CÁLE cai s. f. I. 1. Fashie de teren special amenajata pentru circulatzia oamenilor a vehiculelor shi a animalelor; drum. ◊ CaleaLactee (n. pr. f.) = brau luminos care se vede noaptea de la un capat la altul al boltzii cereshti; CaleaLaptelui CaleaRobilor. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura neobishnuit foarte. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se pune) in calea cuiva sau ai sta cuiva in cale = a se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca un lucru etc.); a impiedica pe cineva intro actziune a i se impotrivi. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = a intampina pe cineva. A gasi (sau a afla a crede a socoti etc.) cu cale = a socoti k este nimerit. Caleavalea = treacamearga asha shi asha fie. Ce mai caleavalea = ce mai incolo shi incoace pe scurt in concluzie. A pune la cale = a pregati ceva a aranja; a sfatui a indruma; a pedepsi pe cineva. A fi pe cale de a... (sau sa...) = a fi aproape sa... pe punctul sa... gata de a... ♦ Cale ferata = mijloc de transport terestru destinat circulatziei vehiculelor prin rulare pe shine sau pe cabluri. ♦ (Art.; urmat de determinari care indica numele) Nume dat unor strazi lungi shi largi. ♦ Caile respiratorii = aparatul respirator. 2. (Inv.) Artera de patrundere intrun orash facand legatura cu o shosea importanta. 3. Element al unui sistem tehnic care se deplaseaza un aparat sau o mashina. 4. Succesiune de linii shi centrale intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitatzi. 5. Calatorie. Dor de cale. ◊ Expr. A face (sau a apuca) calea intoarsa = a se intoarce din drum. Cale buna! formula de urare la plecarea cuiva; drum bun! 6. Distantza departare. A mers cale de doua ceasuri. 7. (Med.) Ansamblu de organe cavitare shi formatziuni tubulare ce permit deplasarea unor materii organice sau a aerului. Cale digestiva. Cale respiratorie. II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o actziune de o mishcare; linie. ♦ Metoda mijloc modalitate procedeu. ◊ (Jur.) Cale de atac = mijloc prin care partea nemultzumita de hotararea unui organ de jurisdictzie sesizeaza organul competent in vederea anularii hotararii shi rejudecarii litigiului. ◊ Loc. adv. Pe cale... = pe linie... prin intermediul... Pe cale administrativa. Lat. callis.

LACTÉE adj. (In sintagma) Calea Lactee = brau luminos care se vede noaptea de la un capat la celalalt al boltei cereshti; CaleaLaptelui CaleaRobilor. Din fr. [voie] lactée lat. [via] lactea.

CÁLE cai s. f. I. 1. Fishie de pamint umblata folosita pentru deplasarile dintrun loc in altul; drum. Deodata calea coti pe o costisha printrun fagitzel tinar. SADOVEANU O. I 13. Tu eshti peaici? Eu team crezut Cu oile prin vale! Deash fi shtiut k eshti pe deal Mergeam pe alta cale! COSHBUC P. I 107. [imparatul] iese inaintea feciorusau pe alta cale shi se baga sub un pod. CREANGA P. 185. Noapteai mica steles multe SHioi perde calea prin munte! JARNÍKBIRSEANU D. 141. ◊ (In numiri de strazi) Calea Victoriei. Cale ferata. v. ferata. Calea lactee sau calea robilor sau calea laptelui v. lactee. (La pl.) Caile respiratorii = aparatul respirator. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura foarte neobishnuit de... Adormea sha doua zi se deshtepta in aceeashi privelishte dureroasa a vietzii lor din caleafara chinuita. VLAHUTZA O. A. 255. Inca nam vazut asha femeie sa plinga de toate cele: era miloasa din caleafara. CREANGA O.A. 44. Era un vis misterios SHi blind din caleafara. EMINESCU O. 1185. ◊ Expr. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = ai ieshi inainte al intimpina. SHi k la mindre nuntzi de crai Ieshitan caleales alai. COSHBUC P. I 56. TZugulea se duse mai intii in calea zmeului celui mai mare. ISPIRESCU L. 316. A fi (sau a sta a se izbi a se pune) in calea cuiva = a fi piedica cuiva a i se impotrivi. A tu nici visezi batrine citzi in cale mi sau pus! EMINESCU O. I 146. A gasi (sau a afla) cu cale = a socoti k este potrivit nimerit. Manrosheshte singur gindul K tu ai aflat cu cale Tocmai azi sa pui la proba Inima nevestei tale. COSHBUC P. I 73. A gasit cu cale sa deie fata dupa feciorul moshneagului. CREANGA P. 85. Caleavalea= treacamearga fie mai merge. Dear fi fost cel putzin ashternuta padurea pe jos cu jir in loc de cucuruzi de brad caleavalea. HOGASH M. N. 98. Toate k toate dar uritul i venea de hac. In zile de lucru caleavalea; se lua cu treaba shi uita de urit. CREANGA P. 140. Celelalte caleavalea dar a guritza? cit lumea. EMINESCU N. 88. Ce mai caleavalea = ce mai incoaceincolo ce sa mai lungim vorba. Ia sami iau eu merticul meu nu dealtceva da... sa am eu treaba mea aia e ce mai caleavalea. PREDA I. Ce mai caleavalea casa trecea cu forme in stapinirea Cazangiului. PAS Z. I 152. A pune la cale = a) (cu privire la lucruri) a pregati ceva a se ingriji de ceva a aranja a hotari. Apoi dupa aceea lucrurile sau pus repede la cale. SADOVEANU M. 117. Chiar in acea zi catra sara baba incepu sa puie la cale viatza nurorisa. CREANGA P. Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU L. 140. Toate trebile shi le punea la cale singurel. CREANGA P. 16. Sa punem la cale o cununie. ALECSANDRI T. 768; b) (cu privire la persoane) a sfatui a indruma a povatzui a indemna (de obicei la rau). Baba pune la cale shi pe feciorul cel mijlociu shishi ia un suflet de nora intocmai dupa chipul celei dintii. CREANGA P. 7; c) a aplica cuiva pedeapsa cuvenita a invatza minte pe cineva. Pe urs lam pus eu la cale. CREANGA P. 215. Ashteapta... Cocolitule... teoi pune eu la cale shi pe tine acushi. ALECSANDRI T. I 209. A fi pe cale de a... (sau sa...) =a fi gata sa... a fi aproape de a...2. Calatorie drum. Sfioasa ishi lasa ochii in pamint urmindushi calea spre shipot. BUJOR S. 83. Se opreshte sfarimat de cale SHi cheama somnul care la uitat. CERNA P. 167. Calul ud de cale Pamintun loc il framinta. COSHBUC P. I 195. Cindumi vine dor de cale Merg pe jos k shi calare. JARNÍKBIRSEANU D. 221. ◊ Fig. Deai intilnit partidun cale SHtii drumul nu mai rataceshti. JEBELEANU in POEZ. N. 302. ◊ Expr. A(shi) lua (sau a apuca) calea = a pleca a porni la drum. FatFrumos lua calea spre casa babei. POPESCU B. IV 23. SHi apucind calea catre rasarit sa dus. ISPIRESCU L. 4. El ishi lua calea iar spre pamint. EMINESCU N. 65. A face calea intoarsa = a se intoarce din drum. Calea jumatate = numai o parte din calatorie. Cale buna! sau buna calea! formula de salut la plecarea cuiva. Cale buna fata mea i zise tatasau. ISPIRESCU L. 16. Buna calea Ivane! CREANGA P. 229. 3. (Adesea determinat prin numele unei masuri de lungime sau de timp) Distantza departare. Pina la Ladeshti este cale. GALACTION O. I 264. Lumea il petrecu pina afara din sat cale de un ceas. BUJOR S. 39. E cald. De drum indelungat Picioarele deabial mai tzin SHii cale pinan sat. COSHBUC P. I 227. Sa dus in Humuleshti cale de doua ceasuri cu piciorul. CREANGA A. 15. Cind urla [motanul] dintrun cap sauzea cale deo zi iar cind urla din cite shapte sauzea cale de shapte zile. EMINESCU N. 14. Genarul pierdut in salbatecile sale vinatori se departase cale deo zi. EMINESCU L. P. 179. Alergatorii... sint datori a face jurul pietzii de patru ori adeca o cale de douasprezece verste. NEGRUZZI S. I 36. II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o mishcare etc.; linie. Teoria marxistleninista ne lumineaza caile constructziei socialiste ne ajuta sa rezolvam toate problemele constructziei potrivit conditziilor istorice concrete. SCINTEIA 1953 nr. 2714. ♦ Metoda mijloc procedeu de urmat pentru atingerea unui scop. In sufletele a sute de milioane de oameni se intareshte sperantza k se poate gasi o cale spre reglementarea problemelor litigioase shi nerezolvate. SCINTEIA 1953 nr. 2736. ◊ Loc. adv. Pe cale... = prin mijloc... pe linie... Dispozitzie data pe cale administrativa. ▭ Se aude de concediu... tu ai sal iei sigur pe cale medicala. SAHIA N. 118. ◊ Expr. A afla chip shi cale v. chip. ♦ Cale de atac = procedura de atacare a unui act judecatoresc (in special a unei sentintze) cerind modificarea sau anularea lui.

LACTÉE adj. f. (Numai in expr.) Calea lactee ingramadire a unui mare numar de stele aparind ochiului liber k un briu luminos care traverseaza bolta cereasca; calea laptelui calea sau drumul robilor. In noptzile senine sub calea lactee. CAMIL PETRESCU V. 69. ◊ Fig. Palariile mai intii sint incinse cu o panglica lata stralucitoare o adevarata cale lactee de fluturi shi stele metalice. BOGZA C. O. 281. (Rar in constructzia carare lactee) Viscoleshte alb nisipun lungul plajei fara lume... Nu mai pleaca barci albastre la plimbare Pe cararile lactee insemnaten larg de spume. D. BOTEZ P. O. 50.

LACTÉE adj.f. Calea lactee = ingramadire de stele care apar pe cer in forma unei benzi alburii; Calea laptelui Drumul robilor. [< fr. lactée cf. lat. lac lapte].

LACTÉE adj. CaleaL~ = ingramadire de stele care apar pe cer in forma unei benzi alburii; CaleaLaptelui DrumulRobilor. (< fr. lactée)

LACTÉE adj.: Calea ~ multzime de stele avand forma unui brau luminos care se vede pe bolta cereasca in timpul noptzilor senine; Calea Laptelui; Calea (sau Drumul) Robilor. [Sil. tee] /<fr. lactee lat. lactea

CáleaLactée (brau de stele) s. propriu f. g.d. CắiiLactée

lactée adj. f.

lactee

lactee adj. f. (Calea lactee).

CALEA LACTEE briu luminos care se vede noaptea de la un capat la celalalt al boltei cereshti. Este format din miliarde de stele ale galaxiei noastre care nu pot fi distinse cu ochiul liber. Cunoscuta shi sub denumirea de Calea Laptelui Calea sau Drumul Robilor.