tocmai [At: CORESI EV. 24 / V: (ivp) ~ma tomna (reg) togma togm~ toim~ toma tomnai tucma tuc~ tucna tuma tumna / E: vsl токма] 1 av in aceeashi masura Si: aidoma asemenea deopotriva intocmai (inv) tocmashi (1). 23 a av (Care este) asemanator Si: egal similar. 4 a (Inv) Care este neted Si: intins plan. 5 av Exact (23). 6 av (Pfrn; ilav) ~ pe ~ Intocmai. 7 av (Inv; adesea insotzit de adverbul „shi”) Pana (shi). 8 av (Reg; fam; ie) A fi ~ pe ~ (sau a fi ~) A fi chit. 9 av (Inv) Nici mai mult nici mai putzin. 10 av Nu mai aproape decat... Si: departe hat taman. 11 av Nu altceva sau altcineva Si: insushi. 12 av Indeosebi. 13 av (Icn) Chiar asha de... 14 av (Irg) Foarte (1). 15 av (ivr; intarind un adverb negativ) Chiar (14). 16 av Chiar (atunci) Si: abia. 17 av (Reg; ilc) Nu ~ Cu atat mai putzin Si: daramite necum.

TÓCMAI adv. 1. (Intareshte sensul cuvintului sau al ideii care urmeaza) Chiar exact precis taman numai. Are totdeauna opincile fara petice... camasha alba parca tocmai atunci a fost luata de pe fringhie. STANCU D. 108. Se vede k tot mai ai oleaca de noroc deai nimerit tocmai la mine. CREANGA P. 90. Facemash baditza zau O creanga de merishor. Tocmai linga al tau trupshor. JARNÍKBIRSEANU D. 280. ◊ (Inaintea unei propozitzii circumstantziale temporale) Tocmai cind erau sa se lase in jos la scara palatului... toata padurea se puse in mishcare. ISPIRESCU L. 7. Tocmai pe cind suia un deal lung... alt om venea dinspre tirg. CREANGA P. 40. Se bucura cai venira musafiri tocmai cind avea cu ce sai ospeteze. NEGRUZZI S. I 82. ◊ (In comparatzii) In pamint se afla multe desherturi largi tocmai k nishte hrube. DRAGHICI R. 113. Baditz badishorul meu Rau e dorul tarei rau E tocmai k gheatzan balta De ofteaza biata fata! JARNÍKBIRSEANU D. 89. Rumeorii obrajori Sint tocmai k doi bujori. id. ib. 136. ◊ (Adesea singur complinirea fiind subintzeleasa) Socotisem sa stau acolo o saptamina... Poate chiar mai mult... Tocmai. BARANGA I. 171. Pina atunci mai bine satzi ajut la traducerea ta. Vezi k nam uitat? Tocmai! se bucura Sabina. C. PETRESCU C. V. 175. Tocmai eram sa va intreb de unde le avetzi k tares bune! CREANGA P. 210. ◊ (Familiar) Tocmai pe tocmai = exact (asha) cu rigurozitate in totul. Mercur indeplini porunca tocmai pe tocmai k o sluga credincioasa. ISPIRESCU U. 88. Iarta ma!... Tocmai pe tocmai!... Fostai rob te iert shi eu. HASDEU R. V. 67. Nu tocmai = nu chiar asha nu exact asha. 2. (Scoate in relief sau accentueaza cuvintul la care se refera) In special indeosebi mai ales. SHi fata sandragit de el K doara tocmai Viorel Ia fost menit. COSHBUC P. I 54. Imi pare rau: tocmai coana Joitzica tocmai dumneei. CARAGIALE O. I 104. Tocmai de la una k dta tziai gasit sa ashtept eu ajutor? CREANGA P. 190. 3. Abia numai chiar (atunci). Cercetashii tatari tocmai adusesera «limbi» de la dushman tirindule in arcane. SADOVEANU O. VII 7. Soarele era sus shi Dan cu coate amortzite tocmai se ridica sa plece cind Ana dadu cu ochii de el. VLAHUTZA O. A. III 38. ◊ (In legatura cu un cuvint sau cu o propozitzie care arata timpul) Raspunsul ne vine tocmai in zorii zilei. CAMIL PETRESCU U. N. 380. Asha scrie shi la noi in cartzi despre unii k tocmai la batrinetze au facut copii. CREANGA P. 118. Robinson atita de dulce au dormit aceasta noapte incit tocmai dupa amiazazi... sa sculat. DRAGHICI R. 71. ♦ (In legatura cu un cuvint sau o propozitzie care arata locul) Taman hat departe. Cica acu lo pus de pazeshte gireada cea de boi tocmai cine shtie unde. MIRONESCU S. A. 95. TZara in care imparatzea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamintului. CREANGA P. 183. Nu uita sa te indreptezi tocmai in fundul forului roman. ODOBESCU S. III 70. 4. Chiar asha de asha de prea prea mult. Cucoana Sevastitza... o femeie mica uscatzica shi nici tocmai urita shi nici tocmai batrina smunci lui Andrei palaria. HOGASH H. 84. Irinuca era o femeie nici tinara nici tocmai batrina. CREANGA A. 26. Nai nimerit tocmai bine. ODOBESCU S. III 9. 5. (Rar; precedat de o negatzie sau de o propozitzie negativa) Necum daramite. Baiatul a inceput a se dezvinui a se jura shi a zice k lui nici in cap nu ia venit aceasta nu tocmai sa fi zis catra tzigan vrodata. SBIERA P. 76. Varianta: (popular) tócma (IOSIF P. 69 BUDAIDELEANU TZ. 175) adv.

TÓCMAI¹ adv. 1) In momentul acela; chiar atunci. 2) Abia. /<sl. tokma

TÓCMAI² adv. 1) (atribuie o nuantza de surprindere) ~ acolo. ~ atata. 2) (subliniaza exactitatea) Precis; exact. ~ in tzinta. /<sl. tokma

tocmai adv. exact preciz. [Slav. TŬKŬMA numai].

tocma av vz tocmai

tocmi [At: PSALT. HUR. 42^r/4 / V: (reg) ~cni togmi tomi tomni / Pzi: ~mesc / E: vsl токмнтн] 12 vtr (Inv) A (se) face deopotriva Si: a (se) asemana a (se) potrivi. 3 vr (Ivp) A se intampla. 4 vr (Irg) A se intzelege. 5 vr (Irg; pex) A se impaca. 67 vtr (Reg) A ajunge la o intzelegere in legatura cu casatoria. 89 vir (Reg) A se logodi. 10 vrr A discuta asupra pretzului unei marfi pentru a cadea la invoiala Si: a negocia (pfm) a se targui (4) (ivp) a se negustori a se negutza a se precupetzi (reg) a se ogodi³ a se pogodi a razbate. 1112 vtr (Pop) A (se) angaja k lucrator sluga meshter etc. Si: (ivp) a (se) naimi. 13 vt (Pop) A inchiria un obiect un mijloc de transport etc. 14 vt (Pop) A face comanda pentru (haine obiecte etc.) Si: a arvuni. 15 vt (inv) A pune la cale Si: a constitui a organiza a planui a stabili. 16 vt (inv) A pune ordine Si: a aranja a orandui. 17 vt (inv; c. i. o armata) A aranja intro anumita ordine de lupta. 18 vt (Inv) A indruma. 19 vt (Inv) A porunci. 20 vt (Inv) A realiza. 21 vt (Inv) A prepara. 22 vt (Inv) A intocmi (un act o scrisoare etc.). 23 vt (Inv; pex) A nascoci. 24 vt (Inv) A destina (1). 25 vt (inv) A osandi. 2627 vtr (Reg) A (se) pune intro anumita ordine Si: a (se) aranja a (se) asheza. 28 vt (inv) A asheza un obiect intro anumita pozitzie Si: a potrivi. 29 vt (inv) A pregati. 3031 vtr (inv) A (se) gati (910). 32 vt (Inv) A aranja intrun anume fel barba sau mustatza. 33 vt (Inv) A repara (un obiect stricat uzat) Si: a drege a reface. 34 vt (Inv) A restaura (o cladire). 35 vr (Inv) A prospera. 36 vr (Reg; d. vreme) A se imbunatatzi. 37 vr (Reg) Ashi pregati glasul tushind ushor pentru a vorbi a canta etc. Si: a drege. 3839 vtr (Pop) A (se) insanatoshi. 4041 vtr (Pop; fig) A (se) linishti sufleteshte.

tomna² av vz tocmai

tocmì v. 1. a lua in serviciu: a tocmi o sluga; 2. a desbate pretzul unui lucru: se tocmeshte prea mult; 3. a face o tocmeala. [Slav. TŬKŬMITI a face deopotriva].

tócma shi tócmaĭ adv. (vsl. tŭkŭma tŭkŭmo tŭkŭmĭ numaĭ; bg. tŭkmo tocma). De abea numaĭ: tocma la spartu tirguluĭ a venit shi el tocmaĭ atuncĭ am aflat k fugise. Exact precis taman chear (de asha de departe asemenea om timp sh. a.): Vin tocma dela Plevna. Tocma tu teaĭ gasit sa facĭ gura? Tocmaĭ pe aicĭ vreĭ sa trecĭ? Exact identic chear taman aidoma: acest copil e tocma (saŭ intocma) tatasu voĭ face tocma (saŭ intocma) asha. Exact precis in cap taman: o suta tocma socoteala e tocma. Chear in acel (acest) moment: tocma era sa ĭes cind ĭacata shi tu! Fam. se zice maĭ mult tocma (k numa fatza de numaĭ) In vest shi togma shi tomna (V. ocna) in est pop. túma (in unire cu alta vorba): tuma atuncĭ. La Cant. atócma.

tócmai adv.

tócmai adv.

tocmai

tocmai.

TÓCMAI adj. v. drept neted plan plat shes.

TÓCMAI adv. 1. chiar exact intocmai (inv. shi pop.) savai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) ashashi. (~ asha sa intamplat.) 2. chiar drept exact intocmai precis (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) prisne (prin Olt.) tam (inv. in Transilv.) acurat (pop. fig.) curat. (Il nimereshte ~ in frunte.) 3. chiar numai. (E ~ buna de mancat.) 4. chiar indeosebi (inv. shi pop.) osebit. (~ astai place lui.) 5. chiar inca. (~ de anul trecut trebuia sa...) 6. chiar (prin Ban. shi Transilv.) bash. (Nu sa intamplat ~ de multa vreme.) 7. (pop.) hat taman (prin Olt.) tomite. (~ in Banat.) 8. abia doar numai (reg.) taman. (Raspunsul i vine ~ in zori.) 9. prea. (Nici ~ tanara nici ~ batrana.)

TÓCMAI adv. v. absolut aidoma aievea asemenea chiar deopotriva exact identic intocmai.

tocmai adj. v. DREPT. NETED. PLAN. PLAT. SHES.

tocmai adv. v. ABSOLUT. AIDOMA. AIEVEA. ASEMENEA. CHIAR. DEOPOTRIVA. EXACT. IDENTIC. INTOCMAI.

TOCMAI adv. 1. chiar exact intocmai (inv. shi pop.) savai (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) ashashi. (~ asha sa intimplat.) 2. chiar drept exact intocmai precis (pop.) oblu taman (inv. shi reg.) prisne (prin Olt.) tam (inv. in Transilv.) acurat (pop. fig.) curat. (Il nimereshte ~ in frunte.) 3. chiar numai. (E ~ buna de mincat.) 4. chiar indeosebi (inv. shi pop.) osebit. (~ astai place lui.) 5. chiar inca. (~ de anul trecut trebuia sa...) 6. chiar (prin Ban. shi Transilv.) bash. (Nu sa intimplat ~ de multa vreme.) 7. (pop.) hat taman (prin Olt.) tomite. (~ in Banat.) 8. abia doar numai (reg.) taman. (Raspunsul i vine ~ in zori.) 9. prea. (Nici ~ tinara nici ~ batrina.)

tócmai adv. 1. Aidoma la fel asemanator. 2. Precis just exact. 3. Numai abia chiar. 4. Pina pina acolo pina unde. Tocmai shi pina shi (inv.). Var. (in)tocma(i) (in)togma(i) inv. atocma(i) tomna. Sl. tŭkŭmŭ (Miklosich Slaw. Elem. 50; Cihac II 416) cf. bg. takmo cr. takmen rus. tokmo. Der. tocmi vb. (inv. a ordona a dispune a regla; inv. a aranja a repara; a fixa a stabili; a contracta; refl. a se asheza a se stabili; refl. a conveni a fi de acord; refl. a fixa pretzul a se invoi; refl. a intra in slujba a servi k; refl. a dezbate pretzul) din sl. tŭkŭmiti „a asemui a compara”; tocmeala (var. inv. tocmala) s. f. (inv. rinduiala ordine dispozitzie; inv. dispozitzie testament; inv. decizie decret; inv. regula norma lege; inv. menstruatzie acord invoiala; conventzie contract; discutzie dezbatere asupra pretzului); tocmelnic s. m. (inv. imputernicit); intocmi vb. (a aranja a regla a dispune; a organiza a institui); (in)tocmitor s. m. (organizator; autor). Rut. tokma tokmyty sa pare sa provina din rom. (Miklosich Wander. 11).