BOB¹ (1) boabe s. n. (2) bobi s. m. 1. S. n. Samantza de cereale sau de legume care fac fructe pastai; graunte boaba (2). ◊ Loc. adv. Bob cu bob = cu grija shi rabdare; amanuntzit. Din bob in bob = amanuntzit. Bob numarat = intocmai exact. ◊ Expr. A da (sau a ghici) in bobi = a cauta tainele viitorului dupa cum se ashaza bobii aruncatzi de ghicitor. ♦ Orice particica de materie friabila care seamana cu un graunte. Bob de nisip. 2. S. m. Planta leguminoasa cu flori albe sau trandafirii cu pastai mari shi cu semintze ovale turtite (Vicia faba); mazariche (I). ♦ P. restr. Samantza acestei plante. [Pl. shi: (1 m.) bobi] Din sl. bobŭ.

bob¹ [At: (1588) CUV. D. BATR. I 309 / V: boba (1) (Pl: bobe) sf / Pl: ~i sm boabe (nob) ~uri / E: vsl бобъ] 1 sm Planta leguminoasa cu flori albe sau trandafirii cu pastai mari shi cu semintze ovale turtite (Vicia faba). 2 sm (Is) ~detzarina Specie salbatica a bobului (1) cu flori roshiatice (Lathyrus platyphyllos) Si: (Buc) ungecai. 3 sm Exemplar din aceasta specie. 4 sm Samantza bobului (1). 56 sn Samantza de cereale (sau de legume) care fac fructe pastai Si: boaba (4) graunte. 7 (Pop; ie) Catui negrul ~ului Foarte putzin Si: cat negru sub unghie. 8 (Pop; d. femei; ie) A manca ~ A ramane insarcinata. 9 sm (Ie) A da (a trage sau a intinde in ~i) A prevesti cu ajutorul bobilor. 10 sm (Pop; ie) Ai fi (cuiva) ~i numaratzi Al ashtepta (pe cineva) o primejdie. 11 sm (Pop; ie) (Parca) a da(t) cu ~i Sa intamplat intocmai (shi in scurt timp). 12 sn (Ilav) ~ de ~ cu ~ Cu grija shi rabdare. 13 sn (Ial) Amanuntzit. 14 sn (Ilav) Din ~ in ~ Amanuntzit. 15 sm (Ilav) ~ numarat Intocmai. 16 sm (Ial) Exact. 17 sm (Ial) Amanuntzit. 18 sm (Ial) Clar. 19 sm Orice particica de materie care seamana cu un bob (4). 20 sn (Teh; inv) Granula. 21 sm (Inv; ie) Ai sari cuiva ~ i din nas Ai sari mucii sau sangele din nas. 22 sn Boaba. 23 (Ie) Nu... ~ nici... ~ Nimic Si: deloc nici o iota.

BOB¹ (1) boabe s. n. (2 rar 1) bobi s. m. 1. S. n. Samantza de cereale sau de legume care fac fructe pastai; graunte boaba (2). ◊ Loc. adv. Bob cu bob = cu grija shi rabdare; amanuntzit. Din bob in bob = amanuntzit. Bob numarat = intocmai exact. ◊ Expr. A da (sau a ghici) in bobi = a cauta tainele viitorului dupa cum se ashaza bobii aruncatzi de ghicitor. ♦ Orice particica de materie friabila care seamana cu un graunte. Bob de nisip. 2. S. m. Planta leguminoasa cu flori albe sau trandafirii cu pastai mari shi cu semintze ovale turtite (Vicia faba); mazariche (I). ♦ P. restr. Samantza acestei plante. Din sl. bobŭ.

BOB³ (1 3) boabe s. n. shi (2) bobi s. m. 1. Samintza de mazare de fasole de porumb de mac etc. (scoasa din pastaie din spic din capsula etc.); graunte boaba. Imparte o gramada de boabe de fasole. CALUGARU O. P. 441. Parintzii mei dau tzarii bob din spic! BENIUC V. 91. Intro dimineatza cum matura prin casa... iata vede un bob de piper jos shi se pleaca del ridica shil pune pe masa. RETEGANUL P. V 26. Pe la noi pe la Heleu... Patru boabe peun shtuleu. JARNÍKBIRSEANU D. 471. ◊ (Cu sens colectiv) Spicele rascoapte... incarcate cu bob mare shi greu. DELAVRANCEA S. 195. ◊ Loc. adv. Bob cu (sau de) bob = pe incetul cu grija cu rabdare unul cite unul. In aceasta cula neagra bob cu bob am adunat Rodul bun. DAVILA V. V. 135. Din bob in bob = amanuntzit. Daca nu shtii tziash arata Din bob in bob amorul. EMINESCU O.I 174. ◊ Expr. A nu zice bob = a nu zice nimic. Nu zise nici macar bob. ISPIRESCU la TDRG. A nu pricepe bob = a nu pricepe nimic a nu intzelege de loc; a nu pricepe boaba. 2. (La pl.) Semintze de porumb fasole mazare etc. din a caror ashezare (pe fundul unei site) cred cei superstitzioshi k se poate ghici viitorul. Nici baba cu bobii nici oshtenii cu roibii Nu shtiu carei peshterea Undei Closhca shi Horea. BENIUC V. 162. SHi intradevar mai potrivit sat nici cu bobii nu sar fi putut gasi. SLAVICI O. I 56. ◊ Loc. adv. Bob numarat = Intocmai clar limpede lamurit deslushit amanuntzit exact. Catargiu shezu bob numarat treizeci de minute dupa care ieshi. PAS L. I 281. Nenea Hristodor... dovedeshte bob numarat k arenzile au scazut. DELAVRANCEA S. 144. Leau povestit toate bob numarat dupa cum sau fost intimplat. SBIERA P. 277. ◊ Expr. A trage (sau a intinde a pune) bobii sau a da (in) bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor. Dar poate da ea bobi cu sita! O fierbe ciuda pe urita Cas mai frumoasa decit ea SHiatita! COSHBUC P. I 129. Babele care trag pe fundul sitei in 41 de bobi totzi zodierii shi carturaresele pe la care cautase pentru mine... i bagase mamei o multzime de bazaconii in cap. CREANGA A. 12. 3. (Adesea in metafore shi comparatzii) Obiect mic (de obicei rotund) izolat dintro multzime de obiecte asemanatoare (v. fir graunte); cantitate mica dintrun lichid strop. SHi bobul de nisip sub furia uraganelor Nu e intreg deshertul? BARANGA V. A. 9. Noaptea era fara luna shi stelele erau asha de multe k boabe nenumarate de aur. SADOVEANU C. II 437. Lacramile alunecau in boabe mari de pe obraz pe piept. BASSARABESCU V. 13. Lin desface umbra shi de crengi anina Scinteieri albastre boabe de lumina. TOPIRCEANU B. 78. Frunzele verzi fragede pline de boabe de apa sub razele soarelui aveau sclipiri de diamante. DUNAREANU N. 134. Printre crengi pierduten ceatza Lunancet la geam apare Aruncind pe flori de gheatza Boabe de margaritare. IOSIF PATR. 45. Sadun flori in shezatoare De painjen tort sa rumpa SHi aninan haina noptzii Boabe mari de piatra scumpa. EMINESCU O. I 72.

BOB² (1 3) boabe s. n. (2) bobi s. m. 1. Samantza unor plante (scoasa din pastaie din cocean din spic etc.); graunte. ◊ Loc. adv. Bob cu (sau de) bob = pe incetul cu rabdare. Din bob in bob = amanuntzit. 2. (La pl.) Boabe (1) din a caror ashezare cei superstitzioshi cred k se poate ghici viitorul. ◊ Loc. adv. Bob numarat = intocmai exact. ◊ Expr. A da in bobi = a face prevestiri cu ajutorul bobilor. 3. Obiect mic (rotund) izolat dintro masa de obiecte asemanatoare; cantitate mica dintrun lichid; strop. Bob de nisip. Boabe de margaritar. Din bob¹.

BOB² boábe n. 1) Fiecare dintre partzile componente (asemanatoare cu un graunte) ale unei totalitatzi de elemente omogene; fir. ~ de nisip. 2) Obiect mic de forma rotunda separat dintro cantitate mare de obiecte identice. ~ de margaritar. /Orig. nec.

bob n. shi m. 1. (pl. boabe) globuletz mai mic decat o boaba: bob de grau de margaritar; 2. nume colectiv pentru toate grauntzele: orzul a legat bob mult; 3. planta alimentara ale carii flori albe shi roshiatice sunt patate cu negru (Vicia faba); bobdetzarina planta leguminoasa cu fructe oblonge cu semintze cenushii (Latirus platyphyllos); 4. (pl. bobi) boabe de porumb sau de fasole; a da cu bobii a prevesti viitorul dupa pozitziunea shi combinarea a 41 de bobi; fig. a nemeri; bob numarat tocmai pe tocmai. ║ adv. nimic: nu zice bob [Slav. BOBŬ].

bob m. k planta shi n. pl. urĭ (k shi orzurĭ) k marfa mincare saŭ felurĭ de bob (vsl. bg. rus. bobŭ bob. Ung. bab. V. boaba bobitza bobornic). O planta leguminoasa papilionacee cu cotoru drept in sus cu florĭ albe k pastarĭ k shi fasolea dar mult maĭ groase (vicia faba saŭ faba vulgaris). Frunctu eĭ: azĭ am mincat bob. S.m. Graunte de leguma saŭ orĭce bobitza intrebuintzata la ghicit viitoru cum fac oameniĭ din popor. A da in bobĭ saŭ cu bobiĭ a ghici dupa cum cad bobiĭ cum fac babele. Par’c’am dat in bobĭ am nemerit parc’a’ash fi shtiut dinainte. Bob numarat exact tocmaĭ. A nu zice bob (adv.) a nu zice nimic. S.n. pl. boabe. Graunte boaba glóbul: bob de mazare de margaritar. Orzu a legat bob mult a produs spicu viguros.

bob (samantza) s. n. pl. boábe

bob bobi (da in bobi) shi boabe (boabe de mazare).

BOB s. v. baca.

BOB s. 1. boaba graunte samantza (reg.) boamba boana. (Un ~ de grau.) 2. v. picatura. 3. (BOT.) bobdetzarina (Lathyrus sylvester) = (reg.) mazariche scrantitza; bobdetzarina (Lathyrus platyphyllos) = (reg.) mazariche.

BOB s. 1. boaba graunte samintza (reg.) boamba boana. (Un ~ de griu.) 2. boaba picatura strop. (~ de apa.) 3. (BOT.) bobdetzarina (Lathyrus sylvester) = (reg.) mazariche scrintitza; bobdetzarina (Lathyrus platyphyllos) = (reg.) mazariche.

bob s. v. BACA.

bob (oábe) s. n. 1. Boaba boaba fainoasa. 2. Numele celor 41 de boabe (alteori de porumb) cu care ghicitoarele obishnuiesc sa prezica viitorul. 3. Graunte in general. 4. (Inv.) Samintza. 5. Strop pic cantitate minima. Mr. megl. bob „fasole”. Sl. bobŭ (Miklosich Slaw. Elem. 15; Lexicon 34); cf. bg. rus. bob. In prima sa acceptzie nu are pl.; in a doua se foloseshte numai la pl. bobi. Pe baza pl. n. boabe care se foloseshte in celelalte cazuri sa format din nou un f. boaba care coincide cu sb. boba. Der. boaba s. f. (graunte; bob; strop pic cantitate minima); boamba s. f. (graunte; bob); bobareasa shi (prin contaminare cu baba) babareasa s. f. (ghicitoare prezicatoare); bobi vb. (a ghici); bobic s. n. (bulgare); bobica s. f. (oala vas rotund); bobishte s. f. (teren cultivat cu bob); bobitza s. f. (boaba; graunte; vuietoare Empetrum nigrum; planta Paris quadrifolia) cf. sb. bobica „boaba”; bobitzar s. m. (Trans. coacaz); bobitoare s. f. (prezicatoare); bobos adj. (cu mult bob); popic s. n. (bila folosita la jocul de popice; joc de popice); popicar s. m. (proprietar de popicarie; jucator de popice); popicarie s. f. (sala de popice). Popic de la bobic trebuie sa se fi spus la inceput pentru bila cu care se joaca; astazi se spune curent despre jocul in sine shi de fiecare din cele noua bucatzi de lemn cilindrice ale acestuia poate datorita unei confuzii glumetze sau inconshtiente cu popa nume care se da de obicei piesei centrale. Trebuie sa semnalam k ar fi posibila o explicatzie diferita dat fiind existentza lui bobic s. m. care se foloseshte in Munt. cu sensul de „prajina batz”. Din rom. trebuie sa provina tzig. sp. bobi „bob” (Besses 37).

a o lua bob cu bob expr. 1. a cerceta in detaliu 2. (intl.) a observa fiecare mishcare / intamplare etc.