chiar ~a [At: VARLAAM C. 37 / V: ~ra cher / Pl: ~i ~e / E: ml clarus] 1 a (Inv) Clar. 2 a (Inv) Curat. 3 a Luminat. 4 a (Inv) Sincer. 5 (Inv; ilav) Din ~ senin Pe neashteptate. 6 a (Inv) Senin. 78 a av (Inv) Pe intzeles Si: lamurit precis. 9 av (Inv) Pozitiv. 10 av (Inv) Aievea. 11 av In realitate. 12 av Intradevar. 13 av Exact. 14 av Tocmai 15 av Insushi. 16 av Pana shi. 17 av (Precedat de „nici”) Macar. 18 av (Urmat de o concesiva introdusa prin „daca” sau „de”) SHi in cazul. 19 av Inca. 20 av Deja.

CHIAR¹ adv. 1. (Intareshte sensul cuvintului sau al ideii care urmeaza) Tocmai intocmai exact. Fata se culca shi HarapAlb se pune de straja chiar la usha ei. CREANGA P. 257. SHi privind uimitan laturi Vedeun tinar chiar alaturi. EMINESCU O. I 103. Mergi in valea cu sulcina Cai gasi o cofa plina Scoasa chiar cu mina mea; Descaleca shi o bea. ALECSANDRI P. P. 5. Natziunile... produc chiar prin diversitatea lor armonia totului unitatea. BALCESCU O. II 10. ◊ (Uneori ashezat intre prepozitzie shi substantiv) Multes frate shi mai multe Corturi mari corturi marunte! Iar in chiar mijlocul lor Naltzaseun cort de covor. ALECSANDRI P. P. 77. ◊ (Ashezat in urma cuvintului care il intareshte) Astanoapte chiar frate meu mia adus raspuns k pe stapina cositzei a furato un zmeu. ISPIRESCU L. 23. ◊ (Intarit prin «asha») Poate sa fie shi asha mosh Nichifor. Ba chiar ashai jupineshica draga cum itzi spun eu. CREANGA P. 119. ◊ Expr. Ba k chiar v. b a. ◊ (In comparatzii urmat de «k» «cum» sau «decit») Bahlui! locash de broashte! Riu tainic fara maluri Ce dormi chiar k un pasha pe patul tau de glod. ALECSANDRI P. A. 72. Un shoiman de armasar Care zboara... SHi incungiura pamintul Mai ushor chiar decit vintul! ALECSANDRI P. II 177. Am picat in negru loc Chiar cum pica lemnun foc Fara urma de noroc! JARNÍKBIRSEANU D. 179. ◊ (Arata k ceea ce se intimpla este neashteptat sau de necrezut) Toata lumea era grabita unii chiar fugeau k shi cind iar fi alungat cineva din urma. REBREANU R. I 16. Mosh Nichifor era shi geambash de cai shi cind i venea la socoteala facea schimb ori vindea cite o iapa chiar in mijlocul drumului. CREANGA P. 106. A ei joc parea un zbor Chiar de flutur sprinteior. ALECSANDRI P. II 180. ◊ (Inaintea unui substantiv sau pronume) Insushi singur. Chiar dumneata te vei duce la judecata. DUMITRIU V. L. 60. Un dushman de lup shiapoi shtitzi care? chiar cumatrul caprei... tragea cu urechea la paretele din dosul casei. CREANGA P. 21. Copilul cu bobocii era chiar copilul lui. EMINESCU O. I 84. Dar ce sint acele stele? Sint chiar lacrimile mele Ce din ochiimi au zburat SHi pe cer sau aninat. ALECSANDRI P. A. 85. 2. Pina shi inca shi. Chiar prin somn chiar prin vis ishi urmarea gindul hotarit. C. PETRESCU A. 352. Ne fagaduim chiar a ne jertfi daca aceasta va. putea satzi aline oarecum mihnirile. ISPIRESCU L. 12. Voioshi k shoimul cel ushor Ce zboara de pe munte Aveam chiar pene la picior SHiaveam shi penen frunte. ALECSANDRI P. A. 204. ◊ (intarit prin «shi») Juramite pe ascutzishul paloshului tau k mii da ascultare shi supunere intru toate chiar shin foc de tziash zice sa te arunci. CREANGA P. 206. Insa tot. ai shtiut chiar shi in materie de vinatorie sa urmezi paminteshtile lui povetze. ODOBESCU S. III 11. SHi de dragul dumtale SHtie chiar shi sfintul soare. JARNÍKBIRSEANU D. 15. ◊ (Precedat de «ba») Ba inca ce e mai mult. Ba chiar se facuse buclucash hartzagos shi de tot hapsin cind sta cite douatrei zile pe linga casa. CREANGA P. 111. ◊ (Precedat de «nici») Nici macar. Pentru mindra caremi place Nici parintzii nau cemi face Nici judele satului. Nici chiar domnii sfatului. JARNÍKBIRSEANU D. 11. ♦ (Urmat de o propozitzie concesiva introdusa prin «daca» sau «de») SHi daca. In casa unui prietin eu am sa ma ashez chiar daca nu ma pofteshte nimeni. SADOVEANU B. 96. Mindra eu te voi iubi Chiar de tot de mai orbi. JARNÍKBIRSEANU D. 384. 3. (In legatura cu notziuni temporale) inca (de pe vremea aceea). Nu cumva sa se intimple k vreunui cititor... sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina mai nainte chiar de a fi intrat in materia ei. ODOBESCU S. III 11. Ist copil chiar din pruncie Maica sa mi la dat mie. ALECSANDRI P. P. 12. 4. In realitate de fapt adevarat intradevar. Nu k zic eu dar chiar vine iacatalai! CREANGA P. 121. [Pe scut] se zarea O lupoaica argintie Ce parea a fi chiar vie. ALECSANDRI P. II 10. SHi Chira cum se ruga Turcii chiar senduiosha SHun pic o mai ashtepta. JARNÍKBIRSEANU D. 495.

CHIAR¹ adv. 1. Tocmai intocmai exact. Acum hora era chiar in shosea (REBREANU). ♦ Insushi singur nu altcineva sau altceva. Copilul cu bobocii era chiar copilul lui (EMINESCU). 2. Pana shi inca shi. Chiar prin somn... ishi urmarea gandul hotarat (C. PETRESCU). ♦ (Precedat de „ba”) Ba inca ce e mai mult. ♦ (Precedat de „nici”) Nici macar. ♦ (Urmat de propozitzie concesiva introdusa prin „daca” sau „de”) SHi daca. In casa unui prietin eu am sa ma ashez chiar daca nu ma pofteshte nimeni (SADOVEANU). 3. Inca (de pe vremea aceea). Chiar deacum un an. 4. In realitate de fapt intradevar. Nu k zic eu dar chiar vine (CREANGA). Lat. clarus.

CHIAR¹ adv. 1) Tocmai; intocmai; anume; exact. ~ el. ~ acum. 2) Pana shi; inca shi. SHiar da ~ shi viatza. 3) Intradevar; cu adevarat; in realitate. ~ pleaca! 4) Inca. ~ din prima zi. 5) (precedat de nici) Nici macar. Nici ~ parintzii nau cei face. 6) (urmat de o propozitzie concesiva introdusa prin daca) SHi daca. Intru ~ daca nu ma pofteshte nimeni. /<lat. clarus

chiar adv. 1. insush in persoana: era chiar masa; 2. mai mult inca: chiar atunci; din chiar senin pe neashteptate. [Vechiu rom. chiar curat luminos («vin chiar inima chiara») = lat. CLARUS; devenit adv. in limba moderna].

chiar² adv.

chiar adv.

chiar.

CHIAR adv. 1. exact intocmai tocmai (inv. shi pop.) savai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) ashashi. (~ asha sa intamplat.) 2. v. drept. 3. v. intocmai. 4. v. tocmai. 5. indeosebi tocmai (inv. shi pop.) osebit. (~ astai place lui.) 6. v. inca. 7. tocmai (prin Ban. shi Transilv.) bash. (Nu sa intamplat ~ de multa vreme.)

CHIAR adv. v. clar deslushit explicit expres lamurit limpede raspicat.

chiar adv. v. CLAR. DESLUSHIT. EXPLICIT. EXPRES. LAMURIT. LIMPEDE. RASPICAT.

CHIAR adv. 1. exact intocmai tocmai (inv. shi pop.) savai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) ashashi. (~ asha sa intimplat.) 2. drept exact intocmai precis tocmai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) prisne (prin Olt.) tam (inv. in Transilv.) acurat (pop. fig.) curat. (Il nimereshte ~ in frunte; cade ~ pe el; a venit ~ la ora convenita.) 3. absolut aidoma aievea asemenea deopotriva exact identic intocmai (inv. shi pop.) ashijderea (Mold. shi Bucov.) lishtai (prin Bucov.) prici (Transilv.) tistash (prin nordestul Olt.) tixlim (inv.( atocma tij tocmai. (Este ~ tatasau.) 4. numai tocmai. (E ~ buna de mincat.) 5. indeosebi tocmai (inv. shi pop.) osebit. (~ astai place lui.) 6. inca tocmai. (~ de anul trecut trebuia sa...) 7. tocmai (prin Ban. shi Transilv.) bash. (Nu sa intimplat ~ de multa vreme.)

chiár adv. adj. 1. (Inv.) Clar pur curat. 2. Clar evident. 3. Exact tocmai intocmai. 4. Realmente efectiv intradevar. 5. Insushi singur nu altcineva. 6. Pina shi inca shi. Istr. kl’or. Lat. clarus claro (Pushcariu 356; CandreaDens. 334; REW 1963; DAR) cf. it. chiaro prov. clar fr. clair sp. port. claro in sp. cu acelashi uz adv. Uzul adj. este frecvent shi comun in textele vechi; sa pastrat in citeva expresii din chiar senin sau apa chioara (in loc de apa chiara): indepartinduse de sensul curent cuvintul a fost confundat cu chior „cu un singur ochi” ceea ce pe linga alterarea fonetica a modificat shi sensul astfel incit astazi apa chioara inseamna „zeama lunga” sau „poshirca” (totushi dupa P. Tanase RLR LXX 415 este vorba de chior „cu un singur ochi”; shi dupa Buescu RPF II 337 de un cuvint diferit in legatura cu sp. chirla port. chilra). Pentru semantismul lui chiar adv. cf. it. (ep)pur(e) lat. pure germ. rein shi uzul adv. al lui curat (SHeineanu Semasiol. 182). Din rom. provine rut. tjar (Candrea Elemente 407).

FIAT IUSTITIA PEREAT MUNDUS! (lat.) sa se faca dreptate (chiar dear fi) sa piara lumea! Quintus Mucius Scaevola. Legea trebuie aplicata in orice conditzii dreptatea trebuie instaurata cu orice pretz.

LICET IPSA VITIUM SIT AMBITIO FREQUENTER TAMEN CAUSA VIRTUTEM EST (lat.) chiar daca ambitzia este in sine un viciu deseori ea este un stimulent pentru virtutzi Quintilian „De institutione oratoria” 1 2 22.

MISERAM PACEM VEL BELLO BENE MUTARI (lat.) chiar shi razboiul e preferabil unei paci mizerabile Tacit „Annales” III 44.

QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mania da putere chiar shi bratzelor slabe Ovidiu „Amores” I 7.

TIMEO DANAOS ET DONA FERENTES (lat.) ma tem de danai chiar shi cand aduc daruri Vergiliu „Eneida” II 49. Cuvintele prin care marele poet troian Laocoon a incercat sai convinga pe concetatzenii sai sa nu introduca in cetate calul de lemn lasat de ahei pe tzarm shi in care se aflau Odiseu shi luptatorii lui.