deopotrívă [At: M. COSTIN, O. 188 / V: (îrg) dopotrívă, (înv) depotrívă / S: de-o potrivă / E: de⁴ + o + potrivă] 1 av Cu calități asemănătoare. 2-3 av, a (În mod) egal. 4 av Fără deosebire. 5 av (Îlav) ~ cu (sau ca) Asemenea.

DEOPOTRÍVĂ adv. În mod egal, la fel, fără deosebire. [Sosirea primăverii] luminează deopotrivă și oamenii și lucrurile. SAHIA, N. 98. ◊ (Urmat de adjective introduse prin prep. «de») În fața bordeiului stă jos o țărancă bătrînă și cîțiva copii, toți deopotrivă de goi și de istoviți. CAMIL PETRESCU, B. 8. Își adusese toate trei fetele, deopotrivă de drăgălașe. REBREANU, R. I 219. Să zicem că s-a tăiat fiecare pîne în cîte trei bucăți deopotrivă de mari. CREANGĂ, A. 147. (Rar, cu elipsa prepoziției) Celor mai ușori li se pune plumb pe șa, pînă ce sînt toți deopotrivă grei. NEGRUZZI, S. I 40. ◊ (Adjectival) Toți oamenii, fără deosebire, vom fi deopotrivă. CAMILAR, N. I 400. Constituția viitoare să întocmească un stat de cetățeni liberi și egali sau deopotrivă unii cu alții, fără domnie sau boierie. BĂLCESCU, O. I 351. Iarna va fi deopotrivă în toată vremea. ȘEZ. I 126. – Pronunțat: deo-. - Variantă: (regional) dopotrívă (ALEXANDRESCU, M. 10) adv.

DEOPOTRÍVĂ adv. În mod egal, la fel, fără deosebire. ◊ (Adjectival) Constituția viitoare să întocmească un stat de cetățeni... deopotrivă unii cu alții (BĂLCESCU). [Pr.: deo- – Var.: (reg.) dopotrívă adv.] – De⁴ + o + potrivă.

DEOPOTRÍVĂ adv. 1) În mod egal; în aceeași măsură. 2) La fel de; egal; aidoma. /de + o + potrivă

deopotrivă a. și adv. egal. [V. potrivă].

dopotrívă av vz deopotrivă

potrivă f. 1. seamăn: unde să-i găsesc potrivă? deopotrivă, egal; 2. contra: în potrivă, din potrivă; 3. față: către țărmul din potrivă se ntind, se prelungesc GR. AL. [Și protivă = slav. PROTĬVŬ, contra].

!deopotrívă [deo pron. de-o (tempo lent)/deo (tempo rapid)] (de-o-po-tri-) adv.

deopotrívă adv. (sil. deo- în tempo obișnuit/de-o- în tempo lent, -tri-)

deopotrivă (4 sil.)

deopotrivă.

DEOPOTRÍVĂ adv., adj. 1. adv. v. întocmai. 2. adj. invar. v. egal.

DEOPOTRIVĂ adv., adj. 1. adv. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, exact, identic, întocmai, (înv. și pop.) așijderea, (Mold. și Bucov.) liștai, (prin Bucov.) prici, (Transilv.) tistaș, (prin nord-estul Olt.) tixlim,(înv.) atocma, tij, tocmai. (Este ~ mamei sale.) 2. adj. invar. egal. (Persoane ~ în înălțime.)

AEQUA PULSAT PEDE (lat.) bate deopotrivă cu piciorul – Horațiu, „Ode”, I, 4, 13: „Pallida mors aequa pulsat pede pauperum tabernas regumque turres” („Moartea palidă bate cu piciorul deopotrivă la colibele săracilor și la palatele regești”). Anticii își anunțau sosirea bătând cu piciorul în ușă.