ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena stralucitoare foarte maleabil shi ductil folosit pentru a fabrica obiecte de podoaba de arta monede (servind din aceasta cauza shi k etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros pretzios. ◊ Aur alb = apa folosita k izvor de energie. Aur negru = carbune de pamant sau (mai rar) tzitzei considerate k surse de energie. Aur verde = padurea k bogatzie vegetala. ◊ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbena a aurului (1); b) valoros k aurul (l); fig. (despre oameni) foarte bun milos. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. (Fam.) Ai fi gura (sau a avea gura) de aur se zice despre cineva care prevede cuiva implinirea unor lucruri favorabile. Nunta de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrarii unei casatorii. ♦ Fig. Vapaie stralucire k a aurului (1). 2. Fir atza facuta din aur (1) sau imitand aurul shi folosita la cusut; p. ext. veshmant tzesut din asemenea fire. 3. Bani; avere bogatzie; fig. belshug. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Lat. aurum.

aur sn [At: COD. VOR. 22/13 / P: aur / V: (reg) aor (ivp) d~ / Pl: (rar) uri (ivr) ~i / E: ml aurum] 1 Metal pretzios de culoare galbena stralucitoare foarte maleabil shi foarte ductil rareori bine cristalizat folosit la fabricarea obiectelor de podoaba shi de arta a monedelor. 2 Etalon al valorii. 3 (Mol; Buc; ie) Cruce de ~ Exclamatzie de aparare impotriva diavolului cand se rosteshte numele lui. 4 (Fig) Lucru de valoare. 5 (Ic) ~ alb Apa folosita k izvor de energie. 6 (Iae) Aliaj de metale intrebuintzat in stomatologie Cf: vipla. 7 (Ic) ~ negru Carbune. 8 (Iae) TZitzei. 9 (Ic) verde Padurea k bogatzie naturala. 10 (Ila) De ~ Valoros. 11 (Ial) Galbenauriu. 12 (Ial) Blond. 13 (Ial) Stralucitor 14 (D. oameni; ial) Foarte bun. 15 (Is) Epoca de ~ Perioada de inflorire a vietzii materiale shi spirituale. 16 (Ie) ~ batut la faur Metal ordinar care imita aurul. 17 (Trs; ic) ~ul matzei Mica. 18 (Fig; ie) Gura de ~ Persoana care vorbeshte mult shi frumos convingator. 19 (Ie) Fietzi gura de ~! Sa se implineasca prevestirea ta favorabila. 2021 (Ila; d. oameni) Inima de ~ Bun (sau milos). 22 (Is) Varsta (sau veacul) de ~ Vreme foarte indepartata cand oamenii traiau in nevinovatzie shi fericire. 23 (Ila; d. vise idealuri etc.) De ~ Intangibil. 24 (Is) Nunta de ~ Aniversare a 50 de ani de casatorie. 25 Bani de aur. 26 (Fig) Bogatzie. 27 (Fig) Belshug. 28 (Frm; ie) A plati in ~ A plati foarte scump. 29 (Ie) Sete de ~ Lacomie de bani. 30 (Iae) Avaritzie. 31 (Frm; ie) A fagadui muntzi de ~ A fagadui lucruri imposibile. 32 (Ila) Sal cantareshti in ~ Nepretzuit. 33 (Ie) A inota in ~ A fi foarte bogat. 34 Fir facut din aur sau imitand aurul (1) folosit la tzesaturi sau broderii ornamentale. 35 (Pex) Veshmant facut sau brodat din fir de aur (34).

ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena stralucitoare foarte maleabil shi ductil folosit pentru a fabrica obiecte de podoaba de arta monede (servind din aceasta cauza shi k etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros pretzios. ◊ Aur alb = apa folosita k izvor de energie. Aur negru = carbune de pamant sau (mai rar) tzitzei considerate k surse de energie. Aur verde = padurea k bogatzie vegetala. ◊ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbena a aurului (1); b) valoros k aurul (1); fig. (despre oameni) foarte bun milos. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. (Fam.) Ai fi gura (sau a avea gura) de aur se zice despre cineva care prevede cuiva implinirea unor lucruri favorabile. Nunta de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrarii unei casatorii. ♦ Fig. Vapaie stralucire k a aurului (1). 2. Fir atza facuta din aur (1) sau imitand aurul shi folosita la cusut; p. ext. veshmant tzesut din asemenea fire. 3. Bani; avere bogatzie; fig. belshug. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Lat. aurum.

ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena folosit pentru a fabrica obiecte de valoare shi (mai ales in trecut) monede (servind din aceasta cauza shi k masura a valorii). Gatira o cina placuta numai in vase de aur. ISPIRESCU L. 7. Unul din pintenii sai de aur se sfarima. BALCESCU O. II 258. Nici unul nu poate Sa ridicen spate Armele culcate Cuaur imbracate. ALECSANDRI P. P. 67. Nunta de aur =aniversare a 50 de ani de la casatorie; petrecere organizata cu acest prilej. ◊ Fig. Lucru valoros care pretzuieshte mult (pentru k este rar). ◊ Aur alb = energia captabila (shi foarte valoroasa) a caderilor de apa. Aur negru = carbune de piatra sau (mai rar) tzitzei (considerate k valoare economica). ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbena a aurului; valoros k aurul. Soarele va cerne colb de aur. BENIUC V. 134. Ileana Simziana cositza de aur cimpia inverzeshte. ISPIRESCU L. 23. Al vietzii vis de aur k un fulger k o clipai. EMINESCU O. I 82. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. Inima de aur = inima buna miloasa a omului inzestrat cu inalte calitatzi. Cruce de aur (la sau cu noi) in casa v. cruce. (Familiar) Ai fi gura de aur sau a avea gura de aur se spune despre cineva caruia i se atribuie darul k lucrurile bune care le doreshte cuiva sa se implineasca. ♦ Foaie subtzire pojghitza din metalul descris mai sus. Obiect suflat cu aur. ♦ Fig. Poleiala vapaie stralucire (k a metalului). Aurul apusului sa darimat shi zarea sa umplut de inserare. SADOVEANU L. 7. SHi brazdele negre leneci in aur de soare. NECULUTZA TZ. D. 57. Luna revarsa tot aurul ei in odaia lui. EMINESCU N. 81. 2. Fir facut din metalul descris mai sus sau imitind acest metal shi folosit la tzesut sau la cusut. Natzi naframa de matasa Pe margini cu aur trasa. Aurul cind sa topi Sa shtii frate coi muri. ALECSANDRI P. P. 20. Un ashternut Cu aur tzesut. ALECSANDRI P. P. 121. ♦ Veshmint (scump) tzesut din asemenea fire. (In basme) Imparatul era imbracat numai in aur. POP. ◊ (Adverbial) La cosharul darimat Sta boierul razimat Numai aur imbracat. TEODORESCU P. P. 326. 3. (De obicei cu sens colectiv) Bani avere bogatzie; fig. belshug. Satul de aur k o capusha De singe [e] boierul. BENIUC V. 137. Aur inseamna plugul nou tractoarele. Ele vor brazda toate ogoarele SHi vor aduce shin casa noastra shin sat Viatza mai buna shi rod imbelshugat. VINTILA O. 41. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Sete de aur = lacomie de bani goana dupa avere. Plata in aur = plata facuta cu un echivalent al aurului. A plati cu aur = a plati cu bani multzi. A cintari cu aur = (odinioara) a plati pentru un obiect o cantitate de aur egala cu greutatea lui; (astazi) a plati multzi bani. Tot aurul din lume sami fi dat se zice pentru a exprima ideea k cu nici un pretz nam fi spus sau facut ceea ce ni sa cerut.

ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena foarte maleabil shi ductil folosit pentru a fabrica obiecte de valoare shi monede (servind din aceasta cauza shi k masura a valorii). ◊ Nunta de aur = a cincizecea aniversare a casatoriei. ♦ Fig. Lucru valoros pretzios. ◊ Aur alb = energia captabila a caderilor de apa. Aur negru = carbune de piatra sau (mai rar) tzitzei. ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbena a aurului; valoros k aurul. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. Inima de aur = inima buna miloasa. (Fam.) Ai fi gura (sau a avea gura) de aur se zice despre cineva care prevede cuiva implinirea unor lucruri bune. ♦ Fig. Vapaie stralucire k a aurului (1). 2. Fir atza facuta din aur (1) sau imitand aurul shi folosita la cusut; p. ext. veshmant tzesut din asemenea fire. 3. Bani; avere bogatzie; fig. belshug. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Lat. aurum.

ÁUR n. 1) Metal nobil galben stralucitor maleabil shi ductil din care se fac obiecte de podoaba. Inel de ~. ◊ ~ negru carbune de pamant. Epoca de ~ perioada de inflorire. 2) fig. Lucru de mare pretz (bani avere bogatzie). ◊ A inota in ~ a fi foarte bogat. A cantari cu ~ a plati foarte scump pentru un lucru. [Sil. aur] /<lat. aurum

aur n. 1. metal pretzios galben lucitor shi greu din care se fac monede shi scule; 2. tot ce luceshte k aurul: par de aur; 3. fig. splendid: viitor de aur tzara noastra are BOL. zilele de aur a scripturelor romane EM. [Lat. AURUM].

áur n. (lat. aurum it. sp. oro pv. aur fr. or pg. ouro). Un metal pretzios galben lucitor shi greŭ din care se fac monete. Ceĭa ce luceshte k auru: par de aur (blond). Fig.. Bogatzie: setea de aur. Viitor de aur splendid fericit. Inima de aur plina de bunatate. Auru e cel maĭ pur maĭ ductil shi maĭ maleabil metal. Poate fi redus in foĭ de grosimea a 1ǀ25000 de milimetriĭ. Greutatea apeĭ fiind de 1 a auruluĭ e de 1932. Se topeshte la 1035° shi se face verde. Se gaseshte maĭ adeseorĭ in pamint in stare pura saŭ nativa in Brazilia Chile Mexic California Australia shi Alaska shi putzin shi in Transilvania. SHi unele riurĭ poarta aur. Un chilogram de aur pur valora 3460 de francĭ inainte de 1914. E de 15 orĭ shi jumatate maĭ scump de cit argintu. Auru a fost pentru om totdeauna semnu bogatziiĭ shi al puteriĭ. Alchimishtiĭ iĭ atribuĭaŭ proprietatzĭ supranaturale shi se incercaŭ sa prefaca alte metale in aur.

Au⁴ sm [At: MDA ms / E: fr Au] Simbol chimic pentru aur.

CoastadeAur f. 1. shir de dealuri calcare in Frantza pe linia despartzitoare a apelor intre Ocean shi Mediterana cu vinuri renumite shi basinuri huiliere; 2. numele unui departament francez cu 332.000 loc shi cu cap. Dijon; 3. partea litoralului Guyenii intre Coasta Ivoriului shi Coasta Sclavilor ocupata de Englezi: 651.000 loc.

CornuldeAur n. numele portului din Constantinopole.

áur (aur) s. n.; simb. Au

áur s. n. (sil. aur); simb. Au

AUR NÉGRU s. v. carbune petrol tzitzei.

aur negru s. v. CARBUNE. PETROL. TZITZEI.

áur s. m. Metal pretzios de culoare galbena stralucitoare. Istr. aur. Lat. aurum (Pushcariu 170; CandreaDens. 118; REW 800; DAR); cf. alb. ar it. sp. oro engad. v. prov. aur fr. or port. ouro. Der. aura vb. (rar a auri); aurar s. m. (meshter care lucreaza obiecte de aur; tzigan care cauta pepite de aur; odinioara munceau sub supravegherea marelui armash shi plateau sotziei domnitorului un dram (338 gr.) de aur in chip de contributzie anuala) care Pushcariu 171 shi DAR il deriva direct din lat. aurārius (atragind atentzia apoi k rezultatul normal ar fi *arar Pushcariu Lr. 18 a admis o analogie cu aur; este vorba mai probabil de o der. interna in rom. cu suf. de agent ar); aurareasa s. f. (nevasta cautatorului de aur); aurarie s. f. (activitate de aurar; aurire poleire cu aur); aurel adj. (aurit) cuvint artificial inventat probabil de Bolintineanu; auret s. n. (obiecte de aur); auri vb. (a acoperi cu un strat subtzire de aur) care Pushcariu 172 shi DAR il considera drept reprezentant direct al lat. aurire; aurica s. f. (patlagina Lantana Camara); auritura s. f. (aurire); auriu adj. (de culoarea aurului); auros adj. (aurifer). Der. neol. aurifer adj.; auripigment s. m.

numar de aur v. sectziunea de aur.

sectziunea de aur (< lat. sectio aurea „taietura de aur”) caz al proportziilor (I 4) identificat in structurile formale ale muzicii shi utilizat in constituirea unor microstructuri shi sisteme (II). Intre negarea absoluta a actziunii sale (H. Kayser) shi absolutizarea eficientzei sale in muzica exista grade diferite de apropiere teoretica shi practica. ♦ S. este cunoscuta in geometrie k medie proportzionala impartzirea unui segment in media shi extrema ratzie: AB/AC = AC/CB. Daca se noteaza AB = a AC = b shi CB = c proportzia are k formula algebrica a/b = b/c. Raportul b/c dintre lungimea partzii celei mai mari (AC) shi a celei mai mici (CB) este numarul de aur Ф (initziala numelui lui Fidias). SHi algebric a = b + c deci in formula initziala a poate fi inlocuit iar noua formula este (b+c)/b = b/c. Impartzind cu b shi inlocuind b/c prin Ф se obtzine relatzia 1 + 1/Ф = Ф care arata k numarul de aur difera de inversul sau prin unitate. Din ultima formula se deduce ecuatzia de gradul al doilea ce determina valoarea lui Ф: Ф² Ф 1 = 0 de unde Ф = (1+5^1/2)/2 = 16180339887... un numar iratzional patratic aproximat de regula numai primele trei zecimale. Daca se cunoashte segmentul AB = a s. a acestuia se determina prin catul a/1618; daca se da b c = b/1618; daca de da c b = 1618c. ♦ Stravechiul domeniu al aplicarii s. este arhitectura. Egiptenii construiau piramidele in care aria triunghiului unei fetze era egala cu aria patratului bazei pornind de la proportzia armonioasa a s. Grecii au invatzato de la egipteni. Pitagoreicienii cunoshteau conform traditziei construirea pentagonului regulat shi a pentagramei (pentagonul stelat) figuri in care relatziile s. se gasesc in mai multe ipostaze. „Misterioasele” proprietatzi ale pentagramei (multiplicarea sa la infinit ramanand egala cu ea insashi) au facut k aceasta sa constituie semnul de recunoashtere al membrilor sectei pitagoricienilor (divulgarea acestor proprietatzi in general a secretelor 5 era considerata un sacrilegiu). Aprofundarea legilor s. sa datorat unor Euclid Proclus Diadochos Eudox din Cnidos Platon (care emite postulatul existentzei a numai a cinci poliedre regulate shi nu a unui numar nelimitat al acestora k shi in cazul poligoanelor regulate) Claudios Ptolemaios sh.a. Cunoashterea pe filiera araba (prin trad. in lb. lat. apoi direct din gr.) a Elementelor lui Euclid a mentzinut treaz interesul pentru s. shi numai printre constructorii goticului ci shi printre matematicieni. Dintre aceshtia Leonardo din Pisa (11801250) zis shi Fibonacci a adus o revelatoare contributzie privind proprietatzile numarului Ф a ashazisei „creshteri organice” caci insushi raportul s. Ф (1+5^1/2)/2 reprezinta „pulsatzia unei creshteri optime (omotetice prin creshteri succesive) in doi timpi cu doua dimensiuni” (Matila Ghyka) din care rezulta „shirul dublu aditiv” (Florica T. Campan) al lui Fibonacci: 1 1 2 3 5 8 13... SHirul lui Fibonacci are proprietatea k fecare termen al sau incepand de la al treilea este suma celor doi termeni precedentzi: 2 = 1 + 1; 3 = 1+ 2; 5 = 2 + 3;...; 13 = 5 + 8... Renashterea a inregistrat extinderea principiilor shi proprietatzilor s. la domeniile artei in genere shi cu precadere la cel al picturii (Luca Pacioli autorul tratatului De divina proportione Piero della Francesca Leonardo da Vinci cel din urma descifrand raporturile s. care a numito pentru prima data sectio aurea in proportziile corpului uman) acelashi moment exploziv al istoriei constituind shi inceputurile studierii naturii vii in legatura cu s. (Kepler) domeniu nu mai putzin propice pentru deducerea shi pe cale experimentala statistica a creshterii organice (de ex. in botanica). ♦ Daca sunt credibile shi probatoare marturiile unora dintre autorii anteriori pitagoreicii stabilisera o punte de legatura intre arhitectura shi muzica prin aceea k construisera in Grecia Mare temple ale caror proportzii erau proportziile (I 2) muzicale. Ev. med. shi Renashterea* au urmat vechile precepte proportzionale dar cu toata aplecarea lor spre simbolica numerica shi spre ezoteric nu au lasat dovezi sigure asupra aplicarii s. in muzica (cel putzin in masura in care au facuto artele plastice). Cercetarea retrospectiva asupra proportziilor unor fugi* de Bach sau asupra sonatei* clasice lasa sa se intrevada o ordonare a arhitectonicii muzicale in corformitate cu s. Astfel in cadrul schemei generale daca: a = intreaga parte (I) de sonata; b = expozitzia + dezvoltarea; c = repriza + coda atunci forma (de sonata) se poate transpune (luand k unitate o anume valoare* ritmica) in formula algebrica: a (intreaga parte)/ b(expoz.+dezv.) = b(expoz.+dezv.)/c(repr.+coda). Expresia optima a ordonarii sectziunilor fatza de intreg k shi a sectziunilor intre ele s. poate sa nu fie in acest caz un act volitzional ci unul datorat doar instinctului artistic (o paralela se poate stabili cu experimentul pe diferitzi subiectzi al lui Fechner care a demonstrat o foarte larga proportzionare instinctiva a figurilor geometrice conform s.). Indubitabil pare faptul k in urma reafirmarii interesului pentru s. in prima parte a sec. 20 Bartók avea sa aplice s. shi numarul lui Fibonacci in unele structuri orizontale shi verticale k de ex. in caracteristica acord* major*minor*. Faptul se datoreshte probabil intensei utilizari in muzica lui Bartók a pentatonicii* formatzie ce datorita „omogenitatzii” intervalelor shi a periodicitatzii lor (secunde* mari shi tertze* mici) aplicarea s. este legitima (cf. W. Berger pp. 1213). Intregul sistem (II 2) modal mai ales in situatzia tratarii sale prin substructuri complementare [v. mod (I 10)] apt in a supune structura intonatzionala a unei ordonari prin s. Prima aplicare consecventa a principiului s. se datoreshte lui W. Berger (Moduri shi proportzii 1963) care luand k etalon marimea semitonului* temperat* (celelalte marimi tonul* tonul+semitonul sunt in fapt multiplii ai celui dintai) verifica unele structuri „naturale” daca nu totalitatea lor prin s.; suntem mai curand in prezentza unei explicitari a structurilor decat in aceea a explicarii lor in sensul sistematicii traditzionale explicitate ce are insa k rezultat: a) crearea unei constelatzii de moduri „sintetizate” cum lea numit autorul aplicabile in propriai muzica dar shi in aceea a altor compozitori (ex. A. Stroe in Arcade 1963) shi b) o reafirmare a melodicului (melodia* fiind in general o succesiune de intervale* de tipul s.) care concretizat aici in formule (I 3) modale ordoneaza spatziul dodecafonic*; aceasta ordonare pe temeiul formulei deci a unui element mai putzin abstract shi nicidecum exterior actului sonor cum fusese seria* tzine seama dimpotriva de natura shi legitatzile inexorabile ale muzicalului. Sin.: numar de aur; proportzie divina. Echiv. fr. section d’or; germ. goldener Schnitt; engl. golden section.

ÁUR (lat. aurum) s. n. 1. Element chimic (Au; nr. at. 79 m. at. 19697 densitate 193 p. t. 1.063 °C p. f. 2.600 °C duritate 25). Metal pretzios de culoare galbena stralucitor cel mai maleabil shi mai ductil dintre metale bun conducator de caldura shi electricitate. Se gaseshte in natura in stare nativa insotzind cuartzul pirita galena etc. shi in nisipuri aurifere. A. este complet inert fatza de aer shi apa foarte rezistent din punct de vedere chimic solubil numai in apa regala shi cianuri alcaline. Functzioneaza in combinatzii in starile de valentza 1 shi 3. Se utilizeaza aliat cu cuprul sau argintul pentru fabricarea de podoabe obiecte de arta etc. Concentratzia a. in aliaje se exprima in carate. Cunoscut din antic. ♦ Loc. De aur = extrem de valoros. Nunta de aur = a cinzecea aniversare a casatoriei cuiva. 2. Lucru extrem de pretzios; bani (de aur 1); avere bogatzie. ♦ Aur alb = energie produsa de fortza apelor (curgatoare). Aur negru = a) carbune (de pamint); b) tzitzei.

Ioan Gura de Aur (Hrisostom) (347407 d. Hr.) sfant n. in Antiohia patriarh al Constantinopolului shi unul dintre cei patru mari dascali ai Bis. Ortodoxe persecutat de imparateasa Eudoxia in mai multe randuri. Din operele sale au tradus in romaneshte in sec. 19 I. Barac (Despre preotzie) shi episcopul Melchisedec mai multe predici. Pentru neintrecuta sa oratorie a fost numit „Gura de Aur”. Este autorul liturghiei carei poarta numele precum shi a numeroase cantari religioase shi liturgice. Dupa Traditzie el a introdus cantarea numita tropar. Moashtele sale se afla la Vatican. Bis. il sarbatoreshte la 13 noiembrie 27 ianuarie shi impreuna cu Vasile cel Mare shi Grigore Teologul la 30 aceeashi luna.

Au simbol chimic pentru aur.

AURI SACRA FAMES! (lat.) blestemata foame de aur! Vergiliu „Eneida” III 56. Mobilul pentru care regele Traciei Polimnestor la ucis pe Polidor fiul lui Priam cei fusese incredintzat impreuna cu aurul Troiei. Setea de avere care impinge la ticaloshii.

CLOSHCA CU PUII DE AUR v. Pietroasele.

CORNUL DE AUR (HALIÇ) golf lung de 6 km pe malul european al Bosforului separind orashul Istanbul in cartierele Pera shi Glata la N shi Stambul la S.

HOARDA DE AUR stat feudal mongolotatar intemeiat de Batu Han in urma campaniilor de cucerire din 12361243 pe un vast terit. ce cuprindea Asia Centrala shi E Europei; capitala la SaraiBatu apoi la Berke Sarai. Apogeul puterii politice shi militare precum shi al expansiunii teritoriale a H. de A. a fost atins in timpul hanilor Uzbek (13131341) shi Djanibek (13421357). SHia extins dominatzia shi asupra unei partzi a spatziului romanesc. Cnezatele ruseshti sau aflat in raporturi de vasalitate fatza de H. In a doua jumatate a sec. 14 a inceput procesul de destramare a H. de A. pe ruinele careia sa constituit in sec. 15 mai multe formatziuni printre care hanatele Crimeea (c. 1430) Kazan (1438) shi Astrahan (1466).

LANA DE AUR (in mitologia greaca) lana berbecului inaripat care au zburat Frixos shi sora sa Hele pe deasupra Helespontului. Ajuns in Colhida (S Caucazului) Frixos sacrifica berbecul shi daruieshte L. de a. regelui Aietes atarnando de un stejar sacru. Dobandirea L. de a. a constituit apoi tzelul expeditziei argonautzilor.

LANA DE AUR ordin cavaleresc infiintzat in 1429 la Bruge de catre Filip cel Bun duce de Burgundia in onoarea iubitei sale Marie de Crumbrugge care avea un par auriuroshcat. Alcatuit initzial din 24 de cavaleri shia marit numarul la 50 mare maestru fiind ducele de Burgundia. In 1477 cand Burgundia a intrat in stapanirea Habsburgilor imparatul a devenit mare maestru.

ORONTIUM L. BASTONUL DE AUR fam. Araceae. Gen cu o singura specie plante de apa flori hermafrodite (6 petale rar 4 6 sau 4 stamine) originara din America de N in ape adinci (au frunze alungite shi florile la suprafatza) shi in ape putzin adinci (creshte pina la 3845 cm inaltzime cu frunze mari viguroase verzialbastrui).

Auri sacra fames! (lat. „Blestemata sete de aur!”) Vergiliu Eneida (III v. 57). Regele Priam al Troiei incredintzase pe fiul lui cel mic Polidor impreuna cu o parte insemnata din tezaur ginerelui sau Polimnestor regele Traciei. Minat de lacomie acesta il omori pe Polidor shi puse mina pe averi. „Blestemata sete de aur la cite nu impingi tu pe oameni!” Cu aceste cuvinte Vergiliu infiereaza pe cei lacomi de avere pe cei care in goana lor apriga dupa bogatzie se abat de la morala calcan picioare virtutzi sentimente fagaduieli drepturi sfinte. Graiul nostru a creat pentru „auri sacra fames” un echivalent foarte plastic: „Banul este ochiul dracului”. „…banii nu sint numai unul din obiectivele patimii de imbogatzire ci insushi obiectul acesteia. Aceasta patima este in esentza Auri sacra fames” (K. Marx Elemente de critica a economiei politice p. 133134). LIT.

AUR baiba bulgar cham goldeanu rosheatza somnacai sumocai shumracai.

a avea maini de aur expr. a fi indemanatic / dibaci

a inota in aur / in bani expr. a fi bogat.

a taia gaina care face ouale de aur expr. a sacrifica o sursa de cashtiguri mici dar constante in sperantza unui cashtig mai mare.

aurul matzului expr. (glum.) metal comun asemanator la aspect cu aurul

Epoca de Aur expr. (iron.) anii 19801989 ai dictaturii comuniste in Romania marcatzi de cea mai drastica scadere a nivelului de trai.

manutza de aur expr. (intl.) hotz de buzunare.