DRUM drumuri s. n. 1. Cale de comunicatzie terestra alcatuita dintro banda ingusta shi continua de teren batatorit pietruit pavat sau asfaltat. ◊ Drumul mare = shosea de mare circulatzie care leaga localitatzi principale. Hotz (sau talhar) de drumul mare = hotz care ataca oamenii in drum spre ai jefui. Drumdefier = cale ferata. ◊ Loc. adv. Peste drum = in fatza vizavi. In drum = in mijlocul circulatziei; in calea tuturor; in vazul tuturor. Pe toate drumurile = peste tot pretutindeni. ◊ Expr. A pune pe cineva pe drumuri = a face pe cineva sa mearga mai mult decat ar fi necesar pentru rezolvarea unei probleme. A bate (sau a tzine a pazi) drumul (sau drumurile) sau a umbla (sau a fi a sta) pe drumuri = a umbla de colocolo fara rost a umbla haimana. A fi de pe drumuri = a fi fara familie fara locuintza stabila fara rost in viatza. A ramane (sau a ajunge etc.) pe drumuri = a ramane fara adapost fara slujba fara mijloace de trai; a saraci a scapata. A lasa (sau a arunca a azvarli etc.) (pe cineva) pe drum (sau pe drumuri) = a da (pe cineva) afara din casa sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a saraci (pe cineva). A aduna pe cineva de pe drumuri = a adaposti a ocroti pe cineva. Pe drum = gata sa vina sa soseasca sa apara sa se nasca. A sta (sau a se pune etc.) in drumul cuiva sau ai sta cuiva in drum = a se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca o treaba etc.); a impiedica pe cineva intro actziune a i se impotrivi. A se da din drumul cuiva = a se da la o parte a face cuiva loc sa treaca; a inceta sa mai impiedice pe cineva in actziunile sale. Ashi face (sau ashi gasi ashi croi) (un) drum (nou) in viatza = a incepe o (noua) cariera un nou fel de viatza ashi gasi un rost; a reushi. Ashi face drum = a) a inainta (prin eforturi) intro multzime; b) a se abate din cale spre a se duce undeva sau la cineva. A apuca (sau a lua) alt drum = a se ocupa de altceva a se initzia in alt domeniu. A ieshi cuiva in drum = a intampina pe cineva. A da drumul (cuiva sau la ceva) = a) a lasa din mana; b) a lasa sau a reda libertatea cuiva; a permite cuiva sa intre sau sa iasa; c) a desface o cusatura un tiv (pentru a largi sau a lungi o haina). Ashi da drumul = a) a se lasa in jos a cobori; a se avanta; b) a incepe sa povesteasca sa faca destainuiri; c) a izbucni (intro avalansha de vorbe in tzipete plans etc.). ♦ Parcurs; ruta itinerar; traseu cursa (parcurse de cineva sau de ceva). Drumul Oltului. Drum maritim. 2. Calatorie. ◊ Ultimul drum = drumul care este condus un mort la groapa. ◊ Expr. Ashi cauta (sau ashi vedea) de drum = a) ashi continua calatoria a merge mai departe; b) a nu se amesteca in treburile altuia. Drum bun! urare adresata cuiva care pleaca intro calatorie. 3. Traiectorie. Din sl. drumŭ. Cf. bg. sb. drum.

drum sn [At: (a. 1645) HERODOT ap. DLR ms / Pl: ~uri / E: vsl друм cf bg srb друм] 1 Cale de comunicatzie terestra alcatuita dintro banda ingusta shi continua de teren batatorit pietruit pavat sau asfaltat Si: cale. 2 (Is) ~ de tzara (sau ~ul tzarii) Cale de comunicatzie terestra de importantza locala care leaga mai multe comune shi sate. 3 (Reg; ias) SHosea natzionala. 4 (Is) ~ de acces Cale de comunicatzie de interes local care asigura legatura cu o cale de comunicatzie importanta cu o localitate cu o gara cu un port etc. 5 (Is) ~ul mare SHosea de mare circulatzie care leaga localitatzi principale. 6 (Pop; is) ~ fara (de) pulbere Apa (curgatoare). 7 (Ist; is) ~ul sarii Cale de comunicatzie care se transporta sarea de la ocne spre diferite orashe in Evul Mediu. 8 (Ist; is) ~ul matasii Cale comerciala de importantza internatzionala care lega China de tzarile din Asia Centrala shi Apuseana. 9 (Is) ~ de halaj (sau de edec) Cale de comunicatzie amenajata in lungul unui curs de apa rezervata circulatziei mijloacelor de tractziune care remorcheaza ambarcatzii. 10 (Mil; is) ~ de coloana Cale de comunicatzie terestra sumar amenajata care permite deplasarea trupelor. 11 (Is) Crucea (sau rascrucea furca infurcatura) ~ului Intersectzie. 12 (Ic) ~defier Cale ferata. 13 (Inv; iac) Tren. 14 (Inv; iac) Joc de cartzi. 15 (Is) Hotz (sau talhar bandit) de ~ul mare (sau inv de ~uri) Hotz care ataca oamenii in drum (1) (sau in vazul lumii) spre ai jefui. 16 (Is) Jaf (sau hotzie) la ~ul mare (sau inv la ~uri) Jaf care se savarsheshte in vazul lumii. 17 (Ie) A ieshi la ~ul mare A ataca oamenii in drum (1) spre ai jefui. 1819 (Ilav) (De) peste ~ In (sau din) fatza. 20 (Ilav) In ~ In mijlocul drumului (1). 21 (Ial) In calea drumetzilor. 22 (Ial) In vazul lumii. 23 (Ial) Pe parcurs. 24 (Ilav) Pe toate ~urile Peste tot. 25 (Ie) Ashi face ~ A se abate de la traseul initzial spre a se duce undeva sau la cineva. 26 (Iae; shie ashi croi ashi sparge ~) A inainta (prin eforturi) intro multzime. 27 (Iae) A incerca (cu eforturi) sa ajunga sau sa patrunda undeva. 28 (Iae) A se afirma. 29 (Ie) Ashi face (sau ashi croi ashi gasi) un ~ (nou in viatza) A dobandi o (noua) situatzie materiala sau sociala o (noua) pozitzie etc. 30 (Ie) A pune (pe cineva) pe ~uri A face pe cineva sa mearga mai mult decat ar fi necesar pentru rezolvarea unei probleme. 31 (Ie) A bate (sau a tzine a pazi) ~ul (sau ~urile) ori a umbla (sau a fi a sta) pe ~uri A vagabonda. 32 (Ie) A fi pe ~uri A nu avea o locuintza stabila. 33 (Iae) A fi fara un rost in viatza shi fara sprijinul familiei. 34 (Ie) A ramane (sau a ajunge) pe ~uri A ramane fara adapost. 35 (Iae) A ramane fara slujba fara mijloace de trai Si: a saraci a scapata. 36 (Ie) A lasa (sau a arunca a azvarli etc.) (pe cineva) pe ~ (sau pe ~uri) A da (pe cineva) afara din casa. 37 (Iae) A concedia (pe cineva). 38 (Iae) A saraci (pe cineva). 39 (Ie) A aduna (pe cineva) de pe ~uri A da cuiva adapost. 40 (Iae) A lua (pe cineva) sub ocrotire. 41 (Ie) A sta (sau a se pune etc.) in ~ul cuiva (sau ai sta cuiva in ~) A se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca o treaba etc.). 42 (Iae) A impiedica pe cineva intro actziune. 43 (Iae) A i se impotrivi cuiva. 44 (Ie) A se da din ~ul cuiva A se da la o parte. 45 (Iae) A nu mai impiedica pe cineva in actziunile sale. 46 (Ie) Ai ieshi cuiva in ~ A intampina pe cineva. 47 (Ie) A da ~ul (cuiva sau la ceva) A lasa din mana. 48 (Iae) A reda libertatea cuiva. 4950 (Iae) A permite cuiva sa intre sau sa iasa. 51 (Iae) A desface o cusatura un tiv (pentru a largi sau a lungi o haina). 52 (Ie) Ashi da ~ul A se lasa in jos Si: a cobori. 53 (Iae) A se avanta. 54 (Fam; iae) A depashi o inhibitzie. 55 (Pfm; iae) A incepe sa povesteasca. 56 (Pfm; iae) A incepe sa se destainuie. 57 (Pfm; iae) A izbucni (intro avalansha de vorbe in tzipete in plans etc.). 58 (Pop) Fiecare din cele doua barne scobite pe lungimea lor care aluneca carul la roata de apa. 59 Traseu care il efectueaza o fiintza sau un corp in mishcare Si: curs parcurs traiectorie. 60 (Ast; is) ~ul robilor (sau orbilor al nashilor al ratacitzilor al laptelui) Calea Lactee. 61 (Is) ~ aerian Traseu al unei linii de navigatzie aeriana marcat prin instalatzii (faruri optice radiofaruri semnalizari la sol etc.) care asigura dirijarea avioanelor pe timp de vizibilitate redusa. 62 (Is) ~ navigabil Traseu care il pot urma navele fara pericolul de a atinge fundul apei sau a se lovi de stanci. 63 (Is) ~ maritim Traseu parcurs de nave pe mari shi pe oceane determinat de conditziile de navigatzie. 64 (Chm; is) ~ liber mijlociu Distantza mijlocie parcursa de o molecula de gaz intre doua ciocniri succesive. 65 (Fig) Directzie de dezvoltare a unei actziuni a unui proces etc. Si: linie orientare. 66 (Fig) Ceea ce serveshte pentru atingerea unui scop Si: cale metoda mijloc (inv) mijlocire modalitate procedeu. 67 (Is) ~ul judecatzii (sau de judecata) Proces. 68 (Ie) A apuca (sau a lua) alt ~ A schimba destinatzia initziala. 69 (Fig; iae) A se initzia in alt domeniu. 70 Deplasare efectuata de cineva intrun loc (mai) indepartat (adesea utilizand mijloace de transport) in scopul rezolvarii unor probleme in scop turistic etc. Si: calatorie. 71 (Ie) ~ bun! Urare adresata cuiva care pleaca intro calatorie. 72 (Pop; ie) Peaici (sau peaci pe ici) tzie ~ul! Pleaca repede! 73 (Reg; ie) A nu se lua (ceva) din ~ A nu se gasi ushor (ceva). 74 (Is) ~ drept Calatorie fara ocoluri. 75 (Fig; ias) Comportare ireproshabila. 76 (Is) Ultimul ~ Drumul care este condus un mort la groapa. 77 (Ie) Ashi cauta (sau ashi vedea) de ~ (sau de cale) A pleca. 78 (Iae) A nu se amesteca in treburile altcuiva. 79 (Ie) A intoarce (pe cineva) pe ~ul cel bun A determina pe cineva sa adopte un mod de viatza un comportament etc. (sau sa revina la un mod de viatza un comportament etc.) conform normelor vietzii sociale. 8081 (Ie) (A fi) pe ~ (A fi) in timpul calatoriei. 8284 (Iae) (A fi) pe punctul sa se produca sa apara sa se nasca. 85 (Mpl) Alergatura. 86 (Mpl) Cursa. 87 (Art) Dans popular lent cu strigaturi. 88 Melodie dupa care se executa drumul (87). 89 (Is) ~ul dracului (sau al dracilor) Dans popular care se executa la nunta dupa masa de cununie. 90 Melodie dupa care se executa drumul (89). 91 (Is) ~ul Clujului Dans popular cu tempo de brau. 92 Melodie dupa care se executa „drumul Clujului” (91). modificata

DRUM drumuri s. n. 1. Cale de comunicatzie terestra alcatuita dintro banda ingusta shi continua de teren batatorit pietruit pavat sau asfaltat. ◊ Drumul mare = shosea de mare circulatzie care leaga localitatzi principale. Hotz (sau talhar) de drumul mare = hotz care ataca oamenii in drum spre ai jefui. Drumdefier = cale ferata. ◊ Loc. adv. Peste drum = in fatza vizavi. In drum = in mijlocul drumului; in calea drumetzilor; in vazul tuturor. Pe toate drumurile = peste tot pretutindeni. ◊ Expr. A pune pe cineva pe drumuri = a face pe cineva sa mearga mai mult decat ar fi necesar pentru rezolvarea unei probleme. A bate (sau a tzine a pazi) drumul (sau drumurile) sau a umbla (sau a fi a sta) pe drumuri = a umbla de colocolo fara rost a umbla haimana. A fi de pe drumuri = a fi fara familie fara locuintza stabila fara rost in viatza. A ramane (sau a ajunge etc.) pe drumuri = a ramane fara adapost fara slujba fara mijloace de trai; a saraci a scapata. A lasa (sau a arunca a azvarli etc.) (pe cineva) pe drum (sau pe drumuri) = a da (pe cineva) afara din casa sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a saraci (pe cineva). A aduna pe cineva de pe drumuri = a da cuiva adapost a pune pe cineva sub ocrotire. Pe drum = gata sa vina sa soseasca sa apara sa se nasca. A sta (sau a se pune etc.) in drumul cuiva sau ai sta cuiva in drum = a se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca o treaba etc.); a impiedica pe cineva intro actziune a i se impotrivi. A se da din drumul cuiva = a se da la o parte a face cuiva loc sa treaca; a inceta sa mai impiedice pe cineva in actziunile sale. Ashi face (sau ashi gasi ashi croi) (un) drum (nou) in viatza = a incepe o (noua) cariera un nou fel de viatza ashi gasi un rost; a reushi. Ashi face drum = a) a inainta (prin eforturi) intro multzime; b) a se abate din cale spre a se duce undeva sau la cineva. A apuca (sau a lua) alt drum = a se ocupa de altceva a se initzia in alt domeniu. A ieshi cuiva in drum = a intampina pe cineva. A da drumul (cuiva sau la ceva) = a) a lasa din mana; b) a lasa sau a reda libertatea cuiva; a permite cuiva sa intre sau sa iasa; c) a desface o cusatura un tiv (pentru a largi sau a lungi o haina). Ashi da drumul = a) a se lasa in jos a cobori; a se avanta; b) a incepe sa povesteasca sa faca destainuiri; c) a izbucni (intro avalansha de vorbe in tzipete plans etc.). ♦ Parcurs; ruta itinerar; traseu cursa (parcurse de cineva sau de ceva). Drumul Oltului. Drum maritim. 2. Calatorie. ◊ Ultimul drum = drumul care este condus un mort la groapa. ◊ Expr. Ashi cauta (sau ashi vedea) de drum = a) ashi continua calatoria a merge mai departe; b) a nu se amesteca in treburile altuia. Drum bun! urare adresata cuiva care pleaca intro calatorie. 3. Traiectorie. Din sl. drumŭ. Cf. bg. scr. drum.

DRUM drumuri s. n. 1. Portziune ingusta shi lunga de teren batatorit pietruit pavat sau asfaltat care se poate merge de la un loc la altul. V. cale. Este un drum prin mijlocul satului foarte frumos drum strajuit pe dreapta shi pe stinga de arbori uriashi. SADOVEANU O. VII 225. Drumul e intins shi neted can palma. VLAHUTZA O. A. I 110. Boii... se tot smuceau din funie vazind troscotul cel fraged shi mindru de pe linga drum. CREANGA P. 40. Pe drumul de costishe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicind in gindul lui: Mai lungami pare calea acum lantors acasa. ALECSANDRI O. 243. ◊ Drum de tzara = cale de importantza locala care leaga mai multe comune shi sate; (Transilv.) shosea natzionala. De la Ineu drumul de tzara o ia printre paduri shi peste tzarini. SLAVICI O. I 115. Iese mindra pinafara SHimi arataun drum de tzeara. JARNÍKBIRSEANU D. 123. Drum de fier = cale ferata v. ferata. Fostatzi cu drumul de fier boieri dvoastra? Ei! apoi ce mai zicetzi. ALECSANDRI T. I 311. Drumul robilor = calea lactee v. lactee. Dunga mare albicioasa de pe ceri numita de invatzatzi calea lactee se cheama in popor drumul robilor. SHEZ. I 233. Crucea (sau rascrucea furca infurcatura) drumului (sau drumurilor) = raspintie. Sau apropiat una de alta cetele lanfurcatura drumurilor. CARAGIALE O. III 99. Drumul mare = shosea de mare circulatzie care leaga localitatzi principale v. shosea natzionala. La fiecare crishma a drumului mare se opreshte. SADOVEANU O. VII 327. Sui la deal cobor la vale Esteo casan drumul mare. HODOSH P. P. 60. (Expr.) Hotz (sau tilhar) de drumul mare = hotz care ataca oamenii in drum spre ai jefui. Din pricina lui fratemeu o sa ma fac tilhar de drumul mare! SADOVEANU M. C. 17. Nishte oameni buniteferi... purtatzi cu jandari k hotzii de drumul mare. C. PETRESCU R. DR. 168. ◊ Loc. adv. Peste drum = in fatza vizavi. Acestai vestitul Ochila... din sat de la Chitila peste drum de Nimerila. CREANGA P. 244. Treci la badea peste drum Sa cercam vinul dei bun. JARNÍKBIRSEANU D. 373. In drum = a) in mijlocul drumului; b) in calea drumetzilor. Cinea facut crishman drum Na facuto de nebun. JARNÍKBIRSEANU D. 385; c) fig. in vazul lumii. Ma prins de bratz shi ma cuprins Sa ma saruten drum. COSHBUC P. I 94. ◊ Expr. A merge (sau a calca) alaturea cu drumul = a se abate de la calea dreapta a calca strimb a fi necinstit. A pune (pe cineva) pe drumuri = a face (pe cineva) sa alerge dupa diverse treburi mai ales pe la autoritatzi. A bate drumul (sau drumurile) sau a umbla (sau a fi a sta) pe drumuri = a umbla de colocolo a fi mereu pe drum a nu sta locului a umbla fara rost a umbla haimana. Am batut din nou drumul la SHercaia. C. PETRESCU S. 120. Au batut doua saptamini in shir drumul dintre Tirgul Ocnei shi satele din preajma Moineshtilor. POPA V. 255. Cucoshul... fugi deacasa shi umbla pe drumuri bezmetec. CREANGA P. 64. A tzine (sau a pazi) drumul (sau drumurile) = a umbla fara rost haimana. Nici asta nu se ia din drum = nu este ceva ushor de gasit nu se gaseshte cu una cu doua. Nu te pune in poara mai omule cu imparatul iadului; ci mai bine iatzi banishorii shi cautatzi de nevoi... Bun zise Danila. Nici asta nu se ia din drum. CREANGA P. 49. A fi de pe drumuri = a fi fara familie ashezata fara locuintza stabila fara capatii. Fata nui de cele de pe drumuri so luatzi numai asha cum sar intimpla. CREANGA P. 262. A ramine pe drumuri = a ramine fara adapost sarac lipit pamintului; a ramine orfan. A ajunge pe drumuri v. ajunge. A lasa (sau a arunca a zvirli) pe cineva pe drum (sau pe drumuri) = a) a da (pe cineva) afara din casa. Vrei sa neaprindem paie in cap? Sa ne zvirla baba pe drum? CREANGA P. 9; b) a lua cuiva totul a saraci pe cineva. Ma rapeshti shi ma despoi Marunci pe drum sa pier. COSHBUC P. I 113. A aduna (pe cineva) de pe drumuri = a adaposti shi a lua (pe cineva) sub ocrotire. Simigiului i se facuse mila de ea shi o adunase de pe drumuri. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 134. Pe toate drumurile = peste tot. (In dativ cu functziune de complement circumstantzial de loc) A se ashterne drumului = a alerga din rasputeri a alerga cu cea mai mare repeziciune. Alei murgul meu voinic Ashternete drumului K shi iarba cimpului. ALECSANDRI P. P. 74. Peaici (sau peaci pe ici) tzie drumul! = (familiar exclamativ shi imperativ) pleaca! shtergeo! dute! carate! Incaleca pe cal shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 30. Cind te miri ce nui venea la socoteala ietzi popa desagii shi toiagul shi pe ici tzie drumul. CREANGA A. 135. Pe drum = gata sa vina sa soseasca sa apara sa se nasca. Asculta... cu gindurile la cei shapte copii shi al optulea pe drum. C. PETRESCU R. DR. 142. Ai sta sau ai fi (cuiva) in drum = ai sta (cuiva) in cale ai fi o piedica a incurca (pe cineva) in treburi. A se da din drumul cuiva = a se da la o parte a face cuiva loc sa treaca; fig. a nu mai fi o piedica. Ashi face sau ashi gasi ashi croi (un) drum (nou) in viatza = a incepe o cariera un nou fel de viatza ashi gasi un rost a reushi a ajunge la ceva. Sa intindem mina shi altora sai ajutam sashi faca un drum. C. PETRESCU I. II 167. Ashi face (un) drum = a se abate ashi face cale. Dute neica shi tentoarce SHi mai fatzi un drum incoace. BIBICESCU P. P. 39. A apuca (sau a lua) alt drum = a merge in alta directzie; fig. a se ocupa de altceva a se initzia in alt domeniu. Taicasau a shtiut sa ia alt drum. DEMETRIUS C. 9. A ieshi (cuiva) in drum = a intimpina (pe cineva). Ieshi tu mindran drumul lui SHii da gura bietului. JARNÍKBIRSEANU D. 113. A da drumul (cuiva sau la ceva) = a) a lasa din mina; ai reda libertatea a lasa in libertate a slobozi. Il apuca de piept shil scutura cu furie apoi indurerat de privirea speriata a acestuia i da drumul. DAVIDOGLU M. 53. Va poftesc sami datzi drumul k sa incalec in pripa shi sa ma duc spre miazanoapte. SADOVEANU D. P. 34. Calului i dete drumul sa pasca. ISPIRESCU L. 7; b) a desface o cusatura un tiv (pentru a largi sau a lungi o haina). Va trebui sai dau drumul din umeri [surtucului]. DAVIDOGLU M. 80; c) a permite (cuiva) sa intre sau sa iasa. Nui mai da drumul pe poarta afara de cind cu intimplarea cu streinul. C. PETRESCU R. DR. 169. Acum cred k... mii da drumul sa intru. CREANGA P. 314; d) a pune in mishcare a face sa porneasca. A dat drumul motorului; e) fig. (in trecut) a concedia (pe cineva) a scoate (pe cineva) din slujba. A da (cuiva) drumul in lume = a da (cuiva) libertatea sa plece a lasa (pe cineva) de capul lui a nu mai tzine din scurt. Lasama dami drumun lumea mea mii drag altul. SADOVEANU O. A. I 211. Cind mia dat tata drumul in lume mia pus o legaturica in mina. C. PETRESCU R. DR. 256. Ashi da drumul = a) a cobori a se lasa in jos a se avinta. Ishi da drumul din pom. ▭ SHia dat drumul cu dinsa peo alta lume unde era un rai shi nu altaceva! CREANGA P. 94; b) fig. a se da pe fatza a izbucni; c) a se porni la vorba la povestit la destainuiri. SHia dat drumul conu Dumitrache sha povestit ba una ba alta pina tirziu. VLAHUTZA la TDRG. Ashi da drumul la gura (sau gurii) = a vorbi multe shi de toate a da pe fatza o taina. ◊ (Urmat de determinari in genitiv sau in acuzativ cu prepozitzie arata locul sau directzia spre care duce o cale) Luam drumul spre Galatzi. ▭ Lung e drumul Clujului Dar mai lung al dorului. POP. ♦ Poteca de trecere (printro gradina printro fineatza etc.). Vecinii shiau facut drum prin livada. ♦ Parcurs curs; ruta itinerar. Drumul Oltului. Drumul soarelui. ▭ Fata imparatului le spuse k este un negutzator care a ratacit drumul pe mare. ISPIRESCU L. 24. Pe vremile acele... drumurile pe ape shi pe uscat erau putzin cunoscute. CREANGA P. 183. Drum la deal shi drum la vale! Imi fac veacul tot pe cale. ALECSANDRI P. P. 277. 2. Calatorie. O sa avetzi un drum minunat. SEBASTIAN T. 126. Tot drumul nam scos nici un cuvint. SAHIA N. 24. Ivan... porneshte la drum cintind. CREANGA P. 297. Lapushneanul nu intilnise nici o impedicare in drumul sau. NEGRUZZI S. I 142. Calatorului i shade bine cu drumul. ◊ Drum drept = a) mers (sau calatorie) fara ocoluri fara cotituri in linie dreapta; b) fig. comportare ireproshabila. Foaie de drum v. foaie. (Fig.) Ultimul drum = drumul mortului cind este dus la locul de ingropare. ◊ Expr. Ashi cauta (sau ashi vedea) de drum sau ashi urma drumul sau ashi lua drumul inainte = a) a pleca a merge mai departe ashi continua calea. Las’ k stau cu el... Voi vedetziva de drum. DUMITRIU N. 120. Se arunca cu calul in apa o trece inot... shi apoi ishi ia drumul inainte. CREANGA P. 237; b) fig. a nu se amesteca in treburile altuia. Mergi detzi ada feciorul incoace. Iara de nu cautatzi de drum shi nu umbla cu gargaunii in cap. CREANGA P. 81. Drum bun! = calatorie buna! Se duc... shin drum pe unde trec Cu plins izvoarelei petrec SHi plin de jalen al sau cint «Drum bun» le zice codrul sfint. NECULUTZA TZ. D. 100. Pe BenArdun Nai sal mai vezi in zbor nebun Pe urma unui shoim ushor... Nui vei pofti: Drum bun! COSHBUC P. I 111. Privitorii cu caciulile in mina i urau drum bun. CREANGA P. 307. (Familiar) A da ravash de drum cuiva = al invita sa plece al goni. ♦ (Mai ales la pl.) Alergatura umblet mult incoace shi incolo; cursa. Am de facut multe drumuri in orash. 3. Traiectorie.

DRUM DRAM/ s. n. (muz.) toba baterie. (< engl. drum)

DRUM ~uri m. 1) Fashie de pamant lunga shi ingusta special rezervata shi amenajata pentru circulatzie; cale. ◊ ~ de tzara drum nepietruit neasfaltat. ~ de fier cale ferata. Peste ~ in fatza vizavi. A pune pe cineva pe ~uri a face pe cineva sa umble prin multe instantze pentru ashi rezolva o problema. Pe toate ~urile in toate partzile oriunde. A ramane (sau a ajunge) pe ~uri a) ashi pierde sursele de existentza; a ajunge in mare saracie neavand nici macar adapost; a) a ramine orfan. A arunca (a azvarli) pe cineva in ~ a) a da afara din casa lipsind de locuintza; b) a da afara din serviciu lipsind de mijloace de existentza. Ai sta cuiva in ~ a impiedica pe cineva in actziunile sale. A tzine (sau a pazi) ~ul (sau ~urile) a) a umbla fara rost; b) a jefui oamenii de pe drum. A apuca alt ~ a) a porni in alta directzie; b) a alege alta cale in viatza. Ashi face (sau ashi croi ashi gasi) un ~ in viatza ashi face o situatzie; a se aranja. A ieshi cuiva in ~ a aparea in calea cuiva. A da ~ul a) a lasa din mana; b) a da libertate a elibera; c) a largi o haina desfacand un tiv sau o cusatura; d) a lasa pe cineva sa intre sau sa iasa din casa; e) a slobozi (un animal) de la legatura; f) a pune in functziune (o mashina un motor un aparat); h) a nu mai stapani (nervii lacrimile etc.). Ashi da ~ul la gura (sau gurii) a vorbi mult shi fara rost; a vorbi ce nu se cuvine. 2) Plecare intrun loc (mai) indepartat. A se pregati de ~. ◊ Ashi cauta (sau ashi vedea) de ~ a) a merge mai departe; b) ashi vedea de treaba; a nu se amesteca in treburile altora. ~ bun! urare celui ce porneshte la drum. 3) mai ales la pl. Deplasari dese repetate pentru diferite treburi; umblatura. 4) Cale prestabilita care urmeaza sa fie parcursa (de o persoana sau un vehicul); traseu; itinerar; ruta. 5) Cale parcursa in spatziu de un corp in mishcare; traiectorie; traseu. 6): ~ul robilor Calea Lactee. /<sl. drumu

drum n. 1. departare dela un punct la altul; drumul robilor calea lactee (numita astfel fiindca ar fi servit de calauza robilor scapatzi din mainile Tatarilor); 2. calatorie: drum bun! 3. a da drumul a lasa sa plece a slobozi: am dat drumul argatului cainilor; 4. cale de comunicatziune: drumuri judetzene comunale. [Gr. bizantin DRÓMOS].

drum n. pl. urĭ (gr. dial. drúmos ngr. shi vgr. drómos loc de alergare de unde shi alb. drom vsl. drumŭ bg. sirb. drum. V. dirmon dromedar ipo pro shi velodrom). Cale strada: am ĭeshit la drum sa vad ce e. Cale afara din orash: pe drumu care duce la Vasluĭ. Calatorie: am facut un drum lung. Hotzĭ de drumu mare tilharĭ vajnicĭ. Drum batut drum frecŭentat (shleah). Crucea drumuluĭ rascruce raspantie. A fi tot pe drum saŭ drumurĭ a fi continuŭ in calatorie. A raminea pe drumurĭ a raminea muritor de foame. Cautatzĭ (orĭ vezitzĭ) de drum! dute shi nu te interesa de altziĭ. A da drumu 1) a lasa liber: a da drumu lacrimilor; 2) a congedia din serviciŭ. Atzĭ da drumu in jos a te lasa in jos (pe funie orĭ aruncindute). Lua baniĭ shi pe aicĭ tzĭe drumu lua baniĭ shi disparu. A o intinde la drum a continua drumu. A te prepara de drum a te prepara de calatorie. Drum de fer cale ferata drum cu shine de fer care trec vagoane trase de locomotiva. Drum bun! mergĭ sanatos!

drum s. n. pl. drúmuri

drum s. n. pl. drúmuri

DRUM s. 1. v. cale. 2. drumdefier v. cale ferata. 3. v. calatorie. 4. v. cursa. 5. alergatura cursa. (A facut doua drumuri in piatza.) 6. v. ruta.

DRUM s. 1. cale (inv. shi reg.) potek. (Nui sta in ~.) 2. drumdefier = caleferata linieferata (pop.) shina (Transilv. Bucov. shi Ban.) shtrec. 3. calatorie deplasare voiaj (inv.) plimbare umblet. (Un ~ lung shi obositor.) 4. cursa deplasare. (La primul ~ camionul sa comportat bine.) 5. alergatura cursa. (A facut doua ~ in piatza.) 6. itinerar parcurs ruta traiect traiectorie traseu (astazi rar) marshrut (inv. in Mold.) shleau. (~ urmat de un vehicul.)

DRUMUL LÁPTELUI s. v. calea lactee calealaptelui.

DRUMUL RÓBILOR s. v. calea lactee calealaptelui.

drumullaptelui s. v. CALEALACTEE. CALEALAPTELUI.

drumulrobilor s. v. CALEALACTEE. CALEALAPTELUI.

drum (drúmuri) s. n. 1. Cale de comunicatzie terestra strada shosea. 2. Calatorie traseu parcurs. Megl. drum. Gr. δρόμος direct (cf. sicil. drom calabr. dromu) sau prin intermediul sl. drumŭ (cf. bg. sb. cr. drum alb. dhrom). Filiera sl. era general admisa (Miklosich Fremdw. 8; Tiktin; Conev 81; Sandfeld 29; Pushcariu Dacor. VIII 283) shi pare posibila fara a fi necesara (cf. Murnu 19; Diculescu Elementele 420; Pushcariu Lr. 260; Rosetti II 67). Cuvintul sl. este rar astazi (Vasmer Gr. 54). Vocalismul din rom. sar putea explica prin forma ionica δροῦμος (Diculescu). Der. drumar s. m. (Trans. calator drumetz); drumash s. m.; drumator s. m. (Trans. drumetz); drumeag (var. drumeac) s. n. (carare); drumetz s. m. (Munt. calator); drumetzie s. f. (calatorie excursie); indruma vb. (a arata drumul a conduce; a calauzi a sfatui; refl. a se indrepta a o lua spre); indrumator adj. (care indruma; indicator). TZig. sp. cunoashte dubletele drom direct din ngr. shi drum din rom. (Besses 70).

DRUM. Subst. Drum cale parcurs itinerar ruta traiectorie traseu circuit tract (inv. shi arh.) fagash directzie curs. Drum drumuletz (dim.) drumushor drumeag horaitza poteca potecutza (dim.) potecea (pop.) plai scurtatura planca carare cararuie (dim.) cararea cararuica cararusha hatzash (reg.) hatzish colnic colnicel (dim. pop.). Drum de tzara shleau; drum laturalnic. Drum natzional. Strada stradela stradutza (dim.) ulitza ulicioara (dim.) ulicutza (reg.) zahata (reg.) huditza (reg.) hudicioara (dim. shi reg.) fundatura; fundac. SHosea shoselutza (dim.) shosea natzionala drumul mare artera magistrala bulevard autostrada automagistrala. Trotuar caldarim asfalt pavaj. Pasaj trecere trecere subterana gang coridor galerie tunel culoar. Trecatoare chei (pl.) defileu strimtoare; pirtie; pista fagash. Raspintie incrucishare intretaiere nod intersectzie. Pod podetz (dim.) podish (reg.) viaduct vad pasarela. Drumdefier cale ferata linie ferata; drum maritim; cale aeriana. SHoselare shoseluire; pavare pietruire asfaltare. Odografie. Odograf. Adj. Rutier. SHoselat shoseluit pietruit pavat asfaltat. Cararat (rar) Carosabil. Vb. A face (a construi) un drum a shosela a shoselui; a pava a pietrui a macadamiza (rar) a asfalta. A merge a drumui (rar) a circula. V. calatorie directzie mishcare.

DRUM unghiul format intre directzia meridianului shi traiectul obligat sau real urmat de aeronava. Sin. unghi de drum.

drum drumuri s.n. Strada shosea. ♦ (top.) Drumul TZarii drumul principal care traverseaza o localitate rurala. Drumul batran strada (ulitza) in Naneshti Onceshti; „demult aceasta era strada principala” (Vishovan 2005). Drumul Mariucai cale de acces amenajata (rudimentar) din ordinul imparatesei Maria Tereza pentru a face legatura intre bazinul minier Baia Mare BaiaSprie cu localitatzile din depresiunea Maramuresh. Probabil cu scopul de a deschide o noua ruta pentru transportul sarii (de la OcnaSHugatag sau Coshtiui) spre Viena. Traseul drumului: BaiaSprie Valea Sasarului SHuior Poiana Boului Masa Domnilor se ocoleshte Creasta Cocoshului pe la Taurile Chendroaiei Taul Moraienilor Budeshti Ocna Sighet. ♦ (astr.) Drumu’ lui Troían (Cararea lui Stroian) Calea Lactee (ALRRM 1973: 661). Din vsl. drumǔ (Miklosich Tiktin Conev Pushcariu cf. DER; DEX MDA) < gr. drúmos drómos „loc de alergare” (SHaineanu Scriban).

INDICATOR DE DRUM instrument care infatzisheaza situatzia din punct de vedere al navigatziei furnizand date legate de: drumul magnetic sau relevmenatl capul magnetic obligat capul magnetic real urmat abaterea laterala fatza de un relevment sau un fascicol de directzie indicatzii de panta indicatzii de sens „spre” shi „de la” un radiofar indicatzii de distantza.

LINIA DRUMULUI REAL URMAT reprezinta traiectul real urmat de aeronava fiind de dorit k aceasta sa coincida cu linia drumului obligat de urmat. Cand cele doua linii nu coincid avem dea face cu o abatere laterala unghiulara sau abatere laterala lineara fatza de linia drumului obligat.

hand drum (cuv. engl.) v. tamburina.

MARELE DRUM MARITIM DE NORD cale maritima navigabila care leaga oceanele Atlantic shi Pacific trecand prin marile marginashe ale Oc. Inghetzat. Primul care a realizat acest drum a fost N.A.E. Nordenskjöld (18781879) cu vasul „Vega”. Dupa 1935 trecerea pe acest drum se face in mod regulat datorita spargatoarelor de gheatza unind partea europeana a Federatziei Ruse cu porturile Extremului Orient. Se mai numeshte shi Pasajul de NordEst.

NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vietzii noastre Dante „Infernul” I 1. In simbolistica dantesca varsta de 35 de ani punctul cel mai inalt al arcului vietzii.

a avea o fatza de drum de tzara expr. a fi ridat

a o lua alaturea cu drumul expr. a divaga a nu vorbi la subiect

a strange / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materiala precara mijloace de trai decent.

ashi da drumul pe el / pe ea expr. (eufem.) a urina sau defeca involuntar in haine / in ashternuturi / in pat.

drum batut shi cur frecat expr. (vulg.) afacere nerezolvata; efort inutil; drum facut de pomana.

drumul spre rai expr. (tox.) stare de euforie indusa de consumul de droguri.

la drum de seara expr. (er.) ora prielnica consumarii unui act sexual (in cartomancie).

pe drumuri expr. 1. permanent in calatorie 2. fara adapost 3. shomer

shi peaci tzie drumul! expr. (pop.) folosita in legatura cu cineva care o ia la fuga ishi ia talpashitza spala putina etc.