ÁUR s. n. 1. Metal pretzios de culoare galbena folosit pentru a fabrica obiecte de valoare shi (mai ales in trecut) monede (servind din aceasta cauza shi k masura a valorii). Gatira o cina placuta numai in vase de aur. ISPIRESCU L. 7. Unul din pintenii sai de aur se sfarima. BALCESCU O. II 258. Nici unul nu poate Sa ridicen spate Armele culcate Cuaur imbracate. ALECSANDRI P. P. 67. Nunta de aur =aniversare a 50 de ani de la casatorie; petrecere organizata cu acest prilej. ◊ Fig. Lucru valoros care pretzuieshte mult (pentru k este rar). ◊ Aur alb = energia captabila (shi foarte valoroasa) a caderilor de apa. Aur negru = carbune de piatra sau (mai rar) tzitzei (considerate k valoare economica). ◊ Loc. adj. De aur = de culoarea galbena a aurului; valoros k aurul. Soarele va cerne colb de aur. BENIUC V. 134. Ileana Simziana cositza de aur cimpia inverzeshte. ISPIRESCU L. 23. Al vietzii vis de aur k un fulger k o clipai. EMINESCU O. I 82. ◊ Expr. Epoca de aur = perioada de inflorire shi stralucire a vietzii materiale shi culturale. Inima de aur = inima buna miloasa a omului inzestrat cu inalte calitatzi. Cruce de aur (la sau cu noi) in casa v. cruce. (Familiar) Ai fi gura de aur sau a avea gura de aur se spune despre cineva caruia i se atribuie darul k lucrurile bune care le doreshte cuiva sa se implineasca. ♦ Foaie subtzire pojghitza din metalul descris mai sus. Obiect suflat cu aur. ♦ Fig. Poleiala vapaie stralucire (k a metalului). Aurul apusului sa darimat shi zarea sa umplut de inserare. SADOVEANU L. 7. SHi brazdele negre leneci in aur de soare. NECULUTZA TZ. D. 57. Luna revarsa tot aurul ei in odaia lui. EMINESCU N. 81. 2. Fir facut din metalul descris mai sus sau imitind acest metal shi folosit la tzesut sau la cusut. Natzi naframa de matasa Pe margini cu aur trasa. Aurul cind sa topi Sa shtii frate coi muri. ALECSANDRI P. P. 20. Un ashternut Cu aur tzesut. ALECSANDRI P. P. 121. ♦ Veshmint (scump) tzesut din asemenea fire. (In basme) Imparatul era imbracat numai in aur. POP. ◊ (Adverbial) La cosharul darimat Sta boierul razimat Numai aur imbracat. TEODORESCU P. P. 326. 3. (De obicei cu sens colectiv) Bani avere bogatzie; fig. belshug. Satul de aur k o capusha De singe [e] boierul. BENIUC V. 137. Aur inseamna plugul nou tractoarele. Ele vor brazda toate ogoarele SHi vor aduce shin casa noastra shin sat Viatza mai buna shi rod imbelshugat. VINTILA O. 41. ◊ Expr. A inota in aur = a fi foarte bogat. Sete de aur = lacomie de bani goana dupa avere. Plata in aur = plata facuta cu un echivalent al aurului. A plati cu aur = a plati cu bani multzi. A cintari cu aur = (odinioara) a plati pentru un obiect o cantitate de aur egala cu greutatea lui; (astazi) a plati multzi bani. Tot aurul din lume sami fi dat se zice pentru a exprima ideea k cu nici un pretz nam fi spus sau facut ceea ce ni sa cerut.