cu pp [At: COD. VOR. 24/12 / E: ml cum] (Ioc fara shi alternand cu conjunctzia shi arata legatura stransa intre doua fiintze sau lucruri proprietatea sau actziunea comuna colaborarea concordantza asemanarea sau aceeashi situatzie cu altcineva) 1 Leaga doua substantive sau un pronume cu un substantiv care desemneaza fiintze sau lucruri casa ~ veranda. 2 Indica un contzinut pahar ~ bere. 3 Indica posesiunea om ~ pardesiu. 4 Indica o legatura prieten ~ mine. 5 Indica o insushire om ~ talent. 6 (Ilav) ~... ~ tot Impreuna cu... Si: laolalta. 78 (Ilav; rar) ~ totzii ~ toatele Totzi sau toate impreuna. 9 (Repetat legand doua notziuni opuse sau extreme; ics k ~ buni ~ rai ~ proshti ~ deshteptzi etc.) Exprima totalitatea. 10 (Iacs) Fara deosebire. 11 (Iacs) La un loc. 12 (Leaga un substantiv repetat de doua ori; ics k zi ~ zi ceas ~ ceas ban ~ ban etc.) Exprima o actziune savarshita continuu shi metodic. 13 (Ilav) Zi ~ zi In fiecare zi. 14 Formeaza cu cuvantul urmator o structura predicativa sau un complement indirect A fi ~ cineva. 1516 (De obicei alaturi de verbe reflexive) Arata reciprocitatea cand e vorba de o actziune care se face de doua sau mai multe persoane in comun sau una impotriva alteia A se certa ~ cineva. 17 Indica un raport de inrudire Sora ~ mine. 1820 Arata instrumentul mijlocul sau materia care serveshte la savarshirea unei actziuni Lovea ~ ciocanul... 21 (Precedat de: asemenea la fel potrivit deopotriva egal in rand intrun chip (inv) atocma) Stabileshte un raport de asemanare. 22 Arata masura Beau vinul ~ vadra. 2325 (Urmat de un numeral de un substantiv etc.) Arata o cantitate un pretz un numar (mare) sau un grad Mai scump ~ un leu. 26 (Ioc inainte sau dupa; inainte de un cuvant care contzine o idee temporala) Arata simultaneitatea Deodata ~ ~ timpul. 21 (Precedat de prep de ics k de noapte de iarna etc.) incepand (chiar) cu. 28 (Iacs) Din (timpul). 29 (Ilav) ~ vreme ~ timpul ~ zabava La timpul potrivit. 30 (Ial) Dupa mult timp. 31 (Ial) Candva. 32 (Ial) Incetul cu incetul. 33 (Ilav) ~ fiecare zi Zilnic. 34 (Ial) Intruna. 3538 (Inainte de notziuni temporale k luna an zi ceas etc.) Arata durata unei actziuni a unui angajament sau repetarea Lipsea cu lunile. 3940 (Ilav) ~ anul (ziua etc.) Pentru un an (o zi etc.). 41 Introduce un complement circumstantzial de timp Venise cu doua ore mai devreme. 42 Introduce un complement circumstantzial cauzal Nu mai intzelegea nimic ~ atata confuzie in jur. 43 (Inv) Introduce un complement circumstantzial final A venit ~ acest scop. 44 Introduce un complement circumstantzial de mod Cashtiga ~ acul. 45 Formeaza locutziuni modale Cu blandetze cu grija cu binishorul. 46 (Ilav) ~ aceste(a) ~ toate Cu acelashi intzeles. 4748 Formeaza locutziuni prepozitzionale shi conjunctzionale ~ toate k la fel ~ etc. 49 Introduce un complement circumstantzial sociativ Merg ~ Jean. 50 Introduce un complement circumstantzial de relatzie E primar numai cu numele.

CU prep. I. (Cu sens asociativ) 1. (Exprima o asociere propriuzisa; in opozitzie cu fara) impreuna insotzit de... O vie cu livada frumoasa. CREANGA P. 3. ◊ (Intarit prin alte conjunctzii adverbe sau locutziuni: adverbiale) SHi cu. Cinci shi cu cinci fac zece. ▭ Iar cel ungurean SHi cu cel vrincean Mari se vorbira... K sa mil omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI P. P. 1. La un loc Cu. Culege o poala de somnoroasa care o fierbe la un loc cu o vadra de lapte dulce. CREANGA P. 214. Cu... cu tot. Ipate ishi ia femeia cu zestre cu tot. CREANGA P. 168. Disparu cu fata cu tot. EMINESCU N. 15. Am cu ce sa te cumpar pe tine cu nas cu tot. ALECSANDRI T. 154. Cu totzii (sau cu toatele). Se pun la masa cu toatele. CREANGA P. 10. K mumii egiptene stau cu totziin scaun tzepeni. EMINESCU O. I 155. Noi cu totzii adormisem shi horaiam. NEGRUZZI S. I 252. Cu totzii (mai rar cu totzi) Impreuna. In ora de pornire cu totzii impreuna Doresc la tale pasuri calatorie buna. ALECSANDRI P. I 138. De fatza cu = in fatza in prezentza cuiva. (Repetat legind doua notziuni opuse) Cu... cu... = totzi fara deosebire la un loc. Mesenii cu buni cu proshti se plecara. ISPIRESCU L. 40. Atunci multzimea cu mic cu mare... strigara intrun grai. ISPIRESCU L. 40. ◊ (Intre doua substantive care se repeta arata k o actziune continua este savirshita cu incetul) Intorcea foaie cu foaie. EMINESCU N. 45. ◊ (Precedind un substantiv repetat) Picurii cu strop de strop Fac alinarilor potop. COSHBUC P. 1156. 2. (Formeaza cu cuvintul urmator o locutziune atributiva care exprima o caracterizare) E dimineatza can poveshti Cu cerul clar k o fintina Cu soare proaspat in fereshti Cu limpezi fluiere la stina SHin departari cu o lumina De care sufletul seanina. DESHLIU M. 17. Care cu poveri de munca Vin incet. COSHBUC P. I 47. Duse pe FatFrumos in camara cu armele. ISPIRESCU L. 21. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. 3. (Exprima reciprocitatea; mai ales dupa verbe reflexive) Femeile se saluta cu Ana. DAVIDOGLU M. 17. Se luau de git lupii cu mieii. ISPIRESCU L. 1. ♦ (Uneshte doua substantive pentru a arata k persoanele respective sint legate printro legatura de rudenie sau de prietenie) Sintem pe moshia unei scorpii sora cu Gheonoaia. ISPIRESCU L. 5. Ochila frate cu Orbila. CREANGA P. 244. II. (Cu sens modal) 1. (Impreuna cu substantivul care urmeaza formeaza complemente de mod) Vin neveste de la riu; SHi cu poala prinsan briu Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Totzi se uita cu mirare. EMINESCU O. I 87. Frumoasa copilitza! spunemi de unde vii Cu zimbet pe guritza. ALECSANDRI P. I 208. ◊ (In legatura cu substantive formeaza loc. adv.) Cu binishorul. Cu fuga. Cu graba. Cu cale. Cu grija. ◊ (Rar inlocuieshte prep. «in» «de» «prin» etc.) Ii despoia [peboieri] de averi... lipsindui cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni shi corumpe pre norod. NEGRUZZI S. I 143. Ne arata... chipul cu care ne putem mintui. BALCESCU O. II 9. Pierira cu aceeashi moarte k Andrei. BALCESCU O. II 260. 2. (Introduce complementul instrumental propriuzis shi complementul materiei) Cu ajutorul... folosind... intrebuintzind... servinduse de... Cu miinile tale cu miinile mele Cu miinile miilor de mii Am darimat temnitzi shiam ridicat schele. CASSIAN H. 20. Cu pasul meu lacom de drumuri Eu deapan distantzele ghem. BENIUC V. 63. Din casutza lui de huma A ieshit un greierush Negru mic muiat in tush SHi pearipi pudrat cu bruma. TOPIRCEANU B. 54. Daca vede lupul shi vede k nu mai gaseshte nimic... unge totzi peretzii cu singe. CREANGA P. 25. ♦ (Introduce complementul care arata contzinutul) O farfurie mare incarcata cu fructe. HOGASH DR. 282. Un poloboc cu vin Mergea in car pe drum incet shi foarte lin. DONICI F. 35. 3. (Introduce complementul de masura) Aceea e femeie; mai nalta cu doua palme decit mine. NEGRUZZI S. I Goleami sta SHimi petrecea... Bind la vin Cu vedrile Pelin Cu ocalele. TEODORESCU P. P. 587. ♦ (Impreuna cu un numeral un pronume nehotarit sau un adverb arata cantitatea pretzul numarul etc.) Se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier. ISPIRESCU L. 1. Sau dus shi moshneagul cu vaca la tirg shiau vinduto cu treizeci de lei de argint. SBIERA P. 274. Ai sa lashi cu noua lei mosh Nichifor. CREANGA P. 113. ◊ Loc. adv. Cu droaia = in numar mare. Numai iaca au shi inceput a curge furnicile cu droaia. CREANGA P. 264. 4. (In comparatzii precedat de «asemenea» «la fel» «potrivit» «deopotriva» «egal» «in rind») Haina asta e la fel cu cealalta. ▭ Sai zici PasariLatziLungila mi se pare k e mai potrivit cu naravul shi apucaturile lui. CREANGA P. 245. III. (Cu sens temporal) 1. (In opozitzie cu inainte sau dupa exprimind simultaneitatea) in timpul la pe la in acelashi timp o data cu... Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza. EMINESCU O. I 133. Cu intemeierea acestor state evolutziile istorice ale rominilor se fac mai lamurite. BALCESCU O. II 12. Sub o ripa stearpa Pe un riu in spume... Cu varsarea serii un strain sosi. BOLINTINEANU O. 58. 2. (Precedat de prep. «de») Incepind cu din (timpul). Doarme fara se trezi De cu zori shi pinan seara De cu seara pinan zi. ALECSANDRI P. III 396. Dear fi luna de cu seara Mash duce la badean tzara. JARNÍKBIRSEANU D. 141. ◊ (De) cind cu v. cind. 2. (impreuna cu anumite cuvinte cu sens temporal k «luna» «an» «ceas» etc. arata durata) De multe ori nu venea cu zilele pacasa. ISPIRESCU L. 123. Sa dus neica cu carul Nu loi mai vedea cu anul. BIBICESCU P. P. 35. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a tzine» «a angaja» «a lucra» etc.) Cu altul (sau cu ziua etc.) = pe (termen de) un an (sau de o zi etc.). Apoi eu... nu ma tocmesc cu anul. CREANGA P. 151. Cu vreme (sau cu vremea) cu timpul sau cu zabava = incetul cu incetul o data shi o data cindva. SHi cu vreme deoi trai Pinintrunul tzioi plati. ALECSANDRI P. P. 162. An cu an sau zi cu zi etc. exprima o succesiune. An cu an imparatzia tot mai larga se sporeshte. EMINESCU O. I 144. Cu fiecare zi = mereu intruna. IV. (Cu sens cauzal) Din cauza din pricina pentru de. Se luase de ginduri cu atita cheltuiala. ISPIRESCU L. 232. Eu ma las putzin k mia trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastra. CREANGA P. 5. V. (Cu sens concesiv in loc. conj.) Cu toate k = deshi admitzind k... chiar. Cu toate k inserarea se lasase neam continuat drumul. (Urmat de un substantiv) Cu tot (sau toata)... = chiar tzinind seama de... Dupa ceau mai crescut putzin lau dat... cu toata saracia sa la shcoala. SBIERA P. 130. Din inima lor nu sa shters purtarea necuviincioasa a spinului cu toate indreptarile shi inrudirea lui. CREANGA P. 209. (Corelativ al unei propozitzii concesive) Cu toate acestea = totushi. Marea era agitata dar cu toate acestea barca a ieshit in larg. VI. (Exprima relatzia) In ce priveshte... referitor la... Faptul k Mimi se schimbase cu ei i umplea inima de multzumire. D. ZAMFIRESCU la TDRG. Cum ramine cu moshutau? CREANGA P. 187.

CU prep. 1) (introduce un atribut sau un complement indirect) Zi cu soare. 2) (introduce complemente circumstantziale) Plange cu jale. 3) (introduce un element al subiectului multiplu shi indica asocierea) Unu shi cu unu fac doi. 4) (intra in alcatuirea prepozitziilor compuse shi a locutziunilor prepozitzionale shi conjunctzionale) O data cu... In raport cu... La fel cu... /<lat. cum

cu prep. 1. in societate cu: vino cu mine. 2. exprima o relatziune: e var cu dansul; 3. o posesiune: furca cu trei dintzi; 4. mijlocire: l’a strapuns cu sabia; 5. simultaneitate: s’a sculat cu noaptea in cap; 6. un interval de timp: cu anii nu ne vedem de cu noaptea; 7. un mod (formand locutziuni adverbiale): cu anevoie cu totul; 8. o opozitziune sau contrarietate: cu toate k k toate acestea. [Lat. CUM].

cu prep. (lat. cum it. sp. pg. con. V. co). 1. Impreuna la un loc: vino cu mine dute cu el (V. k 1). 2. Fatza de: fiĭ blind cu saraciĭ! 3. Contra: a lupta cu dushmaniĭ. 4. Arata o relatziune: codru e frate cu Romanu. 5. Arata o posesiune o calitate: furca cu treĭ dintzĭ cu dintzĭ (saŭ cu dintziĭ) ascutzitzĭ. 6. Arata un instrument un mijloc: bou impunge cu coarnele calu loveshte cu copitele. 7. Arata simultaneitatea: s’a sculat cu noaptea’n cap s’a culcat odata cu gainile. 8. Arata modu (formind locutziunĭ adverbiale): la ridicat cu greŭ cu dea sila cu fortza cu puterea (violent) cu putere (cu multa fortza fizica) scrie cu elegantza cu frica. 9. Arata o opozitziune inútila: cu toata vitejia a cazut saŭ tót a cazut (acc. pe tot). Cu totu in total casa s’a vindut cu totu; de tot absolut: la uĭtat cu totu (maĭ bine de tot). Cu toate k deshi macar k: cu toate k ploŭa tot vom pleca. Cu toate acestea totushĭ tot: Ploŭa! Cu toate acestea am venit (= Ploŭa! Dar eŭ tot am venit). Cu timpu incetu cu incetu incetincet: cu timpu dispar toate cele omeneshtĭ. Cu cu tot impreuna cu: corabia s’a cufundat cu oamenĭ cu tot (acc. pe oamenĭ). Incetu cu incetu incetincet cu rabdare. Pas cu pas cite un pas: a cuceri terenu pas cu pas. Ce e cu tine? Ce s’a intimplat cu tine? Jos cu viclenia jos viclenia!

baiát cu ochi albáshtri / cenushii s. m. Securist ◊ „Acest om care a crescut 7 copii deshi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cota de zahar shi ulei din ordinul «baietzilor cu ochi albashtri» este un monument viu al suferintzei shi mizeriei extreme [...]” R.l. 8 VI 93 p. 9. ◊ „Baietzii cu ochii cenushii metalici inexpresivi sunt capabili de orice.” Al. Niculescu in Ap. 8/95 p. 15. ◊ „Ziarishtii sunt supravegheatzi la fiecare mishcare de baietzii cu ochii albashtri.” R.l. 16 XI 96 p. 9; v. shi 23 IV 93 p. 3 13 VIII 93 p.10 6 IX 96 p.3; v. shi baiat

cartúsh (cu tzigari) s. n. Ambalaj de carton care contzine zece pachete de tzigari ◊ „Controlul efectuat sa soldat cu descoperirea [...] a 1571 de cartushe cu tzigari...” R.l. 16 X 84 p. 6 (din fr. cartouche; DEX DN3)

cuptór cu microúnde sint. s. (gosp.) ◊ „[A cumparat] o cutie de soté de legume gata de pus la cuptorul cu microunde.” Lit. 3233/94 p. 15; v. shi R.l. 30 VI 93 p. 5 (trad. din fr. four à microondes)

cu prep.

cu prep.

CU prep. 1. (modal) prin. (Serbarea incepe cu focuri de artificii.) 2. (temporal) de dupa. (Zi cu zi.) 3. (instrumental) din. (Pocneshte cu biciul.) 4. (instrumental) prin. (Se intzeleg cu talmaci.) 5. (arata contzinutul) de. (Un pahar cu apa.)

CU prep. 1. (temporal) prin. (Serbarea incepe ~ focuri de artificii.) 2. (temporal) de dupa. (Zi ~ zi.) 3. (instrumental) din. (Pocneshte ~ biciul.) 4. (instrumental) prin. (Se intzeleg ~ talmaci.) 5. (arata contzinutul) de. (Un pahar ~ apa.)

Cu ≠ fara

cu prep. 1. Functzie asociativa: sau pornit cu toata oastea (Gr. Urechia). 2. Functzie atributiva: om cu dreptate (Creanga). 3. Functzie reciproca: sa maritat cu un invatzator (Rebreanu). 4. Functzie instrumentala: aruncau cu pietre (Balcescu). 5. Functzie cantitativa: un bucatar cu zece galbeni pe luna (Alecsandri). 6. In acelashi timp totodata (functzie temporara): de cu iarna muritau shi craiul (Neculce). 7. In timpul (functzie durativa): nu venea cu zilele peacasa (Ispirescu). 8. Functzie modala: privea la ei cu drag (Eminescu) (cu acest uz coincide cu formatziile romanice cu mente). 9. Din cauza (functzie cauzala): am ragushit cu surdul ista (Alecsandri). 10. Deshi cu toate k (functzie concesiva in combinatzie cu tot): eram trist cu tot timpul frumos (Negruzzi). 11. K la fel k (functzie comparativa in combinatzie cu mai multe adj.): potrivit cu naravul shi apucaturile lui (Creanga). Mr. megl. istr. cu. Lat. cŭm (Pushcariu 421; CandreaDens. 417; REW 2385; Moser 418; DAR); cf. it. sp. con prov. com co port. com. Observatziile din DAR in legatura cu folosirea art. cu aceasta prep. nu par pertinente sau cel putzin nu sint complete.

LACUL CU MUSHCHI v. Mohosh.

MALU CU FLORI com. in jud. Dambovitza situata pe cursul superior al Dambovitzei; 2.924 loc. (2000). Muzeu cu colectzii de istorie shi etnografie (in satul M. cu F.). Pomicultura. Biserici cu acelashi hram Sf. Nicolae in satele M. cu F. (1857) shi Capu Coastei (1878).