ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena foarte maleabil shi ductil folosit pentru a fabrica obiecte de valoare shi monede (servind din aceasta cauza shi k masura a valorii). ◊ Nunta de aur = a cincizecea aniversare a casatoriei. ♦ Fig. Lucru valoros pretzios. ◊ Aur alb = energia captabila a caderilor de apa. Aur negru = carbune de piatra sau (mai rar) tzitzei. ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbena a aurului; valoros k aurul. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. Inima de aur = inima buna miloasa. (Fam.) Ai fi gura (sau a avea gura) de aur se zice despre cineva care prevede cuiva implinirea unor lucruri bune. ♦ Fig. Vapaie stralucire k a aurului (1). 2. Fir atza facuta din aur (1) sau imitand aurul shi folosita la cusut; p. ext. veshmant tzesut din asemenea fire. 3. Bani; avere bogatzie; fig. belshug. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Lat. aurum.