bob (oábe) s. n. 1. Boaba boaba fainoasa. 2. Numele celor 41 de boabe (alteori de porumb) cu care ghicitoarele obishnuiesc sa prezica viitorul. 3. Graunte in general. 4. (Inv.) Samintza. 5. Strop pic cantitate minima. Mr. megl. bob „fasole”. Sl. bobŭ (Miklosich Slaw. Elem. 15; Lexicon 34); cf. bg. rus. bob. In prima sa acceptzie nu are pl.; in a doua se foloseshte numai la pl. bobi. Pe baza pl. n. boabe care se foloseshte in celelalte cazuri sa format din nou un f. boaba care coincide cu sb. boba. Der. boaba s. f. (graunte; bob; strop pic cantitate minima); boamba s. f. (graunte; bob); bobareasa shi (prin contaminare cu baba) babareasa s. f. (ghicitoare prezicatoare); bobi vb. (a ghici); bobic s. n. (bulgare); bobica s. f. (oala vas rotund); bobishte s. f. (teren cultivat cu bob); bobitza s. f. (boaba; graunte; vuietoare Empetrum nigrum; planta Paris quadrifolia) cf. sb. bobica „boaba”; bobitzar s. m. (Trans. coacaz); bobitoare s. f. (prezicatoare); bobos adj. (cu mult bob); popic s. n. (bila folosita la jocul de popice; joc de popice); popicar s. m. (proprietar de popicarie; jucator de popice); popicarie s. f. (sala de popice). Popic de la bobic trebuie sa se fi spus la inceput pentru bila cu care se joaca; astazi se spune curent despre jocul in sine shi de fiecare din cele noua bucatzi de lemn cilindrice ale acestuia poate datorita unei confuzii glumetze sau inconshtiente cu popa nume care se da de obicei piesei centrale. Trebuie sa semnalam k ar fi posibila o explicatzie diferita dat fiind existentza lui bobic s. m. care se foloseshte in Munt. cu sensul de „prajina batz”. Din rom. trebuie sa provina tzig. sp. bobi „bob” (Besses 37).