CU prep. I. (Cu sens asociativ) 1. (Exprima o asociere propriuzisa; in opozitzie cu fara) impreuna insotzit de... O vie cu livada frumoasa. CREANGA P. 3. ◊ (Intarit prin alte conjunctzii adverbe sau locutziuni: adverbiale) SHi cu. Cinci shi cu cinci fac zece. ▭ Iar cel ungurean SHi cu cel vrincean Mari se vorbira... K sa mil omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI P. P. 1. La un loc Cu. Culege o poala de somnoroasa care o fierbe la un loc cu o vadra de lapte dulce. CREANGA P. 214. Cu... cu tot. Ipate ishi ia femeia cu zestre cu tot. CREANGA P. 168. Disparu cu fata cu tot. EMINESCU N. 15. Am cu ce sa te cumpar pe tine cu nas cu tot. ALECSANDRI T. 154. Cu totzii (sau cu toatele). Se pun la masa cu toatele. CREANGA P. 10. K mumii egiptene stau cu totziin scaun tzepeni. EMINESCU O. I 155. Noi cu totzii adormisem shi horaiam. NEGRUZZI S. I 252. Cu totzii (mai rar cu totzi) Impreuna. In ora de pornire cu totzii impreuna Doresc la tale pasuri calatorie buna. ALECSANDRI P. I 138. De fatza cu = in fatza in prezentza cuiva. (Repetat legind doua notziuni opuse) Cu... cu... = totzi fara deosebire la un loc. Mesenii cu buni cu proshti se plecara. ISPIRESCU L. 40. Atunci multzimea cu mic cu mare... strigara intrun grai. ISPIRESCU L. 40. ◊ (Intre doua substantive care se repeta arata k o actziune continua este savirshita cu incetul) Intorcea foaie cu foaie. EMINESCU N. 45. ◊ (Precedind un substantiv repetat) Picurii cu strop de strop Fac alinarilor potop. COSHBUC P. 1156. 2. (Formeaza cu cuvintul urmator o locutziune atributiva care exprima o caracterizare) E dimineatza can poveshti Cu cerul clar k o fintina Cu soare proaspat in fereshti Cu limpezi fluiere la stina SHin departari cu o lumina De care sufletul seanina. DESHLIU M. 17. Care cu poveri de munca Vin incet. COSHBUC P. I 47. Duse pe FatFrumos in camara cu armele. ISPIRESCU L. 21. Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara. EMINESCU O. I 83. 3. (Exprima reciprocitatea; mai ales dupa verbe reflexive) Femeile se saluta cu Ana. DAVIDOGLU M. 17. Se luau de git lupii cu mieii. ISPIRESCU L. 1. ♦ (Uneshte doua substantive pentru a arata k persoanele respective sint legate printro legatura de rudenie sau de prietenie) Sintem pe moshia unei scorpii sora cu Gheonoaia. ISPIRESCU L. 5. Ochila frate cu Orbila. CREANGA P. 244. II. (Cu sens modal) 1. (Impreuna cu substantivul care urmeaza formeaza complemente de mod) Vin neveste de la riu; SHi cu poala prinsan briu Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Totzi se uita cu mirare. EMINESCU O. I 87. Frumoasa copilitza! spunemi de unde vii Cu zimbet pe guritza. ALECSANDRI P. I 208. ◊ (In legatura cu substantive formeaza loc. adv.) Cu binishorul. Cu fuga. Cu graba. Cu cale. Cu grija. ◊ (Rar inlocuieshte prep. «in» «de» «prin» etc.) Ii despoia [peboieri] de averi... lipsindui cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni shi corumpe pre norod. NEGRUZZI S. I 143. Ne arata... chipul cu care ne putem mintui. BALCESCU O. II 9. Pierira cu aceeashi moarte k Andrei. BALCESCU O. II 260. 2. (Introduce complementul instrumental propriuzis shi complementul materiei) Cu ajutorul... folosind... intrebuintzind... servinduse de... Cu miinile tale cu miinile mele Cu miinile miilor de mii Am darimat temnitzi shiam ridicat schele. CASSIAN H. 20. Cu pasul meu lacom de drumuri Eu deapan distantzele ghem. BENIUC V. 63. Din casutza lui de huma A ieshit un greierush Negru mic muiat in tush SHi pearipi pudrat cu bruma. TOPIRCEANU B. 54. Daca vede lupul shi vede k nu mai gaseshte nimic... unge totzi peretzii cu singe. CREANGA P. 25. ♦ (Introduce complementul care arata contzinutul) O farfurie mare incarcata cu fructe. HOGASH DR. 282. Un poloboc cu vin Mergea in car pe drum incet shi foarte lin. DONICI F. 35. 3. (Introduce complementul de masura) Aceea e femeie; mai nalta cu doua palme decit mine. NEGRUZZI S. I Goleami sta SHimi petrecea... Bind la vin Cu vedrile Pelin Cu ocalele. TEODORESCU P. P. 587. ♦ (Impreuna cu un numeral un pronume nehotarit sau un adverb arata cantitatea pretzul numarul etc.) Se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier. ISPIRESCU L. 1. Sau dus shi moshneagul cu vaca la tirg shiau vinduto cu treizeci de lei de argint. SBIERA P. 274. Ai sa lashi cu noua lei mosh Nichifor. CREANGA P. 113. ◊ Loc. adv. Cu droaia = in numar mare. Numai iaca au shi inceput a curge furnicile cu droaia. CREANGA P. 264. 4. (In comparatzii precedat de «asemenea» «la fel» «potrivit» «deopotriva» «egal» «in rind») Haina asta e la fel cu cealalta. ▭ Sai zici PasariLatziLungila mi se pare k e mai potrivit cu naravul shi apucaturile lui. CREANGA P. 245. III. (Cu sens temporal) 1. (In opozitzie cu inainte sau dupa exprimind simultaneitatea) in timpul la pe la in acelashi timp o data cu... Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza. EMINESCU O. I 133. Cu intemeierea acestor state evolutziile istorice ale rominilor se fac mai lamurite. BALCESCU O. II 12. Sub o ripa stearpa Pe un riu in spume... Cu varsarea serii un strain sosi. BOLINTINEANU O. 58. 2. (Precedat de prep. «de») Incepind cu din (timpul). Doarme fara se trezi De cu zori shi pinan seara De cu seara pinan zi. ALECSANDRI P. III 396. Dear fi luna de cu seara Mash duce la badean tzara. JARNÍKBIRSEANU D. 141. ◊ (De) cind cu v. cind. 2. (impreuna cu anumite cuvinte cu sens temporal k «luna» «an» «ceas» etc. arata durata) De multe ori nu venea cu zilele pacasa. ISPIRESCU L. 123. Sa dus neica cu carul Nu loi mai vedea cu anul. BIBICESCU P. P. 35. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a tzine» «a angaja» «a lucra» etc.) Cu altul (sau cu ziua etc.) = pe (termen de) un an (sau de o zi etc.). Apoi eu... nu ma tocmesc cu anul. CREANGA P. 151. Cu vreme (sau cu vremea) cu timpul sau cu zabava = incetul cu incetul o data shi o data cindva. SHi cu vreme deoi trai Pinintrunul tzioi plati. ALECSANDRI P. P. 162. An cu an sau zi cu zi etc. exprima o succesiune. An cu an imparatzia tot mai larga se sporeshte. EMINESCU O. I 144. Cu fiecare zi = mereu intruna. IV. (Cu sens cauzal) Din cauza din pricina pentru de. Se luase de ginduri cu atita cheltuiala. ISPIRESCU L. 232. Eu ma las putzin k mia trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastra. CREANGA P. 5. V. (Cu sens concesiv in loc. conj.) Cu toate k = deshi admitzind k... chiar. Cu toate k inserarea se lasase neam continuat drumul. (Urmat de un substantiv) Cu tot (sau toata)... = chiar tzinind seama de... Dupa ceau mai crescut putzin lau dat... cu toata saracia sa la shcoala. SBIERA P. 130. Din inima lor nu sa shters purtarea necuviincioasa a spinului cu toate indreptarile shi inrudirea lui. CREANGA P. 209. (Corelativ al unei propozitzii concesive) Cu toate acestea = totushi. Marea era agitata dar cu toate acestea barca a ieshit in larg. VI. (Exprima relatzia) In ce priveshte... referitor la... Faptul k Mimi se schimbase cu ei i umplea inima de multzumire. D. ZAMFIRESCU la TDRG. Cum ramine cu moshutau? CREANGA P. 187.