FOÁRTE adv. 1. (K determinativ pe langa un adjectiv sau un adverb; ajuta la formarea superlativului absolut) Foarte frumos. Foarte bine. ◊ (Ashezat dupa adjectiv inv.) Suparat foarte. ◊ (K determinativ pe langa o locutziune adjectivala sau adverbiala) Foarte de dimineatza. ◊ (K determinativ pe langa un substantiv care exprima o insushire) E foarte copil pentru varsta lui. 2. (Pop.; k determinativ pe langa un verb shi ashezat inaintea lui) Mult tare. Prajiturile foarte i placeau. ◊ (In legatura cu „a multzumi” azi mai ales ir.) Itzi foarte multzumesc de asha serviciu. ◊ (Pop.; ashezat dupa verb) Se manie foarte. ◊ (Pop.; ashezat intre auxiliar shi participiu) Baile de namol miau foarte priit. Lat. forte.

foarte av [At: CORESI PS. 380 / E: ml forte] 1 K determinativ pe langa un adjectiv sau un adverb ajuta la formarea superlativului absolut ~ frumos; bine; (inv postpus) Suparat ~. 2 K determinativ pe langa o locutziune adjectivala sau adverbiala ajuta la formarea superlativului absolut ~ de dimineatza. 3 K determinativ pe langa un substantiv care exprima o insushire ajuta la formarea superlativului absolut ~ copil. 4 (Pop; k determinativ pe langa un verb shi ashezat inaintea lui) Mult Prajiturile i placeau. 5 (Astazi de obicei ironic) in legatura cu „a multzumi” Itzi foarte multzumesc de asha serviciu. 6 (Pop) Ashezat dupa verb Se manie ~. 7 (Pop) Ashezat intre auxiliar shi participiu. Lucrurile auzite mau ~ bucurat. 8 (Fam; ie) Nici preaprea nici ~~ Moderat.

FOÁRTE adv. 1. (K determinativ pe langa un adjectiv sau un adverb; ajuta la formarea superlativului absolut) Foarte frumos. Foarte bine. ◊ (Ashezat dupa adjectiv inv. shi arh.) Suparat foarte. ◊ (K determinativ pe langa o locutziune adjectivala sau adverbiala) Foarte de dimineatza. ◊ (K determinativ pe langa un substantiv care exprima o insushire) E foarte copil pentru varsta lui. 2. (Pop.; k determinativ pe langa un verb shi ashezat inaintea lui) Mult tare. Prajiturile foarte i placeau. ◊ (In legatura cu „a multzumi” azi mai ales ir.) Itzi foarte multzumesc de asha serviciu. ◊ (Pop.; ashezat dupa verb) Se manie foarte. ◊ (Pop.; ashezat intre auxiliar shi participiu) Baile de namol miau foarte priit. Lat. forte.

FOÁRTE adv. 1. (K determinativ pe linga un adjectiv sau adverb) Ajuta la formarea superlativului absolut. V. prea tare mult. Erau imbracatzi cu nishte haine scumpe shi foarte frumoase. ISPIRESCU L. 38. Nevasta... celui bogat era pestritza la matze shi foarte zgircita. CREANGA P. 37. Lacuitorii sint cu stare buna foarte muncitori cu purtare buna. GOLESCU I. 143. (Ashezat dupa adjectiv invechit shi arhaizant) De asemenea cinste cucul suparat foarte Se duse mai departe. ALEXANDRESCU P. 120. ◊ (K determinativ pe linga o locutziune adjectivala sau adverbiala) O carutza cu patru cai bulzish intovarashita de patru oameni pashnici calari a cautat loc de gazduire la un han din margine foarte de dimineatza. SADOVEANU N. P. 321. Pacala era un om foarte de duh. NEGRUZZI S. I 247. ◊ (K determinativ pe linga un substantiv care exprima o insushire) E foarte copil pentru virsta lui. ◊ Expr. (Familiar adesea glumetz) Nici preaprea nici foartefoarte = potrivit moderat; nici bun nici rau asha shi asha. Imi pare bine k reinnoiesc amicitzia cu dta. Asha shasha nici preaprea nici foartefoarte. ALECSANDRI T. 1002. Omul nu trebuie sa fie nici preaprea nici foartefoarte. PANN P. V. III 77. 2. (Invechit shi popular k determinativ pe linga un verb; ashezat inaintea verbului) Mult tare. Era om bun shi cintaretz vestit. SHi muraturile foarte i placeau. SLAVICI O. I 53. O mindra am iubit SHi foarte ma celuit. JARNÍKBIRSEANU D. 500. ◊ (In legatura cu «a multzumi» azi mai ales ironic) Itzi foarte multzumesc dragul meu iubit i raspunse atunci broasca. ISPIRESCU L. 35. Foarte va multzamesc... Dar ma rog sa ma fericesc cu numele dumnilorvoastre. ALECSANDRI T. I 119. In tot felul eu itzi foarte multzamesc... pentru acei 700 sorocovetzi. KOGALNICEANU S. 226. ◊ (Ashezat dupa verb invechit shi arhaizant). Imparatul sa intristat foarte. ISPIRESCU L. 2. Pina la revedere care o doresc foarte va trimitem... cordiale salutari. CARAGIALE O. VII 169. Se minie foarte de inshelaciunea nemultzumirea shi perfidia imparateasca. BALCESCU O. II 270. ◊ (Ashezat intre auxiliar shi participiu invechit) Feredeile de mare miau foarte priit atita la piept cit shi la ochi. KOGALNICEANU S. 95.

FOÁRTE adv. 1) (se foloseshte k determinativ pe langa un adjectiv sau un adverb) Tare. ~ bun. 2) (are functzie de determinativ pe langa o locutziune adjectivala sau adverbiala) Extrem de tare. /<lat. forte

foarte adv. in gradul cel mai inalt: foarte bun. [Lat. FORTE].

foárte adv. (lat. fŏrte = fórtiter d. fŏrtis foarte viteaz). Tare mult in gradu cel maĭ inalt: foarte bun; a nins foarte mult ma doare foarte tare mĭe foarte foame mĭe foarte mila. In vechime se zicea shi ma doare foarte mĭe mila foarte. Astazĭ se maĭ zice familiar foarte ild. foarte tare foarte mult foarte putzin. De ex.: Te doare? Foarte! Se maĭ zice shi (iron. saŭ shi serios) foarte multzamesc ild. multzamesc foarte mult.

foárte adv.

foárte adv.

FOÁRTE adv. 1. tare (pop.) hat. (~ departe.) 2. extrem tare (prin Bucov.) praci (inv.) vartos. (~ de dimineatza.) 3. deosebit exceptzional extraordinar extrem grozav minunat neinchipuit nemaiauzit nemaipomenit teribil. (~ bun.) 4. tare. (E ~ bucuros.) 5. (inv. shi reg.) prea. (~ bine!) 6. grav greu rau serios tare. (E ~ bolnav.)

FOARTE adv. 1. tare (Transilv. Mold. shi Bucov.) hat. (~ departe.) 2. extrem tare (prin Bucov.) praci (inv.) virtos. (~ de dimineatza.) 3. deosebit exceptzional extraordinar extrem grozav teribil. (~ bun.) 4. tare. (E ~ bucuros.) 5. (inv. shi reg.) prea. (~ bine!)

foárte adv. Determinativ pe linga un adjectv sau adverb care ajuta la formarea superlativului absolut. Istr. forte. Lat. fŏrte „puternic tare” (Pushcariu 634; CandreaDens. 626; REW 3458; DAR) cf. alb. fortë it. forte prov. fr. fort sp. fuerte. Pentru semantism cf. fr. fort „foarte” shi folosirea rom. tare cu acelashi sens. Der. neol. fort s. n. din fr. fort; fortza s. f. din fr. force it. forza; (s)fortza vb. din it. (s)forzare; fortareatza s. f. din fr. forteresse; forte adv. in muzica din it. forte; fortifica vb. din lat. fortificare; infortza vb. (vulgar a fortza).

FOARTE MULT cacalau; cacalau Maria Ta! cat cuprinde / incape cu carul cu ghiotura cu nemiluita cu sacul cu toptanul cu vagonul gruba jdemii la nebunie lumea de pe lume multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba o gramada.

nici preaprea nici foartefoarte expr. asha shi asha; nici bine nici rau; potrivit mediocru.