etc.) A stanjeni activitatea celor prezentzi. 105 (Iae) A nu fi de nici un folos. 106 (Ie) A lua ~ A se asheza. 107 (Ie) Ia ~! SHezi! 108 (Pfm; ie) A putzi ~ul (sub cineva) (de lene) Se spune despre cineva foarte lenesh. 109 (Fam; ie) A sta pe (sau la in) ~ul sau A se gasi la locul (1) obishnuit stabilit sau destinat. 110 (Iae) A pastra masura. 111 (Ie) A tzine ~ de... A inlocui. 112 (Reg) Placenta. 113 Scriere sau pasaj intro scriere unde a aparut o anumita informatzie sau relatare. 114 Pasaj dintro scrisoare. 115 (Is) ~ comun Idee cunoscuta de toata lumea Si: banalitate. 116 (Is) ~uri albe Blanc tipografic sau spatziu intre randurile culese. 117 Functzie. 118 Pozitzie ocupata de cineva sau ceva intro ierarhie Si: clasament rang¹ treapta¹. 119 (Pgn) Situatzie. 120 (Fam; ie) A prinde ~ A fi luat in consideratzie. 121 (Ivr; iae) A trece drept... 122 (Ie) A se pune in ~ul cuiva A se inchipui in situatzia cuiva pentru al putea intzelege. 123 (Ilav) In ~ul cuiva in situatzia cuiva. 124 Moment potrivit Si: ocazie prilej. 125 (Ilv) A avea ~ A se intampla. 126 (Ial) A se produce. 127 (Ial) A se desfashura. 128 (Ie) A da ~ la ... A avea drept urmare. 129 (Iae) A determina. 130 (Iae) A provoca. 131132 (Ie) A (nu) fi ~ul A (nu) fi cazul. 133134 (Iae) A (nu) fi potrivit. 135 (Inv; ilav) La ~ de nevoie Intrun moment dificil. 136 (Ilav) Din capul ~ului De la inceput. 137 (Ilpp) In ~ de (sau in ~ul) In schimbul. 138 (Ilpp) La un ~ cu... Impreuna cu... 139 (Ilc) In ~ sa (sau k ... sa) Se spune pentru a arata raportul de opozitzie dintre doua idei doua actziuni etc. 140 (Inv; ilc) In ~ ce In timp ce.

LOC locuri s. n. I. 1. Punct portziune determinata in spatziu. ◊ Loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se afla cineva stand nemishcat fara a se deplasa. In (sau pe) loc = a) pe aceeashi bucata de pamant acolo unde se afla cineva sau ceva; b) neclintit; c) imediat intro clipa. ◊ Expr. Pe loc repaus = comanda militara indicand ieshirea din pozitzia de nemishcare a soldatului shi adoptarea unei pozitzii mai libere. Ai sta cuiva mintea in loc se spune cand cineva se afla in fatza unui lucru de neintzeles care nul poate cuprinde cu mintea. A sta pe loc = a se opri (din mers). La loc = acolo unde era mai inainte unde statea de obicei. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) inima (sau sufletul) la loc = a i se potoli (cuiva) emotzia a se linishti; ai trece spaima. A pune pe cineva la locul lui = ai da cuiva o lectzie de bunacuviintza a arata cuiva ce se cuvine shi ce nu. (Fam.) La loc comanda (sau mishcarea) se spune pentru a reveni asupra unei dispozitzii (sau asupra unei mishcari greshite). La un loc = impreuna laolalta. Pana intrun (sau la un) loc = pana la un punct sau pana la un moment; intro masura oarecare. In (sau peste) tot locul = pretutindeni. Din loc in loc (sau dintrun loc intraltul) = a) de colo pana colo incoace shi incolo; b) din distantza in distantza ici shi colo. Pe unele (sau rar une) locuri = ici shi colo pe alocuri. ◊ Expr. A o lua (sau a porni) din loc = a pleca de undeva. A nushi (mai) afla (sau gasi) locul sau a nul (mai) tzine (sau incapea) pe cineva locul = a nu mai avea astampar sau odihna; a fi nerabdator nelinishtit. A nu (mai) avea loc de cineva = a) a fi incomodat de cineva; b) a se lega mereu de cineva ai pricinui neajunsuri. A sta (sau a se tzine a ramane a incremeni) tzintuit locului (sau pe loc in loc) = a sta neclintit fara sa se mishte. A sta la un loc = a sta linishtit a fi cuminte. A muta din loc = a duce in alta parte. (A merge a veni a pleca etc.) la fatza locului = (a se deplasa) acolo unde sa intamplat ceva (pentru a face cercetari). O palma de loc = o distantza mica. ♦ (Pop.) Bucata de pamant (cultivabil). ◊ Loc de casa = teren destinat pentru constructzie. Loc de veci = teren intrun cimitir aflat in proprietatea cuiva shi destinat pentru morminte sau cavouri. ♦ Regiune; tzinut; p. ext. tzara. ♦ Ashezare omeneasca localitate; regiunea tzara localitatea in care sa nascut cineva. ◊ Expr. (A fi) de loc (sau de locul lui ori al ei etc.) din... sau din partea locului = (a fi) originar din... sau din regiunea unde se afla cineva. 2. Spatziu ocupat de cineva sau de ceva. ◊ Loc de munca (sau de productzie) = parte din suprafatza unei unitatzi economice in care un lucrator sau un grup de lucratori executa anumite operatzii in vederea obtzinerii productziei folosind in acest scop utilaj shi echipament tehnic corespunzator. Loc de munca = intreprindere sau institutzie in care o persoana ishi desfashoara activitatea in mod obishnuit. ◊ Expr. A lua loc = a se asheza. Ia loc! = shezi! Ashi face loc = ashi croi un drum a razbate. A face loc = a se da la o parte pentru a permite trecerea cuiva sau a ceva. (A fi) la locul lui = (a fi) asha cum se cuvine. 3. Pasaj intro scrisoare; publicatzie in care a aparut un anumit lucru. II. 1. Slujba post²; functzie. 2. Situatzie sociala a cuiva; p. gener. situatzie. ◊ Loc comun v. comun. ◊ Expr. (A se pune) in locul cuiva = (a se inchipui) in situatzia cuiva (pentru al putea intzelege). III. Moment potrivit; prilej ocazie. ◊ Expr. A da loc la... = a avea drept urmare; a determina a provoca. A fi locul = a fi cazul a fi nimerit. A avea loc = a se intampla a se produce. Din capul locului = de la inceput. IV. (In expr.) In loc de... sau in locul... se spune pentru a arata o inlocuire o substituire. In loc sa... (sau de a...) se spune pentru a arata raportul de opozitzie dintre doua idei doua actziuni etc. Lat. locus.

LOC locuri s. n. I. 1. Portziune determinata in spatziu. Sau departat mult de locul luptei. SAHIA N. 45. Aici la loc racoritor Sfirshit stetea acum. COSHBUC P. I 227. Il facu sai ramiie talpile lipite de locul unde sta. ISPIRESCU L. 35. ◊ Loc. adv. De pe loc = stind fara a se mishca. Faci reclama mergind sau de pe loc? SAHIA N. 104. Din loc = de acolo de unde este sau se afla cineva sau ceva. Sta neadormit... fara sa se clinteasca din loc. CREANGA P. 311. Nici k mar clinti din loc. ALECSANDRI P. II 13. In loc = a) pe aceeashi bucata de pamint. Se izbeshte de un grup de doi mineri care tocmai intrau in dreapta shi se invirteshte in loc. DAVIDOGLU M. 21. Santors in loc shi a voit sa plece. CARAGIALE P. 96. Caiin neastimpar framintan loc pamintul. ALECSANDRI P. III 220; b) (in legatura cu verbele «a sta» «a se opri») incetind mishcarea intrun anumit loc neclintit. Sta in loc uimita vazind frumusetzile cimpului. ISPIRESCU L. 17. Cind a intrat AbuHasan cu fetele cintind in urma lui a stat o clipa in loc aiurit de atitea minunatzii. CARAGIALE O. III 72. (Expr.) Ai sta cuiva mintea in loc = a nu mai intzelege nimic; a ramine foarte mirat naucit; c) (cu sens temporal) indata imediat. O schija de obuz... Reteaza capul lui Cobuz SHin loc ne curma jocul. ALECSANDRI P. III 439. La loc = (local shi modal) acolo (shi asha) unde (shi cum) era mai inainte. Deschise saltarul biroului shi baga in el calimara tun. Inchise la loc shi in urma ramase in picioare. SAHIA N. 77. Fata ImparatuluiRosh in valmashagul acesta rapede pune capul lui HarapAlb la loc. CREANGA P. 278. Copilitza nu ma spune K puiul la loc loi pune. JARNÍKBIRSEANU D. 378. (Expr.) Ai veni (cuiva) inima la loc = se spune cind cineva prinde curaj dupa un moment de emotzie sau de spaima. Inca fiind acolo vazu cum infloreshte pomul cum i cade florile shi cum roadele se arata iarashi. Atunci i mai veni inima la loc. ISPIRESCU L. 72. A pune pe cineva la locul lui = a pune pe cineva la punct; al repezi. (Mil.) La loc comanda (sau in comenzi de gimnastica mishcarea) se spune cind se anuleaza o comanda greshit data (sau o mishcare greshit facuta reveninduse la pozitzia de pornire). La un loc = laolalta impreuna. Pe urma ar mai fi de strins la un loc Toate inimile tinere proaspete SHi de incins un foc. DESHLIU G. 10. Imbla shi ei mai cite multzi la un loc. CREANGA P. 121. Cinii latra la un loc. ALECSANDRI P. III 8. Pe loc = a) (local) unde este cineva sau ceva. Voi stind aici pe loc va gasiratzi rostul. BENIUC V. 25. Sa se duca la parintzi?... Sa ramiie pe loc? CREANGA P. 89. (Expr.) A sta pe loc = a se opri (din drum) a nu se (mai) mishca. Un strain... in calea fetei pe loc statu. ALECSANDRI P. I 23. Pe loc repaus = comanda militara indicind ieshirea din pozitzia de exercitziu a soldatului shi adoptarea unei pozitzii mai libere fara a parasi locul carel ocupa in formatzia respectiva; b) pe aceeashi bucata de pamint. Flacaii... tzopaie pe loc ridicind talpile. REBREANU I. 12; c) (temporal) pe data indata imediat. Tocmai visam rosti el cu oarecare greutate dar am uitat pe loc. SADOVEANU P. M. 310. Muri pe loc. ISPIRESCU L. 319. Pe loc li sau muiet ciolanele. CREANGA P. 251. (Regional) De loc = imediat. Pina intrun loc (sau la un loc) = (local) pina la un punct; (temporal) pina la un moment. In (sau peste) tot locul = pretutindeni. El in tot locul se intinde. CONACHI P. 272. Din loc in loc = a) de colo pina colo incoace shi incolo (fara astimpar fara odihna). Umblind din loc in loc mam ratacit. CREANGA P. 288. Povestesc... cum ia amagit pasarea vicleana cum ia purtat din loc in loc. ODOBESCU S. III 17; b) din distantza in distantza ici shi colo. Pe une(le) locuri = ici shi colo pe alocuri. Omatul se pusese pe unelocuri pina la briu. CREANGA A. 30. Din capul locului v. cap. ◊ Expr. A o lua (sau a porni) din loc v. lua. Ashi afla locul = a se aciua undeva a se stabili. A nushi mai afla (sau gasi sau a nul tzine a nul mai incapea pe cineva) loc(ul) = a nu avea astimpar sau odihna; a fi nelinishtit agitat. Grija calatoriei il pusese intrun neastimpar k nushi mai gasea loc nu se mai gindea ce face. BASSARABESCU V. 40. Suparat nushi afla acuma loc. SBIERA P. 258. Incepu a salta shi a juca de bucurie de nul mai incapea locul. ISPIRESCU U. 110. Nu ma tzine locul de bucurie... imi vine tot sa cint shi sa joc. ALECSANDRI T. 272. A nu mai avea loc de cineva se spune despre cineva care sta in calea cuiva sau care face mizerii cuiva il persecuta i pricinuieshte neajunsuri. A sta (sau a se tzine a ramine) locului = a se opri undeva a sta neclintit a ramine in nemishcare. Nu e bine cind stai locului. CREANGA P. 241. Iar noi locului ne tzinem Cum am fost asha raminem. EMINESCU O. I 124. Tatari stind locului SHi frigind un miel furat. ALECSANDRI P. III 414. A sta la un loc = a sta linishtit. Cum il rabda locul? se spune despre un om rau care are purtari rele. A muta din loc = a deplasa a duce in alta parte. Noi le mutam [butzile] din loc ea nu va shti shi va bea numai apa. EMINESCU N. 10. (A merge a veni a pleca etc.) la fatza locului = (a se deplasa) acolo unde sa intimplat ceva. Comisia a plecat la fatza locului pentru a ancheta incidentul. (Glumetz) Cocostirci pe catalige Vin la fatza locului. TOPIRCEANU B. 47. O palma de loc = o distantza mica o departare care no bagi in seama. De la Neamtz la Falticeni... era pentru noi o palma de loc. CREANGA A. 116. Loc sigur = loc adapostit de primejdii loc in care ceva sau cineva se gaseshte in sigurantza. O am pusa acasa la pastrare... dar shtii la loc sigur. CARAGIALE O. I 167. Loc geometric v. geometric. Bucata de pamint; portziune de teren delimitata avind o anumita destinatzie (in special) pamint cultivabil proprietate agrara ogor cimp. Lea dat locuri lea dat case lea daruit paminturi. STANCU D. 89. Locui bun moshiami place. SHEZ. I 235. Dragimi sint boii shi locul. JARNÍKBIRSEANU D. 438. ◊ Loc de casa = teren destinat pentru cladirea unei case. Loc viran = teren (mai ales la orash) fara cladiri pe el. Loc de veci = proprietate asupra unei mici bucatzi de pamint intrun cimitir; mormint. ♦ TZinut regiune; p. ext. tzara. De peaceste locuri eu Nu mash duce niciodata. COSHBUC P. II 169. Pasarea ce pleaca in locuri departate Sentoarce iar in tzara de unde a plecat. BOLINTINEANU O. 4. Clima acestui loc nu este mai calduroasa decit a noastra. GOLESCU I. 158. ♦ Punct oarecare dintro regiune ashezare omeneasca localitate. Numele de locuri ale unei regiuni oarecare pot fi studiate din diverse puncte de vedere dupa preocuparile celui care le cerceteaza. IORDAN N. L. III. ♦ (Uneori determinat prin «de nashtere») Regiunea tzara in care sa nascut cineva din care se trage cineva. V. origine obirshie. (Mai ales in expr.) (A fi) de loc sau din partea locului = (a fi) nascut in... originar din...; p. ext. autohton. Eai de loc din partzile deschise de la Prut shiacolo lumeai altfel intre holde shin soare. SADOVEANU B. 36. Noi sintem de loc din Bucureshti. SEVASTOS N. 112. Numai armasari shi iepe sint primitzi sa alerge; cai nu shi nu de alt soi decit de loc. NEGRUZZI S. I 36. De locul lui (sau ei) = originar. Era de la Piatra de locul ei. CREANGA P. 114. (Rar) Perioada de timp. Omul cuprinde un loc in vreme. EMINESCU. N. 53. 2. (Mai ales articulat) Spatziu rezervat pentru a fi ocupat de cineva sau de ceva. Sa incuie bine shi sa ascunda cheia la locul ei. REBREANU R. I 243. Aci e locul de intilnire a trei buni camarazi shi prieteni. CARAGIALE O. II 227. Vezi tu butzile aste doua? Unai cu apa alta cu putere. Sa le mutam unan locul alteia. EMINESCU N. 10. ◊ Expr. A lua loc = a se asheza (I 1). Intra in sala shi lua loc intre ceilaltzi. ▭ Va rog sa luatzi loc. Domnul secretar trebuie sa vina numaidecit. DEMETRIUS C. 27. Ashi face loc = a da la o parte (pe cineva sau ceva) spre a putea trece inainte a patrunde undeva ashi croi un drum. Stroie ishi facea loc cu trupul lui mare. SADOVEANU O. VII 94. Iar eu facindumi loc printre dame... am alergat la celalalt capat. NEGRUZZI S. I 38. A face loc = a se da la o parte a se feri k sa se asheze sau sa treaca cineva a lasa pe altul inainte. Zimbind fericita cu ochii febrili i facu loc doctorului pe pat. BART E. 384. Ii facu loc pe poarta. BUJOR S. 71. Se asheza in carutza facind loc shi lui Dumitru. CONTEMPORANUL III 653. (A fi) la locul lui = (a fi) asha cum se cuvine unde se cuvine (sa stea); cu rost cu chibzuiala potrivit. Cind da citeo vorba dintrinsul vorba era vorba la locul ei. CREANGA P. 142. K tot ce nu e la locui va cadea trufia lor. ALEXANDRESCU P. 139. Vorbeshte... la locu lui. SHEZ. II 72. A tzine loc de ceva (sau locul cuiva) = a inlocui a suplini ceva (sau pe cineva) a indeplini functzia de... Anuntzul tzine loc de invitatzie. ▭ Gitul unui clondiri ce tzinea loc de sfeshnic. EMINESCU N. 41. ♦ Loc de munca (sau de productzie) = cladirea mashina etc. sau intreprinderea ori institutzia in care (sau la care) lucreaza cineva. Congresul al IIIlea al P.C.R. (1924) a hotarit k organizatziile de partid sa fie constituite pe baza locului de productzie pe intreprinderi pentru a putea conduce luptele de fiecare zi ale clasei muncitoare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 94. 3. Pasaj intro scriere; publicatzie (revista volum) unde a aparut un anumit pasaj o relatare. Amanunte la locul citat. ◊ Loc comun v. comun. II. 1. Slujba in care functzioneaza cineva; serviciu post functzie. Locul in uzina nu shi la mai reluat. SAHIA N. 35. Grabit... i raspunse: La noi e ocupat tot locul. ANGHELIOSIF C. M. II 10. Mai sint inca shapte ministere; or sa se mai iveasca locuri. CARAGIALE O. II 244. 2. Situatzie pozitzie (ocupata de cineva). ◊ Expr. (A se pune) in locul cuiva = (ashi imagina ashi inchipui k este) in situatzia altei persoane; a privi o chestiune din punctul de vedere al altcuiva. Ei dar asta sa manfrunte?... Punte Un moment in locul meu! TOPIRCEANU M. 80. III. Prilej ocazie moment potrivit. Nu e loc de glumit. ◊ Expr. A da loc la... = a duce la... a avea drept urmare a provoca. Interventzia a dat loc la discutzii inflacarate. A fi locul = a fi cazul a fi nimerit a fi potrivit cu imprejurarea. Nu era locul sa vorbim acolo in capul scarilor. C. PETRESCU S. 166. Nu aci este locul sa judecam daca aceasta [libertatea presei] spre folosul sau paguba publicului rominesc a fost. CARAGIALE O. III 216. (Despre un eveniment) A avea loc = a se intimpla a se petrece a se produce. In acelea vremi a avut loc intimplarea. RETEGANUL P. I 11. IV. (In loc. adv.) De loc = nicidecum de fel. Era mishel? Ba nu de loc. COSHBUC P. I 229. Faranceta de loc Pashesc tot inainte sub viscolul de foc. ALECSANDRI P. III 222. Da loc nu mai ashtepta. JARNÍKBIRSEANU D. 496. (Repetat spre a accentua negatzia) Nu se domirea de loc de loc k ce sa insemneze un asemenea vis. ISPIRESCU L. 231. In loc de... sau (loc. prep.) in locul... arata o inlocuire o substituire. O beshican loc de sticla e intinsan ferestruie. EMINESCU O. I 84. Primavara cu lacramioare In locul iernii vine zimbind. ALECSANDRI P. II 79. In locul fericirii capata pizma. NEGRUZZI S. I 56. ◊ Loc. conj. In loc sa... (sau de a...) arata raportul adversativ de opozitzie intre doua propozitzii. In loc sa asculte rugaciunea dete drumul ogarului. ISPIRESCU L. 296. In loc sa iasa la drum da de un heleshteu. CREANGA P. 46.

LÓC elem. „care vorbeshte” „convorbire”. (< fr. loque cf. lat. loqui a vorbi)

LOC ~uri n. 1) Punct sau portziune determinata in spatziu. ◊ A lua ~ a se asheza. Ashi face ~ ashi croi drum. A face (cuiva) ~ a se da la o parte pentru a trece sau a se asheza cineva. A tzine ~ul a inlocui pe cineva. A umbla din ~ in ~ a umbla dintro parte in alta. Din capul ~ului de la inceput. A se opri in ~ a se opri brusc. Ai sta cuiva mintea in ~ a nu putea judeca; a ramane buimac; a se buimaci. Ai veni inima la ~ ai trece frica; a se linishti. A pune pe cineva la ~ul lui a pune pe cineva la punct. La un ~ impreuna; laolalta. Pe ~ a) pe aceeashi portziune de teren; b) acolo unde se afla cineva sau ceva; c) imediat; indata. A sta pe ~ a nu merge mai departe; a se opri. Peste tot ~ul in toate partzile; pretutindeni. Pe unele ~uri unde shi unde; pe alocuri. A ramane (sau a sta) ~ului a ramane nemishcat; a se opri. Ashi afla ~ul a se stabili undeva. A nushi (mai) afla ~ul a nu avea astampar; a fi agitat. A veni (sau a se duce a trimite) la fatza ~ului a veni (sau a se duce a trimite) acolo unde sa petrecut ceva. Pe ~ repaus! comanda militara in urma careia soldatul ia o pozitzie libera ramanand insa nemishcat. A o lua (sau a porni) din ~ a pleca de undeva. 2) Bucata de pamant rezervata special pentru ceva. ◊ ~ de casa teren care urmeaza sa fie construita o casa. ~ de pashune bucata de pamant necultivat unde sunt pascute vitele. 3) Intindere mare de pamant avand anumite caracteristici specifice; regiune; meleag; tzinut. ~uri mlashtinoase. 4) Localitate regiune tzara in care sa nascut cineva sau de unde ishi trage originea. ◊ (A fi) de ~ (sau din partea ~ului) (a fi) de bashtina; a fi din regiunea data. 5) Spatziu ocupat de cineva sau de ceva. ◊ ~ de munca institutzie sau intreprindere in care o persoana ishi desfashoara activitatea. 6) Functzie detzinuta de o persoana intro institutzie intreprindere sau organizatzie; post; serviciu. ◊ Are un ~ bun are un serviciu bun. 7) Situatzie sociala a unei persoane. 8) Situatzie favorabila; moment potrivit; ocazie; prilej. ◊ A avea ~ a se intampla; a se produce. 9) Fragment intro scriere unde a aparut o informatzie sau o relatare. 10): In ~ de... (sau in ~ul... ) indica o inlocuire o substituire. In ~ sa... (sau de a... ) indica opozitzia intre doua idei. /<lat. locus

loc n. 1. spatziu ce ocupa un corp; 2. spatziu in genere: loc intins; 3. punct anumit tzinut: locul natal; locuri sfinte manastiri shi biserici (mai ales cele din Palestina); loc rau raspantie locuita de duhuri rele: a calcat intr’un loc rau; 4. rang pozitziune: in primul loc; 5. timp potrivit: nu e aci loc de a trata aceasta chestiune; din capul locului dela inceput; pe loc imediat; de loc nici de cum; 6. pasaj dintr’un scriitor: Aristotele zice intr’un loc; locuri comune idei generale veritatzi banale. [Lat. LOCUS].

loc n. pl. urĭ (lat. lŏcus it. luógo pv. loc fr. lieu cat. lloc sp. luego pg. logo). Spatziŭ ocupat de un corp: casa zidita pe locu alteĭ case. Spatziŭ liber: aceasta casa are mult loc in prejur trasurile nu maĭ aveaŭ loc de trecut. Punct anumit regiune tzinut: ma duc in locu natal in muntziĭ noshtri is locurĭ incintatoare. Localitate: obiceĭurile loculuĭ. Punct fix unde trebuĭe sa staĭ orĭ sa shezĭ: acest vagon are 24 de locurĭ. Parte a corpuluĭ: el a fost ranit in treĭ locurĭ corabia s’a spart in doŭa locurĭ. Pasagiu dintr’o carte: citind aceasta carte am plins in multe locurĭ. Timp potrivit ocaziune: nu e acuma loc de vorba. Rang treapta pozitziune sociala saŭ ĭerarhica: lasatzil pe mojic la locu luĭ! Adv. Loculuĭ pe loc tot in acel loc tot aicĭ: a raminea loculuĭ aceasta scrisoare e adresata loculuĭ )lat. loco). De loc de fel nicĭ de cum: vintu nu sufla de loc. La loc cum eraĭ in ainte: dute la loc (reĭatzĭ locu) la loc (reĭashĭ locu shi pozitziunea!I a face un lucru la loc (al face cum era al repara). In loc de pentru inlocuind: eraŭ doĭ in loc de unu. La un loc impreuna: fratziĭ locuĭaŭ la un loc. Pe loc (in Olt. de loc) imediat indata numaĭ de cat: cum la vazut pe loc la shi prins. In partea loculuĭ in localitate. Din capu loculuĭ chear de la inceput. In primu loc in primu rind intre ceĭ (cele) dintiĭ. Locurĭ comune in retorica izvoare generale din care se aprovizioneaza un orator ideĭ generale adevarurĭ banale (V. truizm). Locurĭ rele 1. locurĭ pe unde poporu crede k umbla spiritele rele strigoiĭ stahiile 2. localurĭ de coruptziune. Locurĭ sfinte undes bisericĭ shi minastirĭ maĭ ales Ĭerusalimu shi Muntele Atos. Locurĭ albe pasagiĭ libere (nescrise) in carte. A avea loc (fr. avoir lieu) a se face a se intimpla: ceremonia va avea loc mine. A da loc a da ocaziune: aceasta vorba a dat loc uneĭ discusiunĭ aprinse. A tzinea loc a inlocui: locotenentu tzinea loc de capitan. A face loc cuĭva aĭ lasa loc liber k sa treaca orĭ sa sheada (k simpla interj. loc! adica „facetzĭ loc de trecut”). A lua loc a ocupa loc a te pune pe scaun. A nutzĭ afla loc saŭ locu a nu putea sta loculuĭ de nelinishte. A pune pe cineva la locu luĭ al fortza sa se astimpere. A fi la locu taŭ a te purta cuviincĭos. Acest cal nu ĭa din loc nu urneshte carutza din loc ci numaĭ se agita.

loc s. n. pl. lócuri

loc s. n. pl. lócuri

+lua din loc (a o ~) (a pleca) (fam.) (desp. lua) loc. vb. v. lua; ind. perf. c. 1 am luato din loc; imper. 2 sg. afirm. iao din loc; ger. luando din loc (desp. luando)

in loc sa loc. conjctz.

*in lócu loc. prep. (~i)

*in lócul prep. + subst. (~ acela)

*lócul (la ~ ei/lui/sau etc.) loc. adj.

de loc (originar local) prep. + s. n.

in loc de loc. prep.

in loc sa loc. conjctz.

in loc.

LOC s. 1. v. punct. 2. v. ashezare. 3. teren. (A cumparat un ~ de casa.) 4. v. zona. 5. meleag regiune taram teritoriu tzinut zona. (Se afla pe ~uri necunoscute.) 6. v. regiune. 7. parte regiune tzinut. (Vezi cum e shi prin alte ~uri.) 8. pozitzie situatzie. (Ocupa un ~ onorabil in societate.) 9. loc comun = a) banalitate; b) v. clisheu.

LOC s. v. departare distantza placenta spatziu.

LOC s. 1. punct. (In diferite ~uri ale orashului.) 2. ashezare pozitzie (rar) situare situatzie (inv.) ashezamint pusaciune pusatura pusoare stat. (Prin ~ este o localitate pitoreasca.) 3. teren. (A cumparat un ~ de casa.) 4. spatziu zona. (Erau ~uri pline cu iarba.) 5. meleag regiune tarim teritoriu tzinut zona. (Se afla pe ~uri necunoscute.) 6. regiune teren tzinut zona. (Nu cunoashte bine ~.) 7. parte regiune tzinut. (Vezi cum e shi prin alte ~uri.) 8. pozitzie situatzie. (Ocupa un ~ onorabil in societate.) 9. loc comun = a) banalitate platitudine prozaism (livr.) truism (fig.) proza; b) (LIT.) clisheu (fig.) shablon tipar.

loc s. v. DEPARTARE. DISTANTZA. PLACENTA. SPATZIU.

loc (lócuri) s. n. 1. Ashezare situatzie pozitzie. 2. Populatzie; tirg. 3. Insarcinare serviciu functzie. 4. Cauza motiv. 5. Timp oportunitate. 6. Parte. 7. Capacitate suprafatza. 8. Ordin rang. 9. Teren regiune. 10. Imobil casa. 11. Localitate ashezare. Deloc de fel. In loc in schimb. La loc k mai inainte. La un loc impreuna. Pe loc imediat. Mr. megl. istr. loc. Lat. lǒcus (Diez I 253; Pushcariu 986; CandreaDens. 1004; REW 5097); cf. it. luogo prov. loc fr. lieu cat. lloc sp. luego port. logo. Pentru expresia deloc cf. cat. enlloc (Iordan BF IX 155). Der. inloca vb. (rar a plasa a situa); inlocui vb. (a substitui); inlocuitor s. m. (substitut); intruloca (var. introloca intruluca inturluca) vb. (a reuni a aduna; a culege; refl. a se asocia) comp. cu intru (dupa Scriban cu intr’un); alocuri (var. alocurea) in expresia pe alocuri (din loc in loc); alocurea adv. (in afara locului; in apropiere de); cf. locui locash. Der. neol. local adj. din fr. local; local s. n. (restaurant casa); localnic adj. (indigen) din pol. lokalny rus. lokalinyj (Tiktin); localitate s. f. (loc tirg) din fr. localité; localiza vb. din fr. localiser; locatar s. m. (chiriash) din fr. locataire; locativ adj. din fr. locatif; locatziune s. f. (taxa) din fr. location termen juridic; sublocatziune s. f. (subinchiriere subarendare); sublocator s. m. (subchiriash) din fr.; loco prefix din fr. loco (locomobila s. f.; locomotiva s. f.; locomotor adj.; locomotziune s. f.; locotenent s. m. din it. locotenente; locotenentza s. f.); sublocotenent s. m. din fr. souslieutenant; loctziitor s. m. traducere a fr. lieutenant; prealocui vb. (a locui) dupa sl. prebyvati inv.

LOC DE IMBARCARE / DEBARCARE totalitatea instalatziilor shi amenajarilor dintrun aeroport care asigura operatziunile de imbarcare shi debarcare a pasagerilor marfurilor a trupelor etc.

pre loc (pe loc) 1. Joc* popular romanesc de barbatzi shi mixt intalnit in zona Oravitza (jud. CarashSeverin). Eset o varianta a braului* banatzean vechi (batran) shi se joaca in semicerc cu bratzele pe umeri. Are ritm asimetric 7/16 shi mai multe variante (I 1) melodice; mishcarea este vioaie cu pashi maruntzi shi arcuitzi pe primul timp (I 2). 2. Joc pop. romanesc de cuplu intalnit in Campia Banatului (jud. Timish). Se joaca in formatzie de „perechi in linie” cu partenerii situatzi fatza in fatza tzinanduse simetric de ambele maini. Are ritm binar* shi mai multe variante melodice; mishcarea este rapida cu pashi maruntzi executatzi pe loc shi cu mici deplasari bilaterale. Face parte din grupa ardelenelor (1) nesincopate.

CEDANT ARMA TOGAE CONCEDANT LAUREA LAUDI (lat.) armele sa cedeze locul togii laurii elocventzei Cicero „De oficiis” I 22 77. Astfel formuleaza Cicero preferintza sa pentru o conducere civila a societatzii. P. ext. Indemn la solutzionarea pashnica a conflictelor.

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.

HOC VOLO SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau asha poruncesc; vointza mea sa tzina loc de ratziune Iuvenal „Satirae” VI 223. Expresie a unei incapatzanari arbitrare.

LOCURILE SFINTE ansamblu de localitatzi shi monumente celebrate de o religie in amintirea unor momente semnificative pentru propria istorie. In mod particular aceasta denumire este folosita in legatura cu locurile din Palestina care amintesc de prezentza lui Iisus Hristos (Grota de la Bethlehem Nazareth muntele Tabor Sfantul Mormant sh.a.) venerate de religiile mozaica creshtina shi musulmana. Dupa inceputul diasporei ebraice (135 d. Hr.) shi al construirii (c. 330) in timpul lui Constantin cel Mare a bisericilor creshtine Sfantul Mormant la Ierusalim shi a Nativitatzii la Bethlehem regiunea a trecut sub dominatzia araba (638). Recucerirea L.s. de catre creshtini a constituit principalul obiectiv al cruciadelor care vor garanta trecerea Ierusalimului sub protectzie occidentala dar numai pentru scurte perioade (10991187 shi 11291244). In timpul dominatziei mamelucilor (12601516) a fost fundata (1342) pe muntele Sion o manastire franciscana cu scopul apararii intereselor creshtinatatzii. A urmat dominatzia otomana care sa prelungit pana la sfarshitul primului razboi mondial perioada in care conform unui acord diplomatic din 1535 shi reconfirmat in 1673 1690 shi 1742 Frantza a fost cea care a reprezentat interesele creshtinatatzii. Intre 1850 shi 1853 a avut loc ashanumita „afacere a L.s.” care opune Frantza Rusiei pentru preluarea tutelarii acestora. In 1923 regiunea a trecut sub protectorat britanic. In 1947 O.N.U. a propus internatzionalizarea L.s. shi stabilirea unui nou statut adoptat in Adunarea Generala (1950). Dupa razboiul de 6 zile (1967) statul Israel ale de facto controlul asupra tuturor L.s. din regiune.

LOCUS REGIT ACTUM (lat.) locul guverneaza actul Formula utilizata in dreptul internatzional privat. Un act se intocmeshte in conformitate cu legislatzia statului pe teritoriul caruia a fost incheiat.

NON ERAT HIC LOCUS (lat.) acestea nushi aveau locul aici Horatziu „Ars poetica” 19. Indemn la evitarea digresiunilor inutile sau a cuvintelor superflue.

QUID PRO QUOD (lat.) unul in locul altuia Confuzie eroare deviere de la datele reale ale unei discutzii sau probleme prin substituire de termeni. Sub forma quiproquo (fr) indica un artificiu utilizat cu precadere de autorii de vodeviluri.

RAUM FÜR ALLE HAT DIE ERDE (germ.) pamantul are loc pentru totzi Schiller „Der Alpenjäger”. Pledoarie pentru tolerantza shi omenie.

THE RIGHT MAN IN THE RIGHT PLACE (engl.) omul potrivit la locul potrivit Din discursul rostit de Sir Austen Henry Layard in parlament la 15 ian. 1855.

a avea loc de intors / de manevra expr. a avea conditzii favorabile pentru desfashurarea unei activitatzi

a matura locul expr. (intl.) 1. a fura tot ce se poate de la locul spargerii. 2. a fugi a pleca ashi pierde urma.

ai muta (cuiva) nasul din loc expr. (iron.) a raspandi un miros greu a duhni a putzi.

ai sari (cuiva) inima din loc expr. 1. a se speria foarte tare. 2. a se emotziona puternic.

la loc comanda! epxr. folosita pentru revenirea asupra unei dispozitzii

loc la clientu’ expr. (intl.) victima are bani.

loc mare expr. (detz.) absentza gardienilor; supraveghere slaba (care permite initzierea unor actziuni interzise).

locul e in shlengher expr. (intl.) banii sunt in batista.

pan’ la loc comanda expr. pana la capat; pana la epuizare