Definitzia cu ID-ul 834212:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ♦ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.