Definitzia cu ID-ul 899790:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BOB3 (1 3) boabe s. n. shi (2) bobi s. m. 1. Samintza de mazare de fasole de porumb de mac etc. (scoasa din pastaie din spic din capsula etc.); graunte boaba. Imparte o gramada de boabe de fasole. CALUGARU O. P. 441. Parintzii mei dau tzarii bob din spic! BENIUC V. 91. Intro dimineatza cum matura prin casa... iata vede un bob de piper jos shi se pleaca del ridica shil pune pe masa. RETEGANUL P. V 26. Pe la noi pe la Heleu... Patru boabe peun shtuleu. JARNÍKBIRSEANU D. 471. ◊ (Cu sens colectiv) Spicele rascoapte... incarcate cu bob mare shi greu. DELAVRANCEA S. 195. ◊ Loc. adv. Bob cu (sau de) bob = pe incetul cu grija cu rabdare unul cite unul. In aceasta cula neagra bob cu bob am adunat Rodul bun. DAVILA V. V. 135. Din bob in bob = amanuntzit. Daca nu shtii tziash arata Din bob in bob amorul. EMINESCU O.I 174. ◊ Expr. A nu zice bob = a nu zice nimic. Nu zise nici macar bob. ISPIRESCU la TDRG. A nu pricepe bob = a nu pricepe nimic a nu intzelege de loc; a nu pricepe boaba. 2. (La pl.) Semintze de porumb fasole mazare etc. din a caror ashezare (pe fundul unei site) cred cei superstitzioshi k se poate ghici viitorul. Nici baba cu bobii nici oshtenii cu roibii Nu shtiu carei peshterea Undei Closhca shi Horea. BENIUC V. 162. SHi intradevar mai potrivit sat nici cu bobii nu sar fi putut gasi. SLAVICI O. I 56. ◊ Loc. adv. Bob numarat = Intocmai clar limpede lamurit deslushit amanuntzit exact. Catargiu shezu bob numarat treizeci de minute dupa care ieshi. PAS L. I 281. Nenea Hristodor... dovedeshte bob numarat k arenzile au scazut. DELAVRANCEA S. 144. Leau povestit toate bob numarat dupa cum sau fost intimplat. SBIERA P. 277. ◊ Expr. A trage (sau a intinde a pune) bobii sau a da (in) bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor. Dar poate da ea bobi cu sita! O fierbe ciuda pe urita Cas mai frumoasa decit ea SHiatita! COSHBUC P. I 129. Babele care trag pe fundul sitei in 41 de bobi totzi zodierii shi carturaresele pe la care cautase pentru mine... i bagase mamei o multzime de bazaconii in cap. CREANGA A. 12. 3. (Adesea in metafore shi comparatzii) Obiect mic (de obicei rotund) izolat dintro multzime de obiecte asemanatoare (v. fir graunte); cantitate mica dintrun lichid strop. SHi bobul de nisip sub furia uraganelor Nu e intreg deshertul? BARANGA V. A. 9. Noaptea era fara luna shi stelele erau asha de multe k boabe nenumarate de aur. SADOVEANU C. II 437. Lacramile alunecau in boabe mari de pe obraz pe piept. BASSARABESCU V. 13. Lin desface umbra shi de crengi anina Scinteieri albastre boabe de lumina. TOPIRCEANU B. 78. Frunzele verzi fragede pline de boabe de apa sub razele soarelui aveau sclipiri de diamante. DUNAREANU N. 134. Printre crengi pierduten ceatza Lunancet la geam apare Aruncind pe flori de gheatza Boabe de margaritare. IOSIF PATR. 45. Sadun flori in shezatoare De painjen tort sa rumpa SHi aninan haina noptzii Boabe mari de piatra scumpa. EMINESCU O. I 72.