DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) Spirit de initziativa. Vinde tzesaturi de cele mai noi. ♦ (In titlurile de nobletze) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprima materia) a) (Materia propriuzisa din care este confectzionat un lucru) Facut din... Casutza lui de paianta. b) (Determinand un substantiv cu intzeles colectiv atributul arata elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arata contzinutul) Care contzine cu. Un pahar de apa. 4. (Atributul exprima un raport de filiatzie) Un pui de caprioara. 5. (Atributul arata apartenentza) Crengi de copac. 6. (Atributul arata autorul) Un tablou de TZuculescu. 7. (Atributul determinand substantive de origine verbala sau cu sens verbal arata) a) (Subiectul actziunii) Inceputul de toamna; b) (Obiectul actziunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprima relatzia) In ce priveshte. Prieten de joaca. 9. (Atributul arata locul) a) (locul existentzei) Care se gaseshte (in la) din partea... ◊ (In nume topice) Filipeshtii de Padure; b) (punctul de plecare in spatziu) Plecarea de acasa; c) (atributul exprima concomitent shi natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arata timpul) Care traieshte sau se petrece in timpul... care dateaza din... Planuiau amandoi viatza lor de maine. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arata provenientza) Cizme de imprumut. 12. (Atributul arata destinatzia obiectului determinat) Sala de dans. 13. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusetze de cupa. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ◊ Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeashi varsta. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprima apartenentza) Era deai noshtri. 2. (Predicatul nominal alcatuit din verbul „a fi” shi un supin exprima necesitatea) E de preferat sa vii. III. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata locul de plecare al actziunii) Din locul... (sau dintrun loc). Se ridica de jos. 2. (Complementul arata locul unde se petrece actziunea) In la. IV. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata momentul initzial al actziunii) Incepand cu... De maine. 2. (Complementul arata timpul in care se petrece actziunea) La cu ocazia.... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leaga elemente de acelashi fel care se succeda in timp) Dupa cu: a) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de timp) Zi de zi. An de an; b) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de mod) Fir de fir; c) (in constructzii cu functzie de complement circumstantzial de loc) Casa de casa (= in toate casele pretutindeni); d) (in constructzii cu functzie de complement direct) Om de om (= pe totzi oamenii); e) (in constructzii cu functzie de subiect) Trece spre miazanoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A vazut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza k sunt (eshti etc.) sau eram (am fost etc.)... SHi plangeam de suparata. VI. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru. Roshii de salata. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la supin) K sa... pentru a... VII. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (In loc. adv.) De fapt. De buna seama. 2. (Complementul arata cantitatea masura) Usha inalta de trei metri. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare de cumparare sau de vanzare) In schimbul a... cu... pentru... 3. (Complementul are shi sens consecutiv; in loc. adj. shi adv.) De moarte = ingrozitor teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate in gradul cel mai inalt. 4. (Complementul determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cat se poate de bine. ♦ (Determinand un adverb la gradul comparativ complementul exprima termenul de comparatzie) Mai presus de toate imi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte cat despre privitor la...: a) (complementul determina un adjectiv) Bun de gura; b) (complementul determina o constructzie folosita k termen de comparatzie) De iute e iute k focul; c) (complementul determina un verb) De foame ash rabda dar mie somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunari se convocau de directzie. X. (Introduce un complement indirect). 1. (Dupa verbe) Sa apropiat de mine. 2. (Dupa expresii verbale k „e bine” shi dupa interjectzii k „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna). 3. (Dupa verbe k „a lua” „a lasa” etc.) K drept. Ma luat de nebun. 4. (In legatura cu constructzii distributive) Pentru. Sau impartzit cate trei cartzi de om. 5. (Dupa adjective k „vrednic” „demn” „bucuros” etc.) Bucuros de oaspetzi. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la infinitiv) Capabil de a invatza. XI. (In constructzii cu functzie de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din o parte din... Invatzam de toate. 2. (Complementul este exprimat printrun supin) In ce priveshte cu. Am terminat de scris. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui sa... a voi.... 3. (Pop.; inaintea unui verb la infinitiv) A incetat de a plange. 4. (In imprecatzii) Bato Dumnezeu de baba. XII. (In constructzii cu functzie de subiect) 1. (Pop.; constructzia prepozitzionala are sens partitiv) Scrie cu argintzel K deacelai putzintel. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb la supin) E ushor de vazut. XIII. 1. (Face legatura dintre numeralele cardinale shi substantivele determinate) a) (dupa majoritatea numeralelor cardinale de la 20 in sus) O mie de lei; b) (dupa numerale cu valoare nehotarata k „zeci” „sute” etc.) Mii de fluturi mici albashtri; c) (In structura numeralelor cardinale de la 20 000 in sus inaintea pluralului „mii”) O suta de mii. 2. (Face legatura dintre articolul adjectival „cel cea” shi numeralul ordinal incepand de la „al doilea” „a doua”) Celui deal treilea lan. XIV. Element de compunere formand cuvinte care se scriu impreuna locutziuni care se scriu in doua sau mai multe cuvinte. 1. In adverbe sau locutziuni adverbiale k: deasupra dedesupt de aceea de cu seara etc. 2. In prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale k: despre dintre dinaintea de dindaratul etc. 3. In conjunctzii sau locutziuni conjunctzionale k: de cum de cand de vreme ce deoarece etc. 4. (Rar) Formeaza substantive adjective shi verbe k: decurge dedulci demancare deplin. Lat. de.

de⁴ pp [At: PSALT. HUR. 2 / V: (reg) da di / E: ml de] Exprima: 1 Natura obiectului determinat Spirit de initziativa Oameni de bine. 2 Titlul de nobletze Duce de Burgundia. 3 Descendentza Fecior de imparat. 4 Materia din care e facut un obiect Blocuri de beton Si: din. 5 Elementele constitutive ale unui grup Roiuri de albine. 6 Contzinutul Pahar de apa Si: cu. 7 Raportul de filiatzie Pui de urs nepot de unchi. 8 Relatzia Prieten de joaca de pahar. 9 (In toponime) Situarea in spatziu Filipeshtii de Padure Roshiorii de Vede Picior de Munte. 10 Punctul de plecare in spatziu Plecarea de acasa. 11 Locul existentzei simultan cu natura obiectului determinat Aerul de munte. 1213 Momentul in care se petrece (sau din care dateaza) ceva Intamplarea de dimineatza De trei ani e tot bolnav. 14 Provenientza Haine de import Si: din. 15 Destinatzia obiectului determinat Sala de dans. 16 Termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent O frumusetze de fata. 1718 Introduce un nume predicativ care exprima calitatea (sau natura) obiectului determinat Cine este de vina? Obiectul este de sticla. 19 (Ie) A fi ~ A avea A fi de aceeashi varsta. 20 Exprima materia Haine de tergal Si: din. 21 Arata scopul Banii sunt de platit facturile Si: pentru. 22 Arata apartenentza El e deal casei. 23 Exprima necesitatea E de dorit sa munceshti mai mult. 24 Exprima ipoteza E de presupus k... 25 Introduce un complement circumstantzial de loc aratand punctul de plecare al actziunii Se ridica de jos. 26 Introduce un complement circumstantzial de timp aratand inceputul actziunii A ajuns de ieri. 27 Introduce un complement circumstantzial de timp aratand data la care se (va) petrece ceva Ei vin de Craciun Si: la. 28 Introduce un complement circumstantzial de mod (cu sens iterativ sau multiplicativ) A vazut filmul de trei ori. 29 Introduce un complement circumstantzial de mod cantitativ Inalt de trei metri. 30 (Ilav) ~ fapt In realitate. 31 (Ilav) ~ buna seama Desigur. 32 (Ilav) Cat se poate ~ Foarte. 33 (Ilav) Mai presus ~ (toate) Cel mai mult. 34 Introduce un complement circumstantzial de cauza Plange de suparare. 35 Introduce un complement circumstantzial de scop Roshii de salata. 36 Introduce un complement circumstantzial de relatzie Bun de gura bun de comerciant Si: cat despre privitor la in ceea ce priveshte. 37 Introduce un complement de agent Cartea e scrisa de ea. 38 Introduce un complement indirect Sa apropiat sufleteshte de mine. 39 Introduce un complement direct (exprimat prin supin) Am terminat de scris. 40 (Ie) A avea ~... A trebui Are de completat un formular. 41 (Introduce complementul direct in imprecatzii) Bato Dumnezeu de baba! 42 Introduce un subiect (exprimat prin supin) E ushor de zis e mai greu de facut. 43 Intra in constructzii cu numerale distributive Cate cinci milioane de lei de om. 44 Introduce cardinale adverbiale De doua ori. 45 Intra in constructzia numeralelor cardinale de la 20 in sus inaintea pluralului „mii” sau a substantivelor la plural Treizeci de mii cincizeci de muncitori. 46 Face legatura intre articolul adjectival „cel” („cea”) shi numeralul ordinal incepand de la „al doilea” „a doua” Cel deal patrulea. 47 Leaga un numeral fractzionar (cu valoare substantivala) de obiectul la care acesta se refera Un sfert de ora. 48 Intra in componentza modului supin al verbului De facut. 49 (Rar) Preceda un verb la infinitiv rezultand constructzii echivalente conjunctivului A incetat de a mai incerca... 50 Este element de compunere in cuvinte sudate sau nu Deoarece dedulci floare de piatra floare de coltz untdelemn. 51 (Ila) Fel ~ fel Divers(e). 5253 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ dinainte(a) Din fatza (fatza). 5455 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ dinapoi(a) Din spate(le). 5657 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ dindarat(ul) Din dos(ul). 5859 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ deasupra De peste. 6061 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ dedesubt(ul) De sub. 6263 (Ilav; ilpp; construita cu G) ~ primprejur(ul) Din jur(ul). 64 (Ilc) ~ cand Din momentul. 65 (Ilc) ~ vreme ce Pentru k. 66 (Ilc) ~ unde Din ce loc. 67 (Ilc) ~ cum De indata ce. 68 (Icr pana) Exprima cuprinderea maxima intre doua limite De sus pana jos de ieri pana azi. 69 (Ic) ~ pe Exprima ideea de suprapunere prin contact Cartea de pe masa. 70 (Ic) ~ prin Exprima ideea raspandirii Oameni de prin sate. 7172 (Ic) ~ sub Exprima ideea de situare inferioara (in contact) Creionul de sub masa foaia de sub carte. 73 (Ic) ~ catre De (39). 74 (Ic) ~ cu Inca (de) De cu seara. 75 (Ic) ~ dupa Din spatele De dupa deal. 76 (Cu sens temporal; iac) Dupa De dupa razboi. 77 (Ic) ~ la Din De la Cluj. 78 (Iac) Dinspre. 79 (Iac) Din momentul. 80 (Ic) ~ langa Din apropierea Si: langa. 81 (Ic) ~ pe langa Aproximativ din apropierea Si: langa. 82 (Iac) In legatura oficiala cu Organ de pe langa Parlament. 83 (Cu sens temporal; ic) ~ peste Peste. 84 (Cu sens spatzial; iac) Dincolo de. 8586 (Cu sens temporal shi spatzial; ic) ~ pana la Pana la. 87 (Ic) ~a La Dea dreapta Tatalui.

DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) Spirit de initziativa. Vinde tzesaturi de cele mai noi. ♦ (In titlurile de nobletze) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprima materia) a) (Materia propriuzisa din care este confectzionat un lucru) Facut din... Casutza lui de paianta. b) (Determinand un substantiv cu intzeles colectiv atributul arata elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arata contzinutul) Care contzine cu. Un pahar de apa. 4. (Atributul exprima un raport de filiatzie) Un pui de caprioara. 5. (Atributul arata apartenentza) Crengi de copac. 6. (Atributul arata autorul) Un tablou de TZuculescu. 7. (Atributul determinand substantive de origine verbala sau cu sens verbal arata:) a) (Subiectul actziunii) Inceput de toamna; b) (Obiectul actziunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprima relatzia) In ce priveshte. Prieten de joaca. 9. (Atributul arata locul) a) (locul existentzei) Care se gaseshte (in la) din partea... ◊ (In nume topice) Filipeshtii de Padure; b) (punctul de plecare in spatziu) Plecarea de acasa; c) (atributul exprima concomitent shi natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arata timpul) Care traieshte sau se petrece in timpul... care dateaza din... Planuiau amandoi viatza lor de maine. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arata provenientza) Cizme de imprumut. 12. (Atributul arata destinatzia obiectului determinat) Sala de dans. 13. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusetze de cupa. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ◊ Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeashi varsta. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprima apartenentza) Era deai noshtri. 2. (Predicatul nominal alcatuit din verbul „a fi” shi un supin exprima necesitatea) E de preferat sa vii. III. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata locul de plecare al actziunii) Din locul... (sau dintrun loc). Se ridica de jos. 2. (Complementul arata locul unde se petrece actziunea) In la. IV. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata momentul initzial al actziunii) Incepand cu... De maine. 2. (Complementul arata timpul in care se petrece actziunea) La cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leaga elemente de acelashi fel care se succeda in timp) Dupa cu: a) (in constructzii cu functziune de complement circumstantzial de timp) Zi de zi. An de an; b) (in constructzii cu functziune de complement circumstantzial de mod) Fir de fir; c) (in constructzii cu functziune de complement circumstantzial de loc) Casa de casa = (in toate casele pretutindeni); d) (in constructzii cu functziune de complement direct) Om de om (= pe totzi oamenii); e) (in constructzii cu functziune de subiect) Trece spre miazanoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A vazut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza k sunt (eshti etc.) sau eram (am fost etc.)... SHi plangeam de suparata. VI. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru. Roshii de salata. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la supin) K sa... pentru a... VII. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (In loc. adv.) De fapt. De buna seama. 2. (Complementul arata cantitatea masura) Usha inalta de trei metri. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare de cumparare sau de vanzare) In schimbul a... cu... pentru... 3. (Complementul are shi sens consecutiv; in loc. adj. shi adv.) De moarte = ingrozitor teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate in gradul cel mai inalt. 4. (Complementul determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cat se poate de bine. ♦ (Determinand un adverb la gradul comparativ complementul exprima gradul de comparatzie) Mai presus de toate imi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte cat despre privitor la...: a) (complementul determina un adjectiv) Bun de gura; b) (complementul determina o constructzie folosita k termen de comparatzie) De iute e iute k focul; c) (complementul determina un verb) De foame ash rabda dar mie somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunari se convocau de sindicatul intreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (Dupa verbe) Sa apropiat de mine. 2. (Dupa expresii verbale k „e bine” shi dupa interjectzii k „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (Dupa verbe k „a lua” „a lasa” etc.) K drept. Ma luat de nebun. 4. (In legatura cu constructzii distributive) Pentru. Sau impartzit cate trei cartzi de om. 5. (Dupa adjective k „vrednic” „demn” „bucuros” etc.) Bucuros de oaspetzi. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la infinitiv) Capabil de a invatza. XI. (In constructzii cu functziune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din o parte din... Invatzam de toate. 2. (Complementul este exprimat printrun subiect) In ce priveshte cu. Am terminat de scris. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui sa... a voi... 3. (Pop.; inaintea unui verb la infinitiv) A incetat de a plange. 4. (In imprecatzii) Bato Dumnezeu de baba. XII. (In constructzii cu functziune de subiect) 1. (Pop.; Constructzia prepozitzionala are sens partitiv) Scrie cu argintzel K deacelai putzintel. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb la supin) E ushor de vazut. XIII. 1. (Face legatura dintre numerale cardinale shi substantivele determinate) a) (dupa majoritatea numeralelor cardinale de la 20 in sus) O mie de lei; b) (dupa numeralele cu valoare nehotarata k „zeci” „sute” etc.) Mii de fluturi mici albashtri; c) (in structura numeralelor cardinale de la 20.000 in sus inaintea pluralului „mii”) O suta de mii. 2. (face legatura dintre articolul adjectival „cel cea” shi numeralul ordinal incepand de la „al doilea” „a doua”) Celui deal treilea lan. XIV. Element de compunere formand cuvinte care se scriu impreuna locutziuni care se scriu in doua sau mai multe cuvinte. 1. In adverbe sau locutziuni adverbiale k: deasupra dedesubt de aceea de cu seara etc. 2. In prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale k: despre dintre dinaintea de dindaratul etc. 3. In conjunctzii sau locutziuni conjunctzionale k: de cum de cand de vreme ce deoarece etc. 4. (Rar) Formeaza substantive adjective shi verbe k: decurge dedulci demancare deplin. Lat. de.

DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) TZara de democratzie populara. Spirit de initziativa. Articol de fond. Cintec de dragoste. ▭ Unei copile k jupinitza Marushca i trebuie un barbat cu stralucire de soare. SADOVEANU F. J. 397. SHi k la mindre nuntzi de crai Ieshitan calesales crai. COSHBUC P. I 56. ◊ (Atributul are shi sens partitiv fiind uneori un substantiv in genitiv) Da eu drept satzi spun mai degraba ash bea un rachiu de celalalt mai prost deal nostru. SADOVEANU O. A. I 93. Calatorul dupa chip shi port e un negustor vreun orzar ori cirezar de care umbla pin sate dupa daraveri. CARAGIALE P. 44. Se vede k shi lui dumnezeu i plac tot puishori de cei mai tineri. CREANGA P. 31. Ma duc sa pregatesc ceva dea mincarii id. ib. 9. ◊ (Atributul califica prin modul de actziune a obiectului respectiv) Moara de vint. Ceasornic de precizie. ◊ (Atributul exprima natura prin specificul preocuparilor unui colectiv sau ale unei persoane) Academia de shtiintze. Ministerul de Finantze. Conferintza de presa. Unitate de artilerie. Ansamblu de cintece shi dansuri. ◊ (Atributul arata calitatea obiectului prin consecintzele insushirilor neexprimate) Un tinar de nadejde. O noapte de pomina. ◊ (Atributul este exprimat printrun abstract verbal derivat dintrun adjectiv care arata calitatea) Fumurile satelor aburul acoperishurilor piclele uriashe ale padurilor suiau intrun vazduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR TEM. 7. In gradina bordeiului lor crescuse... un mar de toata frumusetzea. VISSARION B. 10. Curtozzi insa era un om de o veselie proverbiala. HOGASH DR. II 196. ◊ (Atributul exprima originea obiectului respectiv in ce priveshte locul timpul sau cauza) Brinza de Braila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apa de Borsec. Miere de mai. Rana de schija. ◊ (In titlurile de nobletze) Ducele de Parma. ◊ (Atributul exprima natura prin aprecierea cantitatzii valorii greutptzii dimensiunii sau virstei) O bancnota de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foitze. Cale de doua zile. Un copil de 2 ani. ▭ Lau batut copiii de sama lui caci era cel mai slab. CAMILAR N. I 19. Doamna Ionescu femeie k de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU T. II 7. 2. (Atributul exprima materia) a) (Materia propriuzisa din care este confectzionat un lucru) Facut din. Stofa de lina. Haine de pinza. O masa de lemn. Un inel de aur. Vapori de apa. Straturi de carbune. ▭ Prin intuneric tremurau virtejuri de nea. SADOVEANU O. A. I 99. Pe coasta la urcush Din casutza lui de huma A ieshit un greierush. TOPIRCEANU B. 54. Pe fatza mesei alba cu dungi de borangic se gramadea toata imbelshugarea casei. MACEDONSKI O. III 8. ◊ (In comparatzii eliptice exprimind natura obiectului determinat) Bratz de fier. Inima de piatra. ▭ SHi nici nauzea In cring cum pashea... Minz de arama Cu vintul in coama. BANUSH B. 34. Acest riu... sherpuieshte printre pajishtile shi araturile acoperite primavara cu talazurile de smarald shi de aur ale griului. MACEDONSKI O. III 3. ◊ (Determinind substantive care arata o masura o parte atributul arata obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectiva) Un metru de pinza. Un hectar de pamint. O banitza de griu. O felie de piine. Un bob de griu. ▭ Izbuti sa stringa bani pentru un petec de gradina. CAMILAR N. I 22. Acu ia acolo oleaca de pospai! aista se cheama omat? SADOVEANU O. A. I 94. Sa fi mers o bucata buna de drum. CARAGIALE P. 37. ◊ a) (Determinind substantive care denumesc unitatzi de timp) O luna de zile. b) (Determinind un substantiv cu intzeles colectiv atributul arata elementele constitutive) Compus din. Consiliul de minishtri. Colectivul de electricieni. ▭ Padurea de brad de pe Magura clipi din cetini shi dadu shi ea zvon. SADOVEANU B. 24. Ieshitan caleales alai De sfetnici multzi shi mult popor. COSHBUC P. I 56. O ceata de baietzandri ieshi la iveala cit ai clipi din ochi. MACEDONSKI O. III 14. Roiuri de albine Curg in riuri sclipitoare. EMINESCU O. I 85. 3. (Atributul arata contzinutul) Care contzine cu. Un car de lemne. Un pahar de apa. O punga de bani. O carte de basme. ▭ Curg donitzi de lapte. TULBURE V. R. 39. Cinsteam bucuros cu moshneagul un paharel de rachiu. SADOVEANU O. A. I 93. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci. EMINESCU O. I 87. 4. (Atributul corespunde unui complement direct) Proprietar de carutza. 5. (Atributul exprima raportul de filiatzie) Fiu de muncitor. Tata de erou. Un pui de rindunica. 6. (Atributul arata apartenentza) Crengi de copac. Taish de coasa. O raza de soare. Magazin de stat. ▭ La mijloc de codru des Toate pasarile ies. EMINESCU O. I 215. Zori de ziua se revarsa peste vesela natura Prevestind un soare dulce cu lumina shi caldura. ALECSANDRI P. A. 120. ◊ (Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv atributul are sens partitiv) SHi tot tavanul era scris Cu versuri da lui Dionis. COSHBUC P. I 86. 7. (Atributul arata autorul) Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven. ◊ (Atributul indica producatorul unui lucru shi natura lucrului) Pinza de paianjen. Ou de gaina. 8. (Atributul determinind substantive care au origine verbala sens verbal sau fac parte dintro locutziune verbala indica subiectul actziunii) Inceput de toamna. La o bataie de pushca. ▭ Asculta asculta batai de ciocane. BANUSH B. 79. Nishte shantzuletze k pentru scurgere de apa... erau botezate de noi transhee. CAMIL PETRESCU U. N. 5. Urlete mugete shuieraturi bubuituri de tun dangate de clopot se amestecau intrun concert sinistru formidabil. BART E. 389. 9. (Atributul substantiv sau verb la infinitiv determinind substantive care au origine verbala sens verbal sau fac parte dintro locutziune verbala arata obiectul actziunii) a) (Cu functziune de complement direct) Schimb de experientza. Constructor de vagoane. ▭ Sa fii de viatza noua shi buna faurar. DESHLIU G. 7. SHtii tu mindra ce tziam spus La sapa de cucuruz? JARNÍKBIRSEANU D. 245. ◊ Loc. adv. Cu bagare de seama v. bagare. ◊ Expr. Dare de seama v. dare. b) (Cu functziune de complement indirect) Setea de cultura. Frica de moarte. ▭ Cine are aripi bune nu shtie ce e teama de pamint. BASSARABESCU V. 50. Aceasta indoiala de sine... i stinse incetul cu incetul energia lui nebiruita altadata. VLAHUTZA N. 19. Pina cind sa creada lumea... Corice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI P. A. 82. ♦ (Atributul obiectiv arata shi cauza) Onoarea care o am de a ma numara oarecum printre prietenii dvoastra. CAMIL PETRESCU T. I 21. Humuleshtenii... au fericirea de a vedea lume de toata mina. CREANGA A. 74. 10. (Atributul exprima relatzia) In ce priveshte. Tovarash de drum. ▭ Astai Ile Caraiman de la Runc tovarash de caraushie cu mine. SADOVEANU N. P. 15. 11. (Atributul arata locul) a) (Locul existentzei) Care se gaseshte (in la) din partea... V. de la din. Mosh Gheorghe ma ispiti o vreme despre shcoala despre cei deacasa. SADOVEANU O. A. I 94. ◊ (In nume topice compuse) Baia de Ariesh. Roshiorii de Vede. Valenii de Munte. ◊ Loc. adj. De fatza v. fatza. b) (Punctul de plecare in spatziu) Plecarea de acasa. ▭ Se ridica domol deocamdata simfonia de pretutindeni a revarsatului zile. HOGASH DR. II 109. ♦ (Atributul exprima shi natura obiectului determinat) Aer de munte. ▭ Pasari de apa albe se inaltza pe virful catargelor. SAHIA N. 40. ◊ Loc. adj. De jos v. jos. 12. (Atributul arata timpul) Care traieshte sau se petrece in timpul (ziua sau perioada): care dateaza din. Planuiau amindoi viatza lor de mine. CAMILAR N. I 227. Te rog sa iertzi scena de adineaori. SEBASTIAN T. 95. ◊ (Atributul este precedat de articolul adjectival «cel cea cei cele») Vezi un rege cempinzeshte globun planuri pe un veac Cind la ziua cea de mine abia cugetun sarac. EMINESCU O. I 130. ◊ (Atributul arata shi natura obiectului determinat) Satul risipit pe ripi... piraul Tarcaului... erau cazute intro negura de noapte. SADOVEANU B. 9. Surai sara cea de toamna. EMINESCU O. I 83. Ce sa va spun voua oameni de ieri eu omul veacului. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 13. (Atributul arata provenientza; se construieshte cu un substantiv sau cu un verb la supin) Cal de dar. Cizme de imprumut. ♦ (Atributul exprima shi natura obiectului determinat) Aburul de borsh acru staruia multa vreme pe cerul gurii soldatzilor. CAMILAR N. I 9. Tu nu simtzeshti mirosul de ogor. ISAC O. 20. 14. (Atributul arata destinatzia obiectului determinat cu privire la folosire loc mod timp cauza scop etc.) Lupta de eliberare natzionala. Cintece de masa. Concediu de odihna. Sala de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Masuri de protectzie. Lama de ras. Mashina de cusut. Lampa de masa. Ceas de perete. Servieta de avocat. ▭ In padurile lumii Linga vetrele omului Citeva posturi de veghe. BANUSH B. 92. De la postul de observatzie al ferestrei Tina Diaconu a urmarit din primele saptamini mishcarile. C. PETRESCU A. 312. Carutza... soseshte la locul de intilnire al vinatorilor. ODOBESCU S. III 16. Cai iarba de noi SHi umbra de voi. ALECSANDRI P. P. 1. 15. (Atributul gramatical este in realitate substantivul determinat) Ziua de 23 August. In noaptea de martzi spre miercuri. Meseria de miner. ◊ Ziua de azi (sau astazi) v. azi. In ziua de azi v. azi. 16. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent acesta din urma fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilash» inseamna «un copilash drag») Hotzul de pagubash. Gloaba de cal. O bunatate de fata. O grozavie de vreme. ▭ Mamele privindon hora Se cotesc: «Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora!». COSHBUC P. I 97. Dobindi un drag de copilash. ISPIRESCU L. 41. Cea dintai shcolaritza a fost insashi Smaranditza popii o zgitie de copila. CREANGA A. 2. Saracutzul de mine! id. P. 22. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = feluritzi. [Capritza] face sarituri de necrezut shi mehaie shi face fel de fel de nebunii. CARAGIALE P. 39. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ construit k un atribut pe linga substantivul subiect care nu se mai repeta exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ▭ In dupaamiaza acelei zile de mare mirare erau cuviosului monah nishte meshteshuguri care le savirshise logofatul Draghici. SADOVEANU F. J. 398. ◊ Expr. A fi de... = a avea... A fi de aceeashi virsta. A fi de competentza cuiva. ▭ Abramovici a foat de parere sa raminem in picioare. SAHIA N. 79. Amindoi sintem deo mama Deo faptura shi deo sama. ALECSANDRI P. A. 104. Satzi fie (sa va fie etc..) de bine! formula de urare folosita in diferite imprejurari (dupa masa dupa stranutat etc.). Cumatrul a stranutat... Atunci iedul de sub chersin sa nu taca!... Satzi fie de bine ninashule! CREANGA P. 24. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din. Masa e fireshte de brad. CAMIL PETRESCU U. N. 8. ♦ (Numele predicativ exprima apartenentza avind sens partitiv) Tatusau era deai noshtri om de omenie. SADOVEANU O. A. I 97. 2. (Predicatul nominal alcatuit din verbul «a fi» shi un supin exprima necesitatea: «ce e de facut?» = ce trebuie (sau ce urmeaza) sa facem?) Ar mai fi de strins la un loc Toate inimile tinere. DESHLIU G. 10. E de vazut cum vor rindui locurile la masa cea mare. SADOVEANU F. J. 388. III. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata punctul de plecare al actziunii) Din locul (sau dintrun loc). A zis fetei sa se suie in pod sashi aleaga deacolo o lada. CREANGA P. 289. [Luna] pe deal mi se oprea SHi cu drag de sus privea. ALECSANDRI P. I 101. ◊ (Complementul circumstantzial de loc e insotzit de alt complement circumstantzial de loc care arata punctul final al actziunii) De aici aina acasa. ▭ Incepe el a o masura cu ochii de sus pana jos shi de jos pana sus. CREANGA P. 163. ◊ Loc. adv. De colo (pina) colo v. colo. De unde pina unde v. unde. 2. (Complementul arata locul unde se petrece actziunea) In la. O lua cu binishorul so duca de partea ulmilor. MACEDONSKI O. III 6. Ograda lui de toate partzile era ingradita. DRAGHICI R. 100. Nea ales pe noi Doi sau trei voinici Cu doitrei cai murgi In grajd bine odihnitzi De patru picioare potcovitzi. TEODORESCU P. P. 179. IV. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata punctul de plecare in timp momentul initzial al actziunii) Incepind cu (ziua data momentul de...). De acum inainte. ▭ De azi eshti cineva in vale. DAVIDOGLU M. 77. Doar nu samin eu griu de ieri dealaltaieri sa nu fi mai avut a face cu seceratori. CREANGA P. 160. Deun veac al shede astfel. EMINESCU O. I. 93. Ramii puica sanatoasa K mo duc de mini la coasa. SHEZ. I 141. ◊ Loc. prep. De cu v. cu. ◊ (Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sint la origine nume predicative; «de mic» inseamna «de cind era mic») Noi de copii ne shtim. COSHBUC P. I 77. Inca de mic Te cunoshteam. EMINESCU O. I 175. De copil inca el admira ochii cei frumoshi ai portretului. id. N. 40. ◊ (Complementul circumstantzial de timp e insotzit de un alt complement circumstantzial de timp care arata punctul final al actziunii) De dimineatza pina seara. 2. (Complementul arata timpul in care se petrece actziunea) La cu ocazia... Mii de noapte aici. CARAGIALE M. 6. Ashteptase de mult k Hutzu sa vina de craciun acasa. SLAVICI O. I 89. ◊ Loc. adv. De asta data sau de data aceasta (sau asta) v. data¹. ♦ (Cu un substantiv adverbial; popular) Crescutau Nascutau Doi meri dalunei De toamna saditzi De vearanfloritzi. TEODORESCU P. P. 78. 3. (Prepozitzia «de» leaga elemente de acelashi fel care se succed in timp) Dupa cu. a) (In constructzii cu functziune de circumstantzial de timp cu sens iterativ adesea cu nuantza modala; numai in loc. adv.) Zi de zi v. zi. Noapte de noapte v. noapte. An de an v. an. b) (In constructzii cu functziune de circumstantzial de mod) Fir de fir v. fir. Bob de bob v. bob. c) (In constructzii cu functziune de circumstantzial de loc) Casa de casa = in toate casele (la r’nd) pretutindeni. A umblat casa de casa. d) (In constructzii cu functziune de complement direct) Om de om = pe totzi oamenii (la rind) o multzime de oameni. A intrebat om de om. e) (In constructzii cu functziune de subiect) Natzi plins vazind cum trecen zbor Spre miazanoapte nor de nor? COSHBUC P. I 90. 4. (Complementul exprimat printrun numeral adverbial sau prin constructzii asemanatoare are sens iterativ) De mai multe ori in stringerea hirtiilor miinile lor sau atins. SAHIA N. 81. Calul se shi scutura de treo ori. CREANGA P. 195. V. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza... Rodeshte spornic holda de munca shi stradanii!. DESHLIU G. 6. TZiuie de bucurie Cai vremea culesului. BANUSH B. 87. Crapau lemnele shi pietrele de ger. MACEDONSKI O. III 33. SHi ea mergind spre Viorel Roshind sa zapacit de drag. COSHBUC P. I 57. ◊ Loc. adv. De aceea v. acela². Nu de alta = nu din alt motiv. ◊ (Complementul este exprimat printrun verb la supin) Fata... shtia k de facut treaba nu mai cade coada nimanui. CREANGA P. 287. ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza k sint (eshti etc.) sau eram (am fost etc.)... SHi plingeam de suparata K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. De strain shi de sarac Nu shtiu seara und’ sa trag. TEODORESCU P. P. 326. VI. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru. Ce au azi soldatzii de mincare? CAMILAR N. I 154. Acu nam vreme de jucarii! CARAGIALE P. 45. Nui gisca cii ginsac; lam cumparat de semintza. CREANGA P. 43. Au prins voinicul sa zica de joc. SBIERA P. 36. Toderica... porunci de masa. NEGRUZZI S. I 82. ◊ Loc. adv. De exemplu v. exemplu. De pilda v. pilda. ♦ (Complementul este exprimat printrun verb la supin) K sa... pentru a... Dobami bate de pornit Nu cata cas ostenit! JARNÍKBIRSEANU D. 302. ◊ (Neobishnuit; complementul este exprimat printrun verb la infinitiv) Imi ramasasa numai zaci galbeni care iam intrebuintzat de ami cumpara o canape. KOGALNICEANU S. 79. VII. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (Complementul exprima modul propriuzis numai in loc. adv.) De comun acord v. acord. De altfel v. altfel. De fapt v. fapt. De asemenea v. asemenea. De buna seama v. seama. De fel v. fel. De loc v. loc. De obicei v. obicei. De zor v. zor. ◊ (Complementul exprimat eliptic are shi valoarea unui circumstantzial de timp in loc. adv.) De viu v. viu. 2. (Complementul arata cantitatea masura) Usha inalta de trei metri. (Despre soare) A fi de o sulitza (sau de doua sulitze etc.). Cind era soarele de doua sulitze pe ceri a plecat in lumea larga. EMINESCU N. 5. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare de cumparare sau de vinzare) Cu pentru in schimbul a... in valoare de... Am cumparat de 10 lei. ▭ Nafla fier de trei parale. TEODORESCU P. P. 150. Mantilnii co copilitza Cerui gura deo groshitza. JARNÍKBIRSEANU D. 404. 3. (Complementul are shi sens consecutiv; in expr.) De moarte = ingrozitor groaznic teribil (incit itzi da impresia mortzii). De minune = admirabil (incit te minunezi). Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUTZA O. A. 159. De mama focului = cu mare intensitate cu incordare in gradul cel mai inalt (incit itzi da impresia de ceva neobishnuit). Cioplea shi bocanea de mama focului. REBREANU R. II 62. Era frumoasa de mama focului. CREANGA P. 276. 4. (Complementul exprimat printrun adverb sau o locutziune adverbiala care arata cantitatea gradul sau intensitatea insushirii ori actziunii respective determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv rar shi un substantiv dintro expresie verbala de tipul «mie sila») Cit de puternic cinta sirena! VINTILA O. 8. Asha de bine mi se dezleaga limba incit sar mira parintele Amfilohie auzinduma ce fel ma bucur. SADOVEANU F. J. 263. Eu cint tot un cintec... SHiasha mie sila sal cint. COSHBUC P. I 64. Acum vaz cit se poate de bine. CARAGIALE P. 38. O ramii ramii la mine Te iubesc atit de mult. EMINESCU O. I 110. ◊ (Determinind un adverb la gradul comparativ complementul exprima termenul de comparatzie) Prefer sa spun in proza ce gindesc SHi mai presus de toate imi place sa tac. BENIUC V. 29. ◊ Loc. adv. Mai bine de... v. bine. Mai putzin de... v. putzin. VIII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte cit despre privitor la. a) (Complementul determina un adjectiv) Bun de gura. ▭ Se vorbeshte prin sate despre mariasa cai om nu prea mare de stat. SADOVEANU F. J. 9. [Intra] TulpinaVoinic sigur de el. CAMIL PETRESCU T. II 11. Canutza a ramas sarman de parintzi. CARAGIALE P. 12. Cu sfetnici vechi de zile mantimpinashi in cale. EMINESCU O. I 91. Batrinetzele mau facut olog de picioare. ALECSANDRI T. I 430. ◊ (Adjectivul determinat in calitate de nume predicativ este acelashi cu cel prin care se exprima complementul) De cuminte vedea cai cuminte. SBIERA P. 218. De frumoasa eshti frumoasa Dar iia nu tzio shtii coasa. JARNÍKBIRSEANU D. 427. b) (Complementul determina o constructzie folosita k termen de comparatzie) De buna e k o bucata de pine alba. RETEGANUL P. II 43. De barbata e barbata k focul. id. ib. 46. c) (Complementul determina un verb) De foame ar fi cear fi Dar nam cu ce minveli; Denvelit ash mai lasa Dar n.am cu ce mancaltza. JARNÍKBIRSEANU D. 464. ◊ (Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printrun substantiv din familia acestuia) Am auzit de tine da de vazut nu team vazut. EMINESCU N. 6. Ai gonit ori teau gonit Ai gonit ori ai fugit?... Nici de goana mau gonit Nici de fuga nam fugit. TEODORESCU P. P. 69. IX. (Introduce un complement de agent) Povestea Sindipii... scrisa de mine cuviosul Chesarie. SADOVEANU D. P. 6. Pe vremile acele mai toate tzarile erau bintuite de razboaie grozave. CREANGA P. 183. Ishi simte gituatuncea cuprins de bratze reci. EMINESCU O. I 95. Aceste adunari se convocau de domn. BALCESCU O. II 13. ♦ (Frantzuzism neobishnuit shi invechit; dupa locutziuni verbale k «a fi alcatuit» exprimind elementele componente) Din. Parcul meu se compune de doi plopi plutashi trei paltini citziva tei. NEGRUZZI S. I 96. Au agiuns numai pana la lacashul spu cel de vara care inchipuie un chioshc alcatuit de frunza. DRAGHICI R. 160. X. (Introduce un complement indirect) 1. (Dupa verbe k «a vorbi» «a spune» «a afla» shi dupa locutziuni verbale k «ashi face o idee» etc.) Despre. I... ra! mosh Nichifor nu mai spune de lup k tare ma tem. CREANGA P. 120. Vorbind dea lor iubire iubire fara satz Ea se lasase dulce shi greu pe al lui bratz. EMINESCU O. I 97. Nu cint demparatul tau Ci cint pentru dorul meu. TEODORESCU P. P. 83. ◊ (Dupa verbe k «a uita» «ashi aminti» shi locutziuni verbale k «ashi aduce aminte» etc.) SHai uitat de soarta mindrei iubitoarei tale fete! EMINESCU O. I 83. ◊ (Dupa verbe k «a ride» «a se plinge») O sa inceapa a ride lumea de noi. HOGASH DR. II 135. ◊ (Dupa verbe k «a se indragosti» «a se molipsi» «a se imbolnavi») Indragostitzi de scripetzi shi motor Ii talmacim pe scripca shi poema. DESHLIU G. 17. SHi fata sandragit de el. COSHBUC P. I 54. Curind na lipsit a se molipsi de aerul acestui orash. NEGRUZZI S. I 20. ◊ (Dupa verbe shi locutziuni verbale k «a se bucura» «a avea parte» «a da dovada» «a dispune» «a se folosi» «a avea nevoie») Jupin Niculaiesh Albu... se bucura de ocrotire shi de dragoste cu toate nebuniile care le savirshea. SADOVEANU F. J. 394. A avut parte cine shtie ce alt drumetz... de patul cel curat. CARAGIALE P. 41. Da omului marire nimic nu da dovada. ALEXANDRESCU P. 79. ◊ (Dupa verbe k «a se ocupa» «a se interesa» «a se ingriji» «a se convinge» «ai pasa» shi dupa locutziuni verbale k «a avea grija» «ashi da seama» etc.) De ce nu ma lasa sami vad linishtit de ocupatziile mele? SEBASTIAN T. 30. Ingrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI O. III 11. Nu de mine Mie de dinsa cea facut! COSHBUC P. I 202. ◊ (Dupa verbe k «a se feri» «a se teme» «a se adaposti» «a apara» shi dupa locutziuni verbale asemanatoare sau inrudite k sens) Rasuna Sirenele de care zadarnic te fereshti. DESHLIU G. 6. Hotarinduse dintro data sa se puie cu desavirshire la adapost de orice rautate shi viclenie a acelui dushman ishi lua in poala ulcelele shi se duse. SADOVEANU F. J. 422. SHi cu crengi il apar pagii de muscutze shi zaduf. EMINESCU O. I 85. ◊ (Dupa verbe k «a asculta» «a intzelege») Intzelege de gluma. ▭ SHi toata lumea in ocean De tine o sasculte. EMINESCU O. I 170. 2. (Dupa verbe k «a se apropia» «a se atinge» «a se lipi» «a se freca» «a se rezema» «a se sprijini») Mam atins de zid. ▭ Un mutilat cu obrazul ars ciopirtzit se sprijina de mine. SAHIA N. 20. Obrazul shil lipeshte strins De piatra cea din veac cioplita. COSHBUC P. II 261. Capritza sa apropiat de mina mea. CARAGIALE P. 39. ◊ (Dupa verbe k «a se ciocni» «a se izbi» «a se lovi») Ilona revenind din stinga cauta galeata no gaseshte shi da cu ochii de Maria. DAVIDOGLU M. 16. Fumul acru urca in susul obrajilor se lovea de marginile cashtilor shi cobora furishinduse pe linga gulerele mantalelor. CAMILAR N. I 11. Dupa ce deshertau oalele le spargeau indata de pamint. SADOVEANU F. J. 397. Dete poarta de perete shi trecu inainte. ISPIRESCU L. 359. ◊ (Dupa verbe k «a se atirna» «a se lega» «a se prinde» «a tzineooBB «a trage» uneori cu verbul subintzeles sau dupa interjectzii cu valoare verbala asemanatoare) Voiam sa ma intzeleg cu el sal fac sa se tzie de tocmeala. SADOVEANU O. A. I 91. Omul... pleca deznadajduit tragind de funie vacshoara. SANDUALDEA D. N. 245. Pune omului merinden traista shii da iapa de capastru. SBIERA P. 58. Nici una nici doua hatz! pe ied de git. CREANGA P. 23. Carea fost voinic mai mare Acum e legat mai tare SHi de mini shi de picioare Cu lantzuri shi cu zavoare. JARNÍKBIRSEANU D. 287. Sta Codreanul fratzior Cu butucul de picior. ALECSANDRI P. P. 90. ◊ (Dupa verbe shi locutziuni k «a fugi» «a se indeparta» «a se lepada» «a se curatza» «a scuti» «a scapa» «a se lasa pagubash» «a se satura» «a trece» «a se despartzi» «a se deosebi») Tinarul... se shterge de sudoare. CARAGIALE P. 45. Fetelor hai! sa trecut de shaga CREANGA P. 9. Intre ziduri printre arbori ce se scutura de floare Cum revarsa luna plina linishtita ei splendoare! EMINESCU O. I 136. Hai copii cu voinicie Sa scapam biata moshie De pagini shi de robie! ALECSANDRI P. A. 36. 3. (Dupa verbe k «a umple» «a incarca» «a imbelshuga») Dupa delushoare automatele pornira cu deznadejde... shi noaptea se umplu de spaime. CAMILAR N. I 100. Vezi cit eshti de avan mosh Nichifor cum itzi incarci sufletul de pacate?! CREANGA P. 134. 4. (Dupa expresii verbale k «e bine» «e rau» uneori fara verbul «a fi» shi dupa interjectzii k «vai!») Pentru. Ferice de el! ▭ Pe urma am fugit am umblat prin lume vai de capul meu! SADOVEANU O. A. I 195. ◊ (Dupa interjectzii complementul poate fi repetat) Vai de ea shi de ea! So fi imbolnavit so fi intimplat ceva. MACEDONSKI O. III 7. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva sau de capul (cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una) a fi de oarecare insemnatate. E ceva de capul lui. ▭ Trebuie sa fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU la TDRG. ◊ (Dupa verbe k «a se alege» «a fi») Praful sa ales de ea. ◊ (Eliptic) Era o invalmasheala acolo: lucruri stricate bastoane rupte umbrele vechi mai mult scheletul de ele shi mai ales praf shi hirtii. BASSARABESCU V. 42. Ce folos de tine draga K eshti alba shi spalata SHi traieshti tot suparata? JARNÍKBIRSEANU D. 375. 5. (Dupa verbe k «a lua» «a lasa» «a da» «a trece») SHtiu eu tare bine k boierul ma luat de nebun. CREANGA P. 157. Murise vecinul shi lasase de moshtenire fiilor shi nepotzilor ura shi vrajba. EMINESCU N. 3. Dincoacendemnul firii trece de taina mare. ALEXANDRESCU P. 44. Dami pe Vidra ta de vama. ALECSANDRI P. P. 99. 6. (In legatura cu constructzii distributive) Pentru. Sau impartzit cite 3 cartzi de om. Nea dat 10 lei de cap. ▭ De tot carul shese boi Injugatzi doi cite doi. ALECSANDRI P. A. 93. Porcii tzioi plati...: De tot mascurul TZioi da galbenul. TEODORESCU P. P. 461. 7. (Dupa adjective k «vrednic» «demn» «capabil» «independent» «plin» «bucuros» etc.) Bucuros de oaspetzi. ▭ Revad maceshii plini de foare. GALACTION O. I 17. ◊ (Dupa adjective verbale complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzator) Om shtiutor de carte. Popoare iubitoare de pace. 8. (Complementul este exprimat printrun verb la infinitiv) Capabil de a invatza. Fereshtete de a munci superficial. 9. (Frantzuzism; verbul «a schimba» este greshit construit cu un complement indirect in locul complementului direct) Am schimbat de steaguri shi neam razletzit. ANGHEL PR. 159. XI. (In constructzii cu functziune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din cite ceva din o parte din. Avem de toate. Invatzam de toate. ▭ [Copilul] vazu k nu mai are de nici unele. ISPIRESCU L. 287. 2. (Complementul este exprimat printrun supin) Cu in ce priveshte. Am terminat de scris. Am ispravit de treierat. ▭ Nu sa lasat pina na gatat de vazut toate minunile orashului. VINTILA O. 42. Dupa ce sfirshea de dus apa la case stropea ulitza mare. CAMILAR N. I 26. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui sa... a avea obligatzia de a... a voi sa... Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris. ▭ Am de lasat o vorba pentru Lumea cea noua! DESHLIU G. 42. Parca era pe patul mortzii shi spunea tot ce avea de spus o data pentru veshnicie. SADOVEANU O. A. I 97. ◊ (Complementul are sens final exprimind destinatzia) Nea adus ceva de mincat. Lea dat de scris. ◊ (Complementul este exprimat printrun substantiv abstract cu sens verbal) Neai adus de mincare? Am mult de lucru. ◊ Expr. Ashi face de lucru (cu ceva sau cu cineva) v. lucru. 3. (Popular inaintea unui verb la infinitiv) Noi mai inceta da plinge. JARNÍKBIRSEANU D. 159. 4. (In imprecatzii introduce complementul direct substantival care urmeaza dupa complementul direct exprimat prin forma neaccentuata a pronumelui personal) Mincaiar ciuma shi holera de hotzi! La TDRG. Bato dumnezeu de baba so bata! CREANGA P. 125. XII. (In constructzii cu functziune de subiect) 1. (Popular; constructzia prepozitzionala are sens partitiv) No scrie [scrisoarea] cu cerneala K deaceeai multan tzara O scrie cu argintzel K deacelai putintzel. JARNÍKBIRSEANU D. 117. 2. (Subiectul este exprimat printrun verb la supin avind k predicat o expresie verbala) E ushor de vazut. E greu de citit. ▭ E greu de aflat adevarul... zise shi inginerul turnind vin in pahare. SADOVEANU O. VIII 286. 3. (Incorect calc dupa limba franceza la unii scriitori preceda infinitivul cu rol de subiect) E groaznic de a vedea cum aceste jivine se raped la stirvuri. ODOBESCU S. III 16. XIII. 1. (Face legatura intre numeralele cardinale shi substantivele determinate) a) (Dupa numeralele cardinale de la 20 in sus afara de compusele sutelor shi miilor cu numeralele 119 k: 101119 201219 59015919 etc.) 20 de oameni. 365 de zile. ▭ O mie de tzechini primeshti? COSHBUC P. I 109. b) (Dupa numerale cu valoare nehotarita k «zeci» «sute» «mii») Mii de fluturi mici albashtri mii de roiuri de albine Curg in riuri sclipitoare. EMINESCU O. I 85. c) (Dupa numerale fractzionare) Cuconu Ionitza scoase doua sferturi de irmilic shi le dadu lui Girneatza. HOGASH DR. II 99. d) (In structura numeralelor cardinale de la 20000 in sus inaintea pluralului «mii») O suta de mii. 2. (Face legatura intre articolul adjectival «cel cea» shi numeralul ordinal de la «al doilea» «a doua» in sus) Cel deal doilea plan cincinal. XIV. Element de compunere formind cuvinte care se scriu impreuna (v. cuvintele respective: deasupra despre deoarece etc.) locutziuni care se scriu in doua cuvinte (v. al doilea cuvint: de catre v. catre de cum v. cum de la v. la etc.) sau care se scriu in mai multe cuvinte (v. cuvintul caracteristic: de indata ce v. indata de vreme ce v. vreme etc.). 1. In adverbe sau locutziuni adverbiale k: deasupra dedesubt degeaba deocamdata deodata deoparte deopotriva deseara devreme etc. dimpotriva dinainte dinapoi dindarat etc. de aceea de cu seara etc. nicidecit nicidecum etc. 2. In prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale k: despre de catre de la de linga de pe de peste de sub etc. din dintre dinspre dinaintea dindaratul etc. de dinaintea de dindaratul etc. 3. In conjunctzii sau locutziuni conjunctzionale k: de cum de cind de indata ce deoarece de vreme ce etc. 4. Rar in substantive shi adjective k: demincare deplin.

DE² prep. 1) (exprima un raport calificativ indicand apartenentza calitatea provenientza timpul locul originea destinatzia posesorul etc.) Un pahar de apa. Voce de barbat. O felie de paine. Moara de vant. Mashina de spalat. Lucru de mana. Schimb de pareri. Coleg de clasa. Gazeta de perete. 2) (exprima raporturi circumstantziale indicand modul timpul locul cauza scopul etc.) Se face de rushine. A plecat de ieri. Pleaca de acolo. Lucreaza de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vanzare. 3) (exprima raporturi completive indicand obiectul agentul unei actziuni) Are de lucru. Sa aflat de el. Este demn de lauda. 4) (serveshte drept indice al supinului) De vandut. De leganat. De invatzat. 5) (exprima raporturi spatziale indicand locul situarii dincolo de un oarecare obiect) Sa uitat de dupa usha. A aparut de dupa deal. 6) (exprima raporturi temporale indicand momentul initzial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seara... 7) (exprima raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confectzionate de catre tzarani. 8) (exprima raporturi spatziale indicand locul situarii) Sa sculat de la masa. A plecat de la orash. 9) (exprima raporturi temporale indicand momentul initzial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprima raporturi spatziale relevand locul situat in imediata apropiere de ceva sau de cineva.) Sa dus de langa casa. Livada de linga sat. 11) (exprima raporturi spatziale indicand locul de la suprafatza unui obiect) A strange recolta de pe camp. Fructele de pe copac. 12) (exprima raporturi temporale indicand momentul initzial cu o anumita aproximatzie) Sa eliberat de pe la amiaza. 13) (exprima raporturi relatzionale indicand obiectul de referire) Sectzia agricola de pe langa Guvernul Moldovei. 14) (exprima raporturi locative indicand locul de dincolo de ceva) Veshti de peste hotare. 15) (exprima raporturi locative indicand locul cu o anumita aproximatzie) Au aparut de prin alte localitatzi. Oameni de prin partzile Orheiului. 16) (exprima raporturi temporale indicand momentul initzial cu o anumita aproximatzie) Lucreaza de prin luna august. 17) (exprima raporturi spatziale indicand locul dintre mai multe obiecte) Spatziul de printre cladiri. 18) (exprima raporturi calificative limitative indicand momentul final) Sfortzarile de pana acum. 19) (exprima raporturi calificative limitative indicand un oarecare fapt ce constituie o limita) Situatzia socialpolitica de pana la razboi. 20) (exprima raporturi spatziale indicand locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub mashina. /<lat. de

de prep. 1. despre: vorbeshte de mine! 2. de catre: e laudat de toata lumea; 3. din partea: ma tem de oameni rai; 4. indica un raport de cauza: sufera de friguri de aceea; 5. de scop: ne gatim de drum; 6. de mod: de abia de graba; 7. exprima materia sau specia: sac de faina fig. om de nimica; 8. cantitate numerica: de trei ani de patru ori; 9. punctul in timp sau in spatziu: de acum de apoi de aci de unde; 10. o destinatziune (mai ales inaintea supinelor shi adjectivelor) ushor de facut. [Lat. DE].

1) de prep. (lat. de; in est mrom. shi it. di pv. cat. sp. pg. de). 1) Despre: a vorbi a se interesa de cineva de ceva. (vechĭ: De neamu Moldovenilor). 2) De catre: e laudat de toata lumea; Cartaginea a fost nimicita de Romanĭ. 3) Din partea din cauza: ma tem de lupĭ ma mir de tine bolnav de frigurĭ ride de bucurie scinteĭaza de inteligentza iĭ pute urma de lenesh (subintz. ce e = e asha de... in cit) e mort de beat mort de frica tremura de slab ĭeshit de soare. 4) Din facut din consistind din: pahar de aur pod de fer. 5) Arata contzinutu: un pahar de apa (nu cu apa cacĭ e vorba de contzinut: am baut un pahar de apa adica „contzinutu nu paharu”) un vagon de lemne o carutza de Jidanĭ (plina de Jidanĭ). 6) Arata scopu destinatziunea (= pentru): un pahar de apa o lingura de supa o umbrela de ploaĭe pushca de vinat (de vinatoare) apa de baut lemne de ars (orĭ de foc) casa de inchiriat bilet de intors om bun de batut praf de pushca drum de care trenu de Galatzĭ ne gatim de drum casa de vinzare n’am (adica „banĭ”) de birja aci e de mine (e bine sa traĭesc eŭ) aci e de trait. 7) Arata originea provenientza (= de la): shoĭm de munte brinza de Braila trenu de (= de la) Galatzĭ de acĭ de dupa usha de supt pat de acolo de unde (V. unde) de acasa de la plug de la shcoala cal de furat (provenit din furt) vin de cel bun (din cel bun) un prieten de aĭ meĭ (fals de al meŭ. Numai cu numele materiale se poate zice un vin de al meŭ adica „dintr’al meŭ”) un vin de cel bun din cel bun. 8) Arata genitivu partitiv: un cel de ceĭ bunĭ cireshe de cele marĭ ardeĭ de aĭ de nu ustura (in vest adica „de ceĭ care nu ustura”) de ale lumiĭ (lucrurĭ dintr’ale lumiĭ) de ale armateĭ de ale satuluĭ. 9) Arata timpu de cind: a murit de tinar a plecat din tzara de copil a ars de viŭ copiiĭ aŭ mincat poamele de crude capitan de 30 de anĭ (in etate orĭ in functziune) de ĭeri de mine de cu noapte de cu ĭarna de vreme (din vreme); inca de purcesul luĭ Jigmond (N. Cost. 1 487) de la plecarea luĭ. 10) Arata separatziunea: a despartzi oile de capre a curatza lemnu de coaja. 11) Arata relatziunea contactu: corabia s’a izbit de stinca calu e legat de gard scara e rezemata de zid. 12) Se uneshte cu numeralele cardinale de la 19 in sus: 20 de oamenĭ shi cu cele adverbiale de la 2 in sus: de doŭa orĭ de opt orĭ. 13) Serveshte la comparatziune: copacu e tot asha de inalt k casa vulturu se suĭe maĭ sus de nourĭ saŭ de cit nouriĭ (V. cit) eraŭ maĭ multz (saŭ maĭ multzĭ) de saŭ de cit saŭ k opt oamenĭ. 14) Arata punctu concernut: greŭ de (saŭ la) cap scurt de (saŭ la) coada bun de (saŭ la) gura; de vorbit poate vorbi dar nu poate merge; de urat am maĭ ura dar ne e k vom insera (versurĭ dintr’o colinda). 15) Serveshte la formarea locutziunilor adjectivale shi adverbiale shi a genitivuluĭ prepozitzional: de fatza (prezent) oameniĭ ceĭ de fatza copil de tzitza (care suge) de ajuns (suficient) de fel de loc (nicĭ de cum) degeaba degraba (in graba) ministeru de justitzie (l justitziiĭ) schit de calugarĭ (calugaresc). 16) In unire cu a 4 formeaza o multzime de loc. adverbiale saŭ adjectivale: dea valma dea berbealecu dea dura dea tumba dea rostogolu dea lungu dea latu dea curmezishu copiiĭ se joaca dea baba oarba dea hotziĭ dea ascunsu; perceptoru o probozea dea biruluĭ (nord) o urmarea cu de ale biruluĭ cu biru. De pe de deasupra: ĭa ceashca de pe masa ĭa greutatea de pe mine (Fals copie de pe natura. Corect e dupa natura k fr. d’aprée nature germ. nach der natur cum zicĭ dupa fantazie dupa gustu meŭ dupa placu meŭ). Conj. 1) Daca (maĭ ales inainte de vocale dar shi in ainte de de consonante): dear shi asha; de vreĭ orĭ de nu vreĭ; o deashĭ fi sanatos! 2) Vest. Deshi shi de shi daca macar k cu toate k (concesiv): gaina de e pasare cand bea apa tot se uĭta shi ĭa la Dumnezeŭ (Isp.) 3) In cit (consecutiv): plinge de tzi se rupe inima nu shtiŭ ce are de plinge e frumoasa de te uĭmeshte e lenesh deĭ pute urma. 4) K sa (cu ind.): am stat de am scris haĭ de maninca dute de te plimba!. De ce... de ce saŭ de ce... de aceĭa cu cit... cu atit: de ceĭ daĭ de ce maĭ cere. V. ce shi dupa.

da i vz de¹

de pe pp vz de

dúpra pp vz de

dúpren pp vz de

1) da prep. Munt. vest. V. de 1.

de¹ conjctz. prep.

de conjctz. prep. pr. invar.

DE prep. 1. (arata contzinutul). (Un pahar ~ apa.) 2. (temporal) cu dupa. (Zi ~ zi.) 3. (local) in. (O trece ~ partea cealalta a drumului.) 4. (arata scopul) pentru. (Planta ~ samantza.) 5. (arata scopul) k drept pentru spre. (~ incercare; ~ exemplu.) 6. (arata natura provenientza) din. (Faina ~ porumb; masa ~ brad.) 7. (arata obiectul) (inv.) pregiur. (Avea grija ~ oaspetzi.) 8. (arata obiectul) despre. (E vorba ~ el.)

DE prep. 1. (arata contzinutul) cu. (Un pahar ~ apa.) 2. (temporal) cu dupa. (Zi ~ zi.) 3. (local) in. (O trece ~ partea cealalta a drumului.) 4. (arata scopul) pentru. (Planta ~ samintza.) 5. (arata scopul) k drept pentru spre. (~ incercare; ~ exemplu.) 6. (arata natura provenientza) din. (Faina ~ porumb; masa ~ brad.) 7. (arata obiectul) (inv.) pregiur. (Avea grija ~ oaspetzi.) 8. (arata obiectul) despre. (E vorba ~ el.)

de prep. 1. Indica punctul de provenientza: de undeva de dincolo de moarte (Goga). 2. Indica motivul cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). 3. Din (indica ceea ce contzine): o cupa de aur (Balcescu). 4. Cu (indica ceea ce contzine). 5. Indica echivalentza cu o unitate de masura. 6. (Inv.) Prin (indica mijlocul): de bunatatea fapturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). 7. Pentru (indica scopul sau finalitatea): cum doreshte cerbul fintina (Dosoftei); Florica nui de tine (Alecsandri). 8. Indica separatzia. 9. Functzie partitiva: de toate cele ce iau trebuit (Neculce). 10. Functzie distributiva. 11. Functzie ordinala. 12. La (indica directzia). 13. (Inv.) K decit (functzie comparativa): de vulpile shi pasarile mai sarac iaste (Coresi) (astazi se prefera decit). 14. Functzie atributiva: ai facut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta ia murit de tinara (Sadoveanu). 15. Care (functzie relativa): era un om de avea o rana (Dosoftei). 16. Functzie copulativa: prostul de Ion. 17. Functzie expletiva: ori tu n’ai vazut deun zid pasarit (Popular Tocilescu). Mr. megl. di istr. de. Lat. de (Pushcariu 491; CandreaDens. 474; REW 2488; Tiktin); cf. it. di prov. fr. cat. sp. port. de. Cf. cuvintul urmator. In compunerea dea forma cu s. shi adj. un mare numar de locutziuni adv. Cf. Moser 41820. Comp. daca conj. (de cind cind introduce o subordonata temporala; cu conditzia introduce o subordonata conditzionala) rezultat al lui de shi k cf. fr. dès que sp. desde que. Compunerea ar putea fi romanica forma intermediara deaca cu e diftongat apare in sec. XVIXVII (Tiktin shi Scriban o considera a proveni de la de shi k). Cf. N. Draganu Conj. de shi daca Dacor. III 25184. Miklosich Et. Wb. deducea din rom. rut. dak „astfel” bg. dakle „astazi” ceea ce nu pare posibil (cf. Berneker 177). Decit conj. (k introduce al doilea membru al unei comparatzii de neegalitate; ci mai curind contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai doar functzie adv.) de la de shi cit (cf. numaidecit adv. imediat; nicidecit adv. in nici un caz). Deci adv. (atunci; prin urmare asha fiind introduce concluzia unui silogism) de la de shi aci (inv. deci) cf. de aci inainte fr. dorénavant. Din prep. (de la indica punctul de plecare inceputul momentul initzial cauza materia instrumentul modul partea) comp. de la de shi in (in texte din sec. XVI dein den). Cf. dintre prep. (de) comp. de la de shi intre cf. gal. inv. dentre; dintru prep. (de la) comp. de la de shi intru. Din (mr. megl. din) formeaza de asemenea loc. adv. cf. dinafara; dinapoi; dinauntru; dincoace; dincolo; dindata etc. In general acestor comp. le corespund formatziile respective cu prep. in: inafara inapoi etc. Cf. dar.