fel sn [At: PALIA ap. IORGA L. R. 98 / V: (Mol) feliu / S shi: (inv) feali(u) / E: mg féle] 1 Fire (8). 2 Particularitate. 3 Specie. 4 (Ie) De ~ul meu (al tau al sau etc.) K temperament. 5 (Iae) Din punctul de vedere al originii. 6 (Iae) De profesie. 7 (Ivp; ilav) de ~ul ~ului Deloc. 8 (Ila) ~ de ~ sau de tot ~ul Variat. 9 (Grm; inv) Gen. 10 Neam. 11 (Trs; inv) Datina. 12 Sortiment de mancare sau bautura. 13 (Inv; dupa pronume demonstrativ) Lucru. 14 (Mol; ie) Ashi face ~ul Ashi face cheful. 15 (Ie) A face ~ul (cuiva) A omori (pe cineva). 16 (Iae) A face un rau (cuiva). 17 (Pfm; iae) A dezvirgina. 18 (Rar; d. un obiect; iae) A distruge (complet). 19 Mod de a actziona. 20 (Ilav) Nici un ~ de... (sau inv nici intrun ~) Deloc. 21 (Ilav) La ~ Intocmai. 22 (Pop; ie) (In) ce ~? Cum sa procedez? 23 (Ie) In ul cuiva Intrun mod propriu cuiva. 24 (Pop; ilav) In ~ul (in ~ de...) K¹ (1). 25 (Ilav) In ~ shi chip(uri) sau (inv) In ~uri de chipuri In toate modurile posibile. 26 (Inv; ie) A se alege (sau a se vedea) la un ori intrun ~ (sau altul) A se clarifica.

FEL (1 2) feluri s. n. 1. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «de») Mod de a fi (sau de a actziona); varietate soi gen chip sort. Dupa cum este felul de viatza al oamenilor tot astfel este shi felul lor de a gindi. SCINTEIA 1953 nr. 2766. Mai face el tzaranul shi alte feluri de mincari gustoase. CREANGA A. 103. ◊ (Insotzit de adverbe de cantitate sau de numerale) De multe feluri. Flori de un singur fel. ▭ Cite feluri de chinuri asuprai se aduna! ALEXANDRESCU P. 42. ◊ (Intra in compunerea pronumelui interogativ ce fel (de) cerind in raspuns indicarea calitatzii obiectului despre care se intreaba) Spunemi cu cine te aduni satzi spun ce fel de om eshti. NEGRUZZI S. I 248. ◊ Loc. adj. Fel de fel sau de tot felul = diferit variat felurit. Miile de paseri cintau fel de fel de cintece. ISPIRESCU L. 17. Pe ziduri stau rinduite... arme de tot felul. ODOBESCU S. A. 85. (Eliptic) [Pasarile] primaverii se cheama sentreaba shishi raspund sengina shi sentrec in fel de glasuri intorcinduse fiecare pe la cuibul sau. CARAGIALE P. 50. Nici un fel de... = de loc. Nam nevasta... nici copii Nici un fel de capatii. TEODORESCU P. P. 277. ◊ Loc. adv. La fel = deopotriva asemenea egal intocmai aidoma. De fel = de loc. Altele sint mai frumoase mult mai mindre mai bogate Dar k marmura cea rece nu au inima de fel. EMINESCU O. I 464. ◊ Expr. De felul meu (sau tau sau lui lor etc.) = din fire de meserie de profesie etc. De felul lui era om vioi shi bun de petrecere. CARAGIALE P. 123. De fel din... = de neam de origine de loc originar etc. Parintele lui de fel din Botoshani la regasit pe excentricul fugar shi... la luat acasa. CARAGIALE N. S. 11. In felul lui = intrun mod original propriu lui. Nu semanau amindoua surorile. Fiecare era frumoasa in felul ei. VLAHUTZA O. A. 111. Un fel de... = un lucru asemanator cu... ceva care vrea sa fie... Ionutz umbla plecat pe linga gard leganind in mina un fel de tinichea goala. DAVIDOGLU M. 59. Traieshte la marginea satului spre balta intrun fel de coshar pentru vite. STANCU D. 314. SHia facut un fel de casa gramadind bushteni unul peste altul shi impletindui cu nuiele. ISPIRESCU L. 58. Fel shi chip v. chip. Ashi face felul = ashi face cheful pofta mendrele. (Cu pronuntzare regionala) Nui vorba k noi tot ne faceam feliul asha citeodata... in lipsa parintelui shi a dascalului. CREANGA A. 4. A face felul (cuiva) = a da gata a nimici a lichida a distruge a omori (pe cineva); a face rau (cuiva). Lui Znagoveanu ia facut felul judele de la Gherghitza Vlad care i purta simbetele. La bagat la gros pe vreo cinci ani. PAS L. I 293. (Cu pronuntzare regionala) Nu team shtiut eu cami eshti de aceshtia k de mult itzi faceam feliul! CREANGA P. 236. 2. Rind de bucate. Gustau numai din felurile rinduite festinurilor regeshti. C. PETRESCU R. DR. 16. Cel mai mare ospatz se cuprindea in citeva feluri de bucate. NEGRUZZI S. I 151. 3. Obicei datina. [MugurImparat] precum e felul din batrini La orice chef intre romini El anchinat. COSHBUC P. I 59.

FEL ~uri n. 1) Forma particulara de a fi; chip; mod. 2) Grup de fiintze sau de obiecte ce se caracterizeaza printro anumita insushire; specie; soi; categorie; gen. 3) Sortiment de mancare. ~ ul intai. /<ung. féle

fel n. 1. mod chip: ce fel? altfel; la fel asemenea; de fel nicidecum; 2. specie varietate: fel de fel de oameni; 3. neam origina: de fel e din Ardeal; 4. obiceiu: noi ne faceam felul asha cate odata CR. [Ung. FÉL].

fel n. pl. urĭ (ung. fél shi féle jumatate; mi féle ce fel minden féle de tot felu. De aicĭ shi sirb. féla fel. V. fele). Specie varietate categorie: multe felurĭ de oamenĭ vite fructe. Origine natura caracter: acest om e de fel (saŭ de felu luĭ) cam hotz. Mod chip gen: acesta e felu in care am lucrat. Ce fel? cum? De fel (nord) de loc nicĭ de cum cit de putzin. La fel identic de acelashĭ fel. Fel de fel (shi felurĭ de felurĭ. Let. 3 324) tot felu toate felurile: eraŭ acolo fel de fel de lucrurĭ. Fel shi chip saŭ felurĭ shi chipurĭ saŭ in tot felu in toate felurile posibile: am incercat fel shi chip shi n’am reushit; m’a facut (mĭa zis m’a ocarit) in tot felu.

+fel (in ~ shi chip) loc. adv.

fel s. n. pl. féluri

fel s. n. pl. féluri

fel.

FEL s. 1. v. mod. 2. v. stil. 3. v. regim. 4. v. sens. 5. v. fire. 6. gen mod soi. (Are un ~ de timiditate nejustificata.) 7. v. chip. 8. v. specie. 9. v. categorie. 10. v. tip. 11. v. teapa. 12. gen mod soi specie specimen tip varietate (reg.) modru. (Exista urmatoarele ~uri de silogisme...) 13. v. factura. 14. v. datina.

FEL s. 1. cale chip forma maniera metoda mijloc mod modalitate posibilitate procedare procedeu procedura putintza sistem (reg.) cap modru (inv.) manopera marsha mediu mijlocire. (Alt ~ de a rezolva o problema.) 2. maniera metoda mod stil. (~ de lucru al cuiva.) 3. gen maniera mod modalitate regim sistem stil. (~ de viatza.) 4. chip gen maniera mod sens (rar) spirit. (Se pot face shi alte observatzii In acelashi ~.) 5. fire. (Asha e ~ meu.) 6. gen mod soi. (Are un ~ de timiditate nejustificata.) 7. chip fason model (inv. shi reg.) moda. (Facut dupa ~...) 8. categorie chip gen neam soi sort specie tip varietate (reg.) madea sad (inv. mai ales in Transilv.) plasa. (Toate ~ de fructe.) 9. categorie clasa gen soi specie spetza tip varietate (inv. shi reg.) ruda. (Un anumit ~ de indivizi.) 10. categorie gen soi specie spetza tip (inv. shi pop.) seama (fig. peior.) poama samintza scula stamba tacim. (Ce ~ de om o mai fi shi asta?) 11. categorie gen soi teapa (fig.) calibru (reg. fig.) panura. (Avea doar prieteni de ~ iui.) 12. gen mod soi specie specimen tip varietate (reg.) modru. (Exista urmatoarele ~ de silogisme...) 13. caracter factura gen natura. (Compozitzie de un ~ aparte.) 14. datina obicei rinduiala traditzie uz uzantza (inv. shi pop.) rind (pop.) data lege (inv. shi reg.) pomana (reg.) orinda (Transilv.) suk (prin Ban.) zacon (inv.) pravila predanie shart tocmeala (turcism inv.) adet. (Ashai ~ din batrini.)

fel (féluri) s. n. 1. Clasa tip gen specie. 2. (Inv. rar) Stirpe. 3. Soi teapa. 4. Obicei stil. 5. Purtari mod de a fi. 6. Capriciu chef. 7. Fel de mincare. De fel in nici un caz. Mag. féle „asemanator” fel „parte” cu sensul de „soi fel” in mai multe compuneri cf. minden féle „de orice fel” (Cihac II 498; Scriban; DAR) cf. sb. slov. fela „clasa” bg. Trans. feli (Miklosich Bulg. 121) Giuglea Dacor. II 637 respinge aceasta der. care pare evidenta shi propune prin intermediul alb. fjaljë lat. fabella „istorioara” cf. it. favella. Der. falie s. f. (Trans. inrudire) poate prin intermediul sb. (DAR); feliushag s. n. (Mold. soi teapa); feluri vb. (inv. a varia); felurit adj. (variat); felurime s. f. (varietate diversitate). Din acelashi cuvint mag. provine fele s. f. (masura de capacitate folosita in Trans. in valoare de trei sferturi de litru).

FELURI DE MINCARE. Subst. Feluri de mincare bucate bucacioare (reg.); meniu. Mincare mincarica (dim. fam.) hrana demincare demincat (rar) aliment nutriment (rar) locma (inv.); cruditatzi crudiciune (reg.). Aperitiv gustare gustarica (dim. fam.) zacusca; mezelic; desert. Borsh; bulion (rar); chiselitza; ciorba ciorbitza (dim.); potroaca; sorbeala (reg.) sorbitura (reg.); supa tzishpoaca (reg.); zeama. Antricot; biftec; chebap; cushchebap (inv.); costitza; cotlet; file; fleica; frigaruie frigaruica; friptura fripturica (dim.); friptura la gratar gratar; jigou; pirjoala (reg.); rosbif; rosbrat; shnitzel. Chiftea chiftelutza (dim.) pirjoala (reg.); drob (de miel) cighir (reg.) galushca; perishoara; mititel mic; sarma sarmalutza (dim.) sarma (reg.) ghitzomanca (reg.) perishoara (reg.). Anghemaht; ciulama; ficatzei; ghiveci ghiveci calugaresc ghiveci macelaresc; budinca; gulash; iahnie; imambaialdi; marinata; musaca; ostropel ostropetz (reg.); papricash; piure; rasol; sote; stufat; sufleu; tocana tocanitza (dim.). Sos; prajeala rintash. Scrob (reg.) jumari papara papa (reg.) paparada (reg.). Alivanca (reg.); balmosh narujnic (reg.); bulz (pop.) bulzishor (dim.) cocolosh urs (reg.); coltzunash piroshca (reg.). Piftie racituri (pl.) tremurici (reg.); aspic. Salata; vinograd. Prajituri; dulciuri; fructe cruditatzi. inghetzata casata. Piine piinishoara (dim.) piinica piinitza; mamaliga mamaligutza (dim.) mamaligoi (augm.) terci; coleasha (reg.) pasat; turta; malai malaiash (dim.) malautz (reg.). Arta culinara gastronomie. Gastronom. V. acreala alimentatzie bauturi nealcoolice carne dulciuri lapte ospatz piine prajitura voracitate.

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul in care dai pretzuieshte mai mult decat ceea ce dai Corneille „Le menteur” act I scena 1. V. shi Bis dat qui cito dat.

a face felul cuiva expr. 1. a ucide pe cineva. 2. a cauza cuiva un rau. 3. a deflora / a dezvirgina pe cineva.

la fel de breji expr. la fel de buni / de rai.