chef sn [At: NECULCE ap. LET. II 246/31 / Pl: ~uri / E: tc kef ke(j)f] 1 Buna dispozitzie Si: veselie. 2 (Ie) A fi cu ~ A fi bine dispus. 3 (Ie) ~ shi bucurie (sau voie buna) Se zice cand inchina cineva un pahar de bautura. 4 Voie. 5 Pofta. 6 (Fam; ie) A avea ~ de ceva A fi dispus sa faca ceva. 7 (Fam; ie) A face pe ~ul cuiva sau A face cuiva ~ul Ai implini cuiva voia ai face pe plac. 8 (Fam; ie) A lasa pe cineva in ~ul (sau ~urile) lui A lasa in voia lui in apele lui. 9 Dorintza curioasa neashteptata Si: capriciu toana Cf hachitze. 10 (Fam; ie) Ashi face ~ul Ashi implini pofta capriciul damblaua. 11 Bucurie. 12 (Inv) Tabiet oriental al cafelei shi al ciubucului. 13 Petrecere vesela cu mancaruri shi bauturi din belshug (shi cu muzica). 14 Dispozitzie sufleteasca (de veselie) a omului care a baut (cam mult dar nu e inca beat dea binelea). 15 (Fam; ie) A fi cu ~ A fi ametzit de bautura. 16 (Fam; ie) A prinde (la) ~ A se ametzi de bautura.

CHEF chefuri s. n. 1. (Adesea in legatura cu verbele «a face» «a trage» «a se incinge» etc.) Petrecere zgomotoasa cu mincare bautura shi cintec. Acoloi chef! Acoloi trai Acoloi horan batatura! IOSIF P. 69. SHi cu paharul plin in mini Precum e felul din batrini La orice chef intre romini El anchinat. COSHBUC P. I 59. Se pusera la masa shi trasera un chef de sa se duca pomina. ISPIRESCU L. 141. Nici un chef nu se facea Fara asta cobza mea. ALECSANDRI T. 80. 2. Stare de (ushoara) betzie shi buna dispozitzie a omului care a baut. ◊ Expr. A fi cu chef = a fi cam ametzit de bautura. Pe la sfirshitul mesei iata shi Vasile pe poarta. Era cu chef BUJOR S. 91. Cinea bea cu chef sa fie! SEVASTOS C. 257. 3. Buna dispozitzie voie buna veselie; toane bune. Nu spuse nici o vorba din cele ce aflase de la primar k sa nu strice cheful petrecerii. BUJOR S. 122. Cind ma vedea intrind pe usha imi zicea cu chef: hehe! bineai venit nepurcele! CREANGA A. 46. De mult nam ris asha cu chef. ALECSANDRI T. 568. Ai noroc k mai gasit in chef bun! altmintrele nash ingadui un lucru care poate da pilda rea. NEGRUZZI S. I 94. ◊ Expr. A fi cu chef = a fi bine dispus. Cind a ajuns acasa era foarte vesel incit nu shtia baba lui ce la gasit dei asha cu chef. CREANGA P. 126. (A fi) fara chef = (a fi) prost dispus. Nu voia vezi sal vada nici o clipa de ochi macar fara chef. ISPIRESCU L. 103. Radu se arata fara chef trudit bolnav. VLAHUTZA O.A. 121. 4. Voie pofta dorintza. Pina vine cheful bogatului Iese sufletul saracului. PANN P. V. III 73. ◊ Expr. A avea (sau ai veni) chef (de ceva) = a fi dispus a avea pofta (sa faca ceva). Cinei contra sal vedem K sal shtie sotzii! Deavetzi chef tovarashi bem. COSHBUC P. I 302. Am un palat shi eu shil duc in spate Oriunde vreau shi dupa cum am chef: E un palat cu totul de sidef. ANGHELIOSIF C. M. I 10. In loc sa ma mingiie la suparare i vine chef de ris. ALECSANDRI T. 190. A face cuiva pe chef = a face cuiva pe plac a implini voia cuiva. Lui Stan cheful sa il fac. Sami fiu shi mie pe plac. TEODORESCU P. P. 587. ♦ Dorintza ciudata curioasa neashteptata; capriciu toana. Am chef sa te necajesc.Expr.Ashi face cheful = ashi satisface capriciul. 5. (Invechit) Tabiet. Ishi facea cheful cu ciubuc shi cafea dupa obiceiul oriental. GHICA S. 349.

CHEF chefuri s. n. 1. Petrecere zgomotoasa cu mancare bautura (shi cantec). 2. Stare de (ushoara) betzie shi buna dispozitzie a omului care a baut. 3. Buna dispozitzie voie buna veselie; toane bune. 4. Voie pofta dorintza. ♦ Dorintza ciudata neashteptata; capriciu toana. 5. (Inv.) Tabiet. Tc. ke(yi)f.

CHEF ~uri n. 1) Petrecere mare cu oaspetzi multzi (shi lautari); ospatz. Un ~ de pomina. 2) Dispozitzie buna a omului putzin baut. A fi cu ~. 3) Dorintza de a avea sau de a face ceva; pofta; gust. A nu avea ~. /<turc. ke[yi]f

chef n. 1. un fel de confort oriental constand din gustarea linishtita a cafelii shi a ciubucului: Hiotoglu ishi facea cheful cu ciubuc shi cu cafea dupa obiceiul oriental GHICA; 2. dispozitziune vesela voie buna: ce ai la sufletul tau de eshti tot fara chef shi mahnit? ISP.; 3. petrecere cu masa mare shi bautura din belshug: s’au logodit shi acum s’au pus pe chef ISP.; 4. stare de betzie: omul la chef multe face AL.; 5. placere pofta: pana vine cheful bogatului iese sufletul saracului PANN. [Turc. KEF].

chef n. pl. urĭ (turc. kef d. ar. keif ngr. kéfi bg. kef). Fam. Buna dispozitziune veselie. Capriciŭ pofta: mĭa venit chef sa joc. Prinz mare betzie orgie: a face chef a trage un chef. A avea chef a fi cu chef a fi bine dispus; a fi cam beat. A fi fara chef a fi indispus. A strica cuĭva chefu aĭ strica dispozitziunea.

chef s. n. pl. chéfuri

chef s. n. pl. chéfuri

CHEF s. 1. benchetuiala ospatz petrecere praznic praznuire (pop.) benchet chiolhan refenea zaiafet (inv. shi reg.) petrecanie (Mold.) guleai. (Se intorc de la chef.) 2. v. betzie. 3. v. pofta. 4. v. capriciu.

CHEF s. v. tabiet.

chef s. v. TABIET.

CHEF s. 1. benchetuiala ospatz petrecere praznic praznuire (pop.) benchet chiolhan refenea zaiafet (inv. shi reg.) petrecanie (Mold.) guleai. 2. betzie (inv.) bautura. (Un ~ de pomina.) 3. dispozitzie dorintza gust plac placere pofta voie vointza vrere (pop.) vruta (inv.) deshiderat ogod poftire poftitura rivna rivnire tabiet. (Dupa ~ inimii.) 4. capriciu fandoseala fantezie fason fitza maimutzareala moft naz pofta prosteala sclifoseala toana (pop. shi fam.) pirtzag scalimbaiala scalimbaiere scalimbaitura (pop.) fasoleala hachitza izmeneala pandalie (inv. si reg.) marghiolie nacafa pala (reg.) marghioleala nabadaie toanca zimbic (Transilv.) pont (Mold. prin Bucov. shi Transilv.) suk (inv.) schimonosire schimonositura (grecism inv.) paraxenie (fam.) bizdic farafastic marafet (fam. fig.) boala dambla. (Un ~ deo clipa.)

chef (chéfuri) s. n. 1. Buna dispozitzie voie buna. 2. Pofta dorintza. 3. Capriciu toana. 4. Petrecere zaiafet. 5. Betzie. Mr. k’efe megl. chef. Tc. kef keyif „dar satisfactzie; betzie” (Roesler 596; SHeineanu II 103; Lokotsch 1007; Ronzevalle 153); cf. ngr. ϰέφι bg. kef. Der. chefui (chefalui chefeli) vb. (a face un chef a benchetui; a se imbata); chefliu s. m. (petrecaretz; afumat cherchelit; vesel bine dispus) din tc. keiyfli; chefos adj. (bine dispus; dornic de petrecere); chefir s. n. (lapte fermentat) din tc. kefir cf. it. chefir (Battisti II 884).

cu chef expr. in stare de ebrietate; beat.