FÍRE firi s. f. 1. Natura inconjuratoare; lumea. ◊ Loc. adv. Peste fire = extraordinar; in cel mai inalt grad. 2. Structura psihica shi morala a unei fiintze; caracter temperament. 3. Minte cuget; cumpat. ◊ Loc. adj. In toata firea = ajuns la dezvoltare deplina matur; in deplinatatea facultatzilor mintale serios. ◊ Expr. Ashi veni in fire = ashi reveni (dupa un shoc o emotzie puternica un leshin). A scoate (pe cineva) din fire = a enerva (pe cineva) a infuria a scoate din sarite din rabdari. Ashi tzine (sau ashi pastra) firea = a se stapani ashi pastra cumpatul. Ashi pierde firea sau a se pierde cu firea = a nu se mai putea stapani ashi pierde cumpatul. A se prapadi cu firea = a face tot posibilul; a se stradui; a se consuma foarte mult sufleteshte. V. fi.

fire sf [At: PALIA (1582) ap. GCR. I 34/34 / Pl: ~ri / E: fi] 1 Mediul natural (impreuna cu fiintzele care traiesc in el) Si: lume pamant (inv) faptura (9). 2 Natura (k fortza creatoare manifestata in orice lucru sau fiintza). 3 (Inv; ilav) Peste ~ Supranatural. 4 (Inv; ial) Nenatural. 5 (Inv; ial) Imposibil. 6 (Ial) Extraordinar. 7 (Ial) In cel mai inalt grad. 8 Natura (considerata drept esentza sau proprietate inerenta a oricarei fapturi) Si: fel (1) fiintza (16) rost. 9 (Iuz) Calitate. 10 (Inv) Natura (considerata k substantza) Cf fatza (64) ipostaza. 11 Predispozitzie. 12 Structura psihica shi morala a unei fiintze Si: caracter temperament. 13 (Ivp) Obicei. 14 Minte. 15 Conshtiintza. 16 Cuget. 17 Cumpat. 18 (D. oameni; ila) In toata ~a Matur. 19 (Ial) In deplinatatea facultatzilor mintale. 20 (Ial) Serios. 21 (Ie) Ashi veni in (inv la) ~ Ashi reveni (dupa un shoc o emotzie puternica un leshin). 22 (Ie) Ashi ieshi din ~ A se enerva foarte tare Si: ashi ieshi din sarite ashi pierde cumpatul. 23 (Ie) A scoate (pe cineva) din ~ A enerva foarte tare (pe cineva) Si: a scoate (pe cineva) din sarite din rabdari din mintzi (pop) din tzatzani. 24 (Ie) Ashi tzine (sau ashi pastra) ~a (inv ashi ingadui ~rii) A se stapani. 25 (Iae) A nushi pierde curajul. 26 (Ivp; ie) Ashi face (sau a prinde la) ~ Ashi pastra (sau ashi recashtiga) sangele rece. 27 (Iae) Ashi face (sau a prinde) curaj. 28 (Ie) Ashi pierde ~a sau a se pierde cu ~a A nu se mai putea stapani Si: ashi pierde cumpatul. 29 (Iae) A se descuraja. 30 (Fam; adi; ie) A se prapadi (sau a se rupe) cu ~a A face tot posibilul. 31 (Iae) A se consuma foarte mult sufleteshte. 32 (Ivr) Fiintza (18). 33 (Inv) Menstruatzie.

FÍRE firi s. f. 1. Mediul natural (impreuna cu fiintzele care traiesc in el). ◊ Loc. adv. Peste fire = extraordinar; in cel mai inalt grad. 2. Structura psihica shi morala a unei fiintze; caracter temperament. 3. Minte cuget; cumpat. ◊ Loc. adj. In toata firea = ajuns la dezvoltare deplina matur; in deplinatatea facultatzilor mintale serios. ◊ Expr. Ashi veni in fire = ashi reveni (dupa un shoc o emotzie puternica un leshin). A scoate (pe cineva) din fire = a enerva (pe cineva) a infuria a scoate din sarite din rabdari. Ashi tzine (sau ashi pastra) firea = a se stapani ashi pastra cumpatul. Ashi pierde firea sau a se pierde cu firea = a nu se mai putea stapani ashi pierde cumpatul. A se prapadi cu firea = a face tot posibilul; a se stradui; a se consuma foarte mult sufleteshte. V. fi.

FÍRE firi s. f. 1. Natura inconjuratoare; lume. Peste firea muta doarme Cerul plin de stele. TOPIRCEANU S. A. 38. Firea toata parea cuprinsa de o solemna incremenire. HOGASH M. N. 156. Nui nimic nimic in fire Mingiios k glasul lor! COSHBUC P. I 263. Jos sashterne covorul vapsit cu mii de vapsele Ce singura fireal tzese din ierburi shi floricele! HASDEU R. V. 61. ◊ Loc. adv. Peste fire = extraordinar in cel mai inalt grad. Amenintzarea ei revolta peste fire pe doamna Herdelea. REBREANU I. 95. 2. Factura psihica shi morala; caracter temperament. Toarcen sat cu ziua fata Dar e vesela din fire. COSHBUC P. I 96. Simtzea o departare enorma... alta fire alta creshtere cu totul alte ginduri. VLAHUTZA O. A. III 75. Dar lam prins intro cercare Sa vedem ce fire are. JARNÍKBIRSEANU D. 66. 3. Minte cuget; cumpat. Pacostea de zmeu baga de seama k voinicul se framinta cu firea pentru sanatatea masii. ISPIRESCU L. 128. ◊ Loc. adj. In toata firea = a) matur ajuns la dezvoltare deplina. Iaca sint shi eu om in toata firea dar dastea nam pomenit. REBREANU R. I 238. Cum deo putut sa se orbeasca asha de tare dlui carei om in toata firea? ALECSANDRI T. 586; b) in deplinatatea facultatzilor mintale cu mintea intreaga serios. Haidem cu totzii in tirg sa ne cumparam haine frumoase... shi deseara sa mergem la teatru... Se vede k nu eshti in toata firea. VLAHUTZA O. A. III 18. ◊ Expr. Ashi veni in fire = a se reculege a se dezmetici. Cei de fatza stateau incremenitzi inca nushi venisera in fire. SADOVEANU N. P. 386. Vinotzi in fire shi nu mai face una k asta! ISPIRESCU L. 382. Imbarbatinduse shia mai venit putzin in fire. CREANGA P. 27. Ashi ieshi din fire v. ieshi. A scoate (pe cineva) din fire = a scoate (pe cineva) din sarite din rabdari din mintzi. Trandafir shun fir suptzire Rau mai scos draga din fire. JARNÍKBIRSEANU D. 29. (Popular) Ashi face fire = ashi recishtiga singele rece a prinde curaj. Cum lau zarit lau shi sagetat nush’ ce pin inima dara facindushi fire iau dat buna demineatza. SBIERA P. 254. Sa cutremurat de frica insa ishi facu fire k sa nushi arate frica. SHEZ. V 35. Ashi tzine (sau ashi pastra) firea = ashi pastra cumpatul a se stapini. Stimata doamna... tzinetzi firea. SAHIA N. 49. Ashi pierde firea sau a se pierde cu firea = ashi pierde cumpatul a se descuraja. Stai pasha o vorba daproape satzi spun... Dar pashashi pierduse shi capul shi firea! COSHBUC P. I 206. Calul daca simtzi k fata se perde cu firea o imbarbata iarashi. ISPIRESCU L. 18. A se prapadi cu firea = a se stradui a face eforturi mari a face tot posibilul a lupta pentru inlaturarea oricaror piedici. Noi neam prapadit cu firea shi dumneata habar nai. BASSARABESCU V. 41.

FÍRE ~i f. 1) Lume materiala; natura inconjuratoare. 2) Fel de a fi al omului; caracter; natura. 3) Judecata sanatoasa; cuget. ◊ In toata ~ea a) matur; b) cu mintea sanatoasa. [G.D. firii] /v. a fi

fire f. actziunea de a fi shi rezultatul ei: 1. natura proprie caracter esentzial: om bun de fire; 2. fiintza: ashi veni in fire; 3. cumpat minte: a se pierde cu firea a ieshi din fire. [V. (a) fi].

fíre f. (inf. lung. d. sint a fi). Natura caracter fel: om bun la fire (saŭ din fire). Fiintza (Vechĭ): toata firea (adica toate fiintzele). Menstruatziune (Mold.). Om tare de fire tare de caracter. Om maĭ de fire (Vechĭ) nobil. Atzĭ veni in fire atzĭ relua curaju spiritu puterea. A te trece cu firea a lua un lucru prea in serios a merge prea departe cu munca cu obraznicia sh. a. A ĭeshi din fire atzĭ perde cumpatu a te infuria a inebuni. Atzĭ tzine firea a nu te emotziona a raminea rece. Atzĭ perde firea saŭ a te perde cu firea atzĭ perde cumpatu sarita capu. A te framinta cu firea atzĭ framinta capu mintea. Maĭ pe sus de fire supranatural. Peste fire excesiv extrem. Est. Pop. hire.

fíre s. f. g.d. art. fírii; pl. firi

fíre s. f. g.d. art. fírii; pl. firi

FÍRE s. 1. v. natura. 2. fel. (Asha e ~ mea.) 3. caracter natura structura temperament (livr.) umoare (inv. shi reg.) natural (inv.) duh (fig.) inima. (Are o ~ emotiva.) 4. apucatura deprindere narav obicei obishnuintza (Ban.) ogod. (Iam aflat ~.) 5. v. cumpat.

FÍRE s. v. ciclu menstruatzie period.

FIRE s. 1. faptura lume natura univers. (Cintecul lui se raspindea peste intreaga ~.) 2. fel. (Asha e ~ mea.) 3. caracter natura structura temperament (livr.) umoare (inv. shi reg.) natural (inv.) duh (fig.) inima. (Are o ~ emotiva.) 4. apucatura deprindere narav obicei obishnuintza (Ban.) ogod. (Iam aflat ~.) 5. calm cumpat stapinire (inv.) stapinie (fig.) singe rece (rar fig.) raceala. (Te rog sa nutzi pierzi ~.)

fire s. v. CICLU. MENSTRUATZIE. PERIOD.

a scoate (pe cineva) din fire / din sarite / din pepeni expr. a enerva a irita a infuria.

a se prapadi cu firea expr. 1. ashi da foarte mare osteneala a face eforturi deosebite. 2. ashi face foarte multe griji a se consuma.

ashi ieshi din fire / din pepeni / din tzatzani expr. a se infuria ashi pierde cumpatul