Definitzia cu ID-ul 910004:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DRUM drumuri s. n. 1. Portziune ingusta shi lunga de teren batatorit pietruit pavat sau asfaltat care se poate merge de la un loc la altul. V. cale. Este un drum prin mijlocul satului foarte frumos drum strajuit pe dreapta shi pe stinga de arbori uriashi. SADOVEANU O. VII 225. Drumul e intins shi neted can palma. VLAHUTZA O. A. I 110. Boii... se tot smuceau din funie vazind troscotul cel fraged shi mindru de pe linga drum. CREANGA P. 40. Pe drumul de costishe ce duce la Vaslui Venea un om cu jale zicind in gindul lui: Mai lungami pare calea acum lantors acasa. ALECSANDRI O. 243. ◊ Drum de tzara = cale de importantza locala care leaga mai multe comune shi sate; (Transilv.) shosea natzionala. De la Ineu drumul de tzara o ia printre paduri shi peste tzarini. SLAVICI O. I 115. Iese mindra pinafara SHimi arataun drum de tzeara. JARNÍKBIRSEANU D. 123. Drum de fier = cale ferata v. ferata. Fostatzi cu drumul de fier boieri dvoastra? Ei! apoi ce mai zicetzi. ALECSANDRI T. I 311. Drumul robilor = calea lactee v. lactee. Dunga mare albicioasa de pe ceri numita de invatzatzi calea lactee se cheama in popor drumul robilor. SHEZ. I 233. Crucea (sau rascrucea furca infurcatura) drumului (sau drumurilor) = raspintie. Sau apropiat una de alta cetele lanfurcatura drumurilor. CARAGIALE O. III 99. Drumul mare = shosea de mare circulatzie care leaga localitatzi principale v. shosea natzionala. La fiecare crishma a drumului mare se opreshte. SADOVEANU O. VII 327. Sui la deal cobor la vale Esteo casan drumul mare. HODOSH P. P. 60. (Expr.) Hotz (sau tilhar) de drumul mare = hotz care ataca oamenii in drum spre ai jefui. Din pricina lui fratemeu o sa ma fac tilhar de drumul mare! SADOVEANU M. C. 17. Nishte oameni buniteferi... purtatzi cu jandari k hotzii de drumul mare. C. PETRESCU R. DR. 168. ◊ Loc. adv. Peste drum = in fatza vizavi. Acestai vestitul Ochila... din sat de la Chitila peste drum de Nimerila. CREANGA P. 244. Treci la badea peste drum Sa cercam vinul dei bun. JARNÍKBIRSEANU D. 373. In drum = a) in mijlocul drumului; b) in calea drumetzilor. Cinea facut crishman drum Na facuto de nebun. JARNÍKBIRSEANU D. 385; c) fig. in vazul lumii. Ma prins de bratz shi ma cuprins Sa ma saruten drum. COSHBUC P. I 94. ◊ Expr. A merge (sau a calca) alaturea cu drumul = a se abate de la calea dreapta a calca strimb a fi necinstit. A pune (pe cineva) pe drumuri = a face (pe cineva) sa alerge dupa diverse treburi mai ales pe la autoritatzi. A bate drumul (sau drumurile) sau a umbla (sau a fi a sta) pe drumuri = a umbla de colocolo a fi mereu pe drum a nu sta locului a umbla fara rost a umbla haimana. Am batut din nou drumul la SHercaia. C. PETRESCU S. 120. Au batut doua saptamini in shir drumul dintre Tirgul Ocnei shi satele din preajma Moineshtilor. POPA V. 255. Cucoshul... fugi deacasa shi umbla pe drumuri bezmetec. CREANGA P. 64. A tzine (sau a pazi) drumul (sau drumurile) = a umbla fara rost haimana. Nici asta nu se ia din drum = nu este ceva ushor de gasit nu se gaseshte cu una cu doua. Nu te pune in poara mai omule cu imparatul iadului; ci mai bine iatzi banishorii shi cautatzi de nevoi... Bun zise Danila. Nici asta nu se ia din drum. CREANGA P. 49. A fi de pe drumuri = a fi fara familie ashezata fara locuintza stabila fara capatii. Fata nui de cele de pe drumuri so luatzi numai asha cum sar intimpla. CREANGA P. 262. A ramine pe drumuri = a ramine fara adapost sarac lipit pamintului; a ramine orfan. A ajunge pe drumuri v. ajunge. A lasa (sau a arunca a zvirli) pe cineva pe drum (sau pe drumuri) = a) a da (pe cineva) afara din casa. Vrei sa neaprindem paie in cap? Sa ne zvirla baba pe drum? CREANGA P. 9; b) a lua cuiva totul a saraci pe cineva. Ma rapeshti shi ma despoi Marunci pe drum sa pier. COSHBUC P. I 113. A aduna (pe cineva) de pe drumuri = a adaposti shi a lua (pe cineva) sub ocrotire. Simigiului i se facuse mila de ea shi o adunase de pe drumuri. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 134. Pe toate drumurile = peste tot. (In dativ cu functziune de complement circumstantzial de loc) A se ashterne drumului = a alerga din rasputeri a alerga cu cea mai mare repeziciune. Alei murgul meu voinic Ashternete drumului K shi iarba cimpului. ALECSANDRI P. P. 74. Peaici (sau peaci pe ici) tzie drumul! = (familiar exclamativ shi imperativ) pleaca! shtergeo! dute! carate! Incaleca pe cal shi pe ici tzie drumul! ISPIRESCU L. 30. Cind te miri ce nui venea la socoteala ietzi popa desagii shi toiagul shi pe ici tzie drumul. CREANGA A. 135. Pe drum = gata sa vina sa soseasca sa apara sa se nasca. Asculta... cu gindurile la cei shapte copii shi al optulea pe drum. C. PETRESCU R. DR. 142. Ai sta sau ai fi (cuiva) in drum = ai sta (cuiva) in cale ai fi o piedica a incurca (pe cineva) in treburi. A se da din drumul cuiva = a se da la o parte a face cuiva loc sa treaca; fig. a nu mai fi o piedica. Ashi face sau ashi gasi ashi croi (un) drum (nou) in viatza = a incepe o cariera un nou fel de viatza ashi gasi un rost a reushi a ajunge la ceva. Sa intindem mina shi altora sai ajutam sashi faca un drum. C. PETRESCU I. II 167. Ashi face (un) drum = a se abate ashi face cale. Dute neica shi tentoarce SHi mai fatzi un drum incoace. BIBICESCU P. P. 39. A apuca (sau a lua) alt drum = a merge in alta directzie; fig. a se ocupa de altceva a se initzia in alt domeniu. Taicasau a shtiut sa ia alt drum. DEMETRIUS C. 9. A ieshi (cuiva) in drum = a intimpina (pe cineva). Ieshi tu mindran drumul lui SHii da gura bietului. JARNÍKBIRSEANU D. 113. A da drumul (cuiva sau la ceva) = a) a lasa din mina; ai reda libertatea a lasa in libertate a slobozi. Il apuca de piept shil scutura cu furie apoi indurerat de privirea speriata a acestuia i da drumul. DAVIDOGLU M. 53. Va poftesc sami datzi drumul k sa incalec in pripa shi sa ma duc spre miazanoapte. SADOVEANU D. P. 34. Calului i dete drumul sa pasca. ISPIRESCU L. 7; b) a desface o cusatura un tiv (pentru a largi sau a lungi o haina). Va trebui sai dau drumul din umeri [surtucului]. DAVIDOGLU M. 80; c) a permite (cuiva) sa intre sau sa iasa. Nui mai da drumul pe poarta afara de cind cu intimplarea cu streinul. C. PETRESCU R. DR. 169. Acum cred k... mii da drumul sa intru. CREANGA P. 314; d) a pune in mishcare a face sa porneasca. A dat drumul motorului; e) fig. (in trecut) a concedia (pe cineva) a scoate (pe cineva) din slujba. A da (cuiva) drumul in lume = a da (cuiva) libertatea sa plece a lasa (pe cineva) de capul lui a nu mai tzine din scurt. Lasama dami drumun lumea mea mii drag altul. SADOVEANU O. A. I 211. Cind mia dat tata drumul in lume mia pus o legaturica in mina. C. PETRESCU R. DR. 256. Ashi da drumul = a) a cobori a se lasa in jos a se avinta. Ishi da drumul din pom.SHia dat drumul cu dinsa peo alta lume unde era un rai shi nu altaceva! CREANGA P. 94; b) fig. a se da pe fatza a izbucni; c) a se porni la vorba la povestit la destainuiri. SHia dat drumul conu Dumitrache sha povestit ba una ba alta pina tirziu. VLAHUTZA la TDRG. Ashi da drumul la gura (sau gurii) = a vorbi multe shi de toate a da pe fatza o taina. ◊ (Urmat de determinari in genitiv sau in acuzativ cu prepozitzie arata locul sau directzia spre care duce o cale) Luam drumul spre Galatzi.Lung e drumul Clujului Dar mai lung al dorului. POP. ♦ Poteca de trecere (printro gradina printro fineatza etc.). Vecinii shiau facut drum prin livada. ♦ Parcurs curs; ruta itinerar. Drumul Oltului. Drumul soarelui.Fata imparatului le spuse k este un negutzator care a ratacit drumul pe mare. ISPIRESCU L. 24. Pe vremile acele... drumurile pe ape shi pe uscat erau putzin cunoscute. CREANGA P. 183. Drum la deal shi drum la vale! Imi fac veacul tot pe cale. ALECSANDRI P. P. 277. 2. Calatorie. O sa avetzi un drum minunat. SEBASTIAN T. 126. Tot drumul nam scos nici un cuvint. SAHIA N. 24. Ivan... porneshte la drum cintind. CREANGA P. 297. Lapushneanul nu intilnise nici o impedicare in drumul sau. NEGRUZZI S. I 142. Calatorului i shade bine cu drumul.Drum drept = a) mers (sau calatorie) fara ocoluri fara cotituri in linie dreapta; b) fig. comportare ireproshabila. Foaie de drum v. foaie. (Fig.) Ultimul drum = drumul mortului cind este dus la locul de ingropare. ◊ Expr. Ashi cauta (sau ashi vedea) de drum sau ashi urma drumul sau ashi lua drumul inainte = a) a pleca a merge mai departe ashi continua calea. Las’ k stau cu el... Voi vedetziva de drum. DUMITRIU N. 120. Se arunca cu calul in apa o trece inot... shi apoi ishi ia drumul inainte. CREANGA P. 237; b) fig. a nu se amesteca in treburile altuia. Mergi detzi ada feciorul incoace. Iara de nu cautatzi de drum shi nu umbla cu gargaunii in cap. CREANGA P. 81. Drum bun! = calatorie buna! Se duc... shin drum pe unde trec Cu plins izvoarelei petrec SHi plin de jalen al sau cint «Drum bun» le zice codrul sfint. NECULUTZA TZ. D. 100. Pe BenArdun Nai sal mai vezi in zbor nebun Pe urma unui shoim ushor... Nui vei pofti: Drum bun! COSHBUC P. I 111. Privitorii cu caciulile in mina i urau drum bun. CREANGA P. 307. (Familiar) A da ravash de drum cuiva = al invita sa plece al goni. ♦ (Mai ales la pl.) Alergatura umblet mult incoace shi incolo; cursa. Am de facut multe drumuri in orash. 3. Traiectorie.