itinerar sn [At: CARAGIALE M. 124 / V: int~ ~iu / Pl: ~e (rar) ~i / E: fr itinéraire lat itinerarius] 1 Drum care se desfashoara o calatorie cu indicarea localitatzilor parcurse Si: (inv) marshrut. 2 Indicator care cuprinde statziile shi orele de plecare shi de sosire ale unui vehicul pe un parcurs.

ITINERÁR itinerare s. n. Linia drumul care se desfashoara deplasarea unui vehicul sau o calatorie cu indicarea localitatzilor de pe parcurs. Porneshte singur la intimplare sau dupa un itinerar precis sa caute sa intrebe. BOGZA A. I. 632. Itinerarul calatoriei il shtiam de mult. BART S. M. 11. ♦ Indicator cuprinzind statziile shi orele de plecare shi de sosire pe un parcurs. Cui e obicinuit cu mersul trenurilor o oprire in afara de cele prevazute la itinerar i da de gindit. CARAGIALE M. 142.

ITINERÁR s.n. Drumul care se desfashoara o calatorie. ♦ Planul de drum al unui vehicul cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. [Cf. fr. itinéraire lat. itinerarium < iter drum].

ITINERÁR s. n. 1. traseu care se desfashoara o calatorie; parcurs. 2. planul de drum al unui vehicul cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. (< fr. itinéraire lat. itinerarium)

ITINERÁR ~e n. 1) Cale prestabilita care urmeaza sa fie parcursa (de un vehicul sau de o persoana); ruta; traseu; drum. 2) Orar al circulatziei vehiculelor de transport in comun. /<fr. itinéraire lat. itinerarius

itinerar n. cale de urmat spre a merge dela un loc la altul. ║ a. privitor la drumuri: masuri itinerare.

*itinerár a adj. (lat. itinerarius). Relativ la drumurĭ la kĭ: masurĭ itinerare. Itinerár n. pl. e shi itinerariŭ n. (lat. itinerarium). Indicatziunea unuĭ drum planu uneĭ calatoriĭ. Carte care cuprinde acest plan saŭ descrie o calatorie.

intinerar sn vz itinerar

itinerariu sn vz itinerar

itinerár s. n. pl. itineráre

itinerár s. n. pl. itineráre

itinerár s. n. pl. itinerare (itinerárii)

itinerar

itinerar.

itineráriu (= itinerar) s. n. (pl. itinerarii)

ITINERÁR s. 1. v. ruta. 2. v. linie.

ITINERAR s. 1. drum parcurs ruta traiect traiectorie traseu (astazi rar) marshrut (inv. in Mold.) shleau. (~ urmat de un vehicul.) 2. linie traseu. (~ aerian BucureshtiParis.)