opțiuni
  • info

7 definiții pentru drumuleț

Explicative DEX

DRUMULÉȚ, drumulețe, s. n. Diminutiv al lui drum; drumușor. – Drum + suf. -uleț.

DRUMULÉȚ, drumulețe, s. n. Diminutiv al lui drum; drumușor. – Drum + suf. -uleț.

drumuléț sn [At: (a. 1785) IORGA, S.D. V, 506 / Pl: ~e / E: drum + -uleț] 1-2 (Pop; șhp) Drum (1) (îngust) Si: drumușor (1-2), (reg) drumurel (1-2), drumiț (1-2), drumuț (1-2).

DRUMULÉȚ, drumulețe, s. n. Diminutiv al lui drum; drum îngust, cărare, potecă. Jandarmii bat toate drumulețele dintre lanuri, așteptînd să-l încolțească. POPA, V. 75. Sînt doi munți prin care curge un rîu micșor, munții cu păduri și cu drumulețe de picior. GOLESCU, Î. 82. Ciobănașul... Drumulețu-și apuca, Iar Miul că rămînea. TEODORESCU, P. P. 506.

Ortografice DOOM

drumuléț s. n., pl. drumuléțe

drumuléț s. n., pl. drumuléțe

Relaționale

DRUMULÉȚ s. drumușor.

DRUMULEȚ s. drumușor.

Intrare: drumuleț
drumuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drumuleț
  • drumulețul
  • drumulețu‑
plural
  • drumulețe
  • drumulețele
genitiv-dativ singular
  • drumuleț
  • drumulețului
plural
  • drumulețe
  • drumulețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drumuleț, drumulețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui drum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cărare drumușor potecă
    • format_quote Jandarmii bat toate drumulețele dintre lanuri, așteptînd să-l încolțească. POPA, V. 75. DLRLC
    • format_quote Sînt doi munți prin care curge un rîu micșor, munții cu păduri și cu drumulețe de picior. GOLESCU, Î. 82. DLRLC
    • format_quote Ciobănașul... Drumulețu-și apuca, Iar Miul că rămînea. TEODORESCU, P. P. 506. DLRLC
etimologie:
  • Drum + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.