FIR fire s. n. 1. Produs de forma lunga shi subtzire obtzinut prin toarcerea manuala sau mecanizata a unor fibre textile; p. restr. fibra textila. ◊ Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea directziei verticale format dintro sfoara subtzire avand atarnata la un capat o greutate metalica. Firul apei = linie imaginara de la suprafatza unui curs de apa care uneshte punctele de viteza maxima ale acestuia. ◊ Expr. A se tzine (sau a sta a atarna) (numai) intrun fir de atza (sau de par) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi in mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conducator (sau calauzitor) = directzie de urmat; linie (de conduita). ♦ Fig. Idee tendintza care apare cu consecventza dea lungul unei actziuni al unei opere etc.; mod de desfashurare (neintrerupta) a unei actziuni a unui proces etc. 2. Sarma de telefon de telegraf etc. alcatuita din doua uneori din trei conductoare subtziri izolate shi de obicei rasucite; p. gener. orice corp solid in care lungimea este cu mult mai mare in raport cu dimensiunea sectziunii transversale. 3. SHuvitza subtzire de aur de argint etc. de forma unui fir (1) folosita la cusaturi artistice. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung shi subtzire care alcatuiesc parul iarba etc.; p. ext. exemplar dintro specie de plante erbacee de acelashi fel; (in special) floare dintro specie de flori de acelashi fel. ◊ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucata cu bucata. Dea fir a par sau dea firun par din fir panan atza = cu deamanuntul cu minutziozitate. ♦ Bob graunte (de nisip de mac etc.). ◊ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob in parte bob cu bob. ♦ Fig. (Rar) Farama pic. Lat. filum.

fir sn [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 197 / Pl:; ~e (nob) ~uri / E: ml filum] 1 Produs de torcatorie sau de filatura de forma lunga shi subtzire obtzinut prin toarcerea unor fibre textile. 2 (Prc) Fibra textila. 3 (Is) ~ cu plumb Dispozitiv pentru determinarea sau verificarea directziei verticale format dintro sfoara subtzire avand atarnata la un capat o greutate metalica. 4 (Is) ~ul apei Linie imaginara de la suprafatza unei ape curgatoare care uneshte punctele de viteza maxima ale apei. 5 (Pex) Secretzia paianjenului. 6 (Ie) A se tzine (sau a sta a atarna) (numai) intrun ~ de atza (sau de par) A fi pe punctul de a se rupe. 7 (Ias) A fi in mare dificultate sau primejdie. 8 (Is) ~ conducator (sau calauzitor) Directzie de urmat. 9 (Ias) Linie (de conduita). 10 (Fig) Idee care apare cu consecventza dea lungul unei actziuni al unei opere etc. 11 Mod de desfashurare (neintrerupta) a unei actziuni a unui proces etc. 12 (Pex) Succesiune. 13 (Pex) SHir. 14 (Ie) A(shi) pierde ~ul A incurca ideile in cursul unei expuneri. 15 (Iae) Ashi pierde cumpatul. 16 Sarma de telefon de telegraf etc. alcatuita din doua uneori din trei conductoare subtziri izolate shi de obicei rasucite. 17 (Pgn) Orice corp solid a carui lungime este cu mult mai mare in raport cu dimensiunea sectziunii transversale. 18 SHuvitza subtzire de aur de argint etc. de forma unui fir (1) folosita la cusaturi speciale de podoaba. 19 (Pex) Cusatura cu fir (18) de aur de argint. 20 (Urmat de determinari introduse prin pp „de”) Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung shi subtzire care alcatuiesc parul iarba etc. 21 (Pex) Exemplar dintro specie de plante erbacee de acelashi fel. 22 (Spc) Floare dintro specie de flori de acelashi fel. 23 (Ilav) ~ cu (sau de) ~ Bucata cu bucata. 24 (Ilav) Dea ~a par sau dea ~un par din ~ panan atza Cu deamanuntul. 25 Bob (de nisip de mac etc.). 26 (Ilav) ~ cu ~ Fiecare bob in parte Si: bob cu bob. 27 (Fig; rar) Farama. 28 (Fig; rar) Pic.

FIR fire s. n. 1. Produs de torcatorie sau de filatura de forma lunga shi subtzire obtzinut prin toarcerea unor fibre textile; p. restr. fibra textila. ◊ Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea directziei verticale format dintro sfoara subtzire avand atarnata la un capat o greutate metalica. Firul apei = linie imaginara de la suprafatza unei ape curgatoare care uneshte punctele de viteza maxima ale apei. ◊ Expr. A se tzine (sau a sta a atarna) (numai) intrun fir de atza (sau de par) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi in mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conducator (sau calauzitor) = directzie de urmat; linie (de conduita). ♦ Fig. Idee tendintza care apare cu consecventza dea lungul unei actziuni al unei opere etc.; mod de desfashurare (neintrerupta) a unei actziuni a unui proces etc. 2. Sarma de telefon de telegraf etc. alcatuita din doua uneori din trei conductoare subtziri izolate shi de obicei rasucite; p. gener. orice corp solid in care lungimea este cu mult mai mare in raport cu dimensiunea sectziunii transversale. 3. SHuvitza subtzire de aur de argint etc. de forma unui fir (1) folosita la cusaturi speciale de podoaba. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung shi subtzire care alcatuiesc parul iarba etc.; p. ext. exemplar dintro specie de plante erbacee de acelashi fel; (in special) floare dintro specie de flori de acelashi fel. ◊ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucata cu bucata. Dea fir a par sau dea firun par din fir panan atza = cu deamanuntul cu minutziozitate. ♦ Bob graunte (de nisip de mac etc.). ◊ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob in parte bob cu bob. ♦ Fig. (Rar) Farama pic. Lat. filum.

FIR fire s. n. 1. Produs de torcatorie sau de filatura de forma lunga shi subtzire obtzinut prin toarcerea impreuna a mai multor fibre textile; (prin restrictzie) fibra textila. Dintro furca de aur... torcea un fir de o matasa alba. EMINESCU N. 8. Colo linga fereastra stau stativele puse Pe sul shi pe vergele sint firele aduse. BELDICEANU P. 68. ◊ Fir cu plumb = dispozitiv format dintrun fir avind atirnata la un capat o greutate metalica (de obicei de forma conica) care serveshte la determinarea directziei verticalei. ◊ Expr. A se tzine sau a sta ai sta viatza (numai) intrun fir de atza = a se afla in primejdie de moarte; a fi aproape de moarte. Vazu ala k nu e gluma cai sta viatza numai intrun fir de atza shi k sa scape de moarte spuse k la el este inelul. ISPIRESCU L. 108. (Cu constructzia schimbata) Numai o vaga sperantza i sustzinea inca vieatza k intrun fir de atza. BART E. 61. Fir calauzitor (sau conducator) = directzie de urmat linie (de conduita). Grija fatza de ridicarea nivelului de trai shi cultural al oamenilor muncii in satul colhoznic pentru creshterea permanenta a bunastarii materiale a poporului constituie firul conducator al masurilor plenarei C.C. al P.C.U.S. cu privire la dezvoltarea continua a agriculturii sovietice. SCINTEIA 1953 nr. 2768. Fir roshu = elementul esentzial ideea conducatoare prezenta tot timpul in cuprinsul unei opere sau in cursul unei preocupari sau al unei actziuni. Ideea cirdashiei dintre burghezie shi moshierime trece k un fir roshu prin intreaga opera a lui Caragiale. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 1 77. ◊ Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» indicind un lichid) Un fir subtzire de apa limpede shi rece se scurgea pe un jgheab ashezat acolo de ciobani. HOGASH M. N. 201. ◊ Firul apei = linia dea lungul careia o apa curgatoare are viteza cea mai mare. In aceasta lume de prunduri intinse plutashii sosesc adushi de firul cel mare al apei. BOGZA C. O. 382. Se lasa pe firul apei la vale ferinduse de luminile de pe maluri. BART E. 184. ♦ Fig. (Urmat de determinari la genitiv) SHir neintrerupt desfashurare continua. Firul intimplarilor. ▭ SHi firul gindurilor ia fost rupt din nou de asta data din afara de larma stirnita de vizitiu. GALAN Z. R. 6. O apoplexie... curmase firul zilelor sale. NEGRUZZI S. I 309. 2. Sirma de telefon de telegraf etc. Firul asta [al telefonului] aveam impresia k ma leaga de tot ce am lasat in urma. SEBASTIAN T. 74. Calul nu sa infrica ci zbura peste pod cum zboara o rindunea preste firul de la telegraf. RETEGANUL P. II 10. ◊ Telegrafie fara fir v. telegrafie. 3. SHuvitza subtzire de metal stralucitor (aur sau argint) intrebuintzata la cusaturi de podoaba; p. ext. haina cusuta cu astfel de shuvitze. V. firet. Ofitzerii aveau centurile de fir. SAHIA N. 119. O droaie de catane... imbracatzi numai in fir. CREANGA A. 74. Laibar subtzirel iash coase Tot cu fir shi cu matase. JARNÍKBIRSEANU D. 213. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung shi subtzire care alcatuiesc o materie continua (k parul iarba etc.); p. ext. un singur exemplar dintro specie de plante erbacee. Cinci fire de lalea. ▭ Trei pruni fratzini ce stau sa moara Ishi tremur creasta lor bolnava Un vint lea spinzurat de virfuri Un pumn de fire de otava. GOGA P. 19. Puse mina pe mustatza lui cea alba smulse citeva fire dintrinsa. ISPIRESCU L. 323. Eu peun fir de romanitza Voi cerca de ma iubeshti. EMINESCU O. I 55. ◊ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucata cu bucata; (mai ales) floare de floare. A plecat in padure cu Petrutza sa culeaga ultimul manunchi de flori... Alegea fir cu fir shi citeodata se oprea sa asculte tacerea. C. PETRESCU R. DR. 92. Incep sa scot shi din buzunare macii shi albastrelele. Le arunc fir cu fir. SAHIA N. 26. Dea firapar sau din fir in par dea firun par din fir pina in atza = cu deamanuntul cu minutziozitate. Lua banii shii ascunse in sin shi pe urma fagadui k va face din fir pina in atza tot ce i sa poruncit. POPESCU B. III 85. Cind vei ajunge shi tu o data mare shi tare i cauta sa judeci lucrurile dea firapar. CREANGA P. 223. ♦ Bob (de nisip de mac etc.). Un fir de piper. ◊ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob in parte bob cu bob. Pina mine dimineatza sami alegetzi macul de o parte fir de fir shi nasipul de alta parte. CREANGA O. A. 257. ♦ Fig. (Rar) Farima pic. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat shi ma cred fara indoiala un fir de oficialitate. SAHIA N. A. 69.

fir s. n. ♦ 1. (circ.) Banda de circulatzie v. bretela (1982). ♦ 2. in sint. s. fir de sigurantza Fir subtzire de metal din bancnote pentru a le face nefalsificabile ◊ „Firul de sigurantza este incorporat in compozitzia hartiei speciale pentru bancnotele de 500 lei 1000 lei shi 5000 lei.” R.l. 24 III 93 p. 1

FIR ~e n. 1) Produs obtzinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea tzesaturilor. ~ de lana. ◊ ~ de par fibra tare de origine epiteliala care creshte pe pielea omului shi a animalelor. ~ cu plumb fir prevazut la unul din capete cu o greutate metalica folosit pentru determinarea directziei verticale. A se tzine (sau ai sta ai atarna) cuiva viatza numai intrun ~ de atza (sau de par) a) a se afla intro situatzie foarte nesigura; b) a fi in pericol de moarte; c) a trage sa moara. 2) fig. Linie subtzire neintrerupta. ~ de fum. 3) Atza metalica (de aur de argint etc.) folosita la impodobirea unor obiecte de imbracaminte. Haina cusuta cu ~. 4) Fibra provenita din secretzia unor animale (paianjeni omizi etc.). 5) Linie electrica prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neintrerupta; desfashurare continua; curs; mers. ~ul gandurilor. 7) Fiecare dintre partzile componente ale unei totalitatzi de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neinsemnata. ~ de faina. /<lat. filum

fir n. (pl. fire) 1. particica cea mai subtzire shi lunga ce se desface din in canepa; 2. firishoare sucite de canepa: fir de cusut; 3. mic lastar cotor foarte subtzire: fir de iarba; 4. tot ce e lung shi subtzirel: fir de par; din fir pana in atza dea fir a par cu deamanuntul minutzios; 5. (pl. firuri) metal subtziat in forma de fir: fir de aur cusut cu fir; 6. substantza lunga flexibila shi foarte subtzire ce omizile shi paiajenii scot din corpul lor; 7. fig. legatura inlantzuire: firul ideilor firul vietzii. [Lat. FILUM].

fir n. pl. e (lat. filum it. filo fr. fil sp. hilo. V. filament). Bucata de atza. Fibra de cinepa de in orĭ de alta planta. Filament carel scot omizile orĭ painjiniĭ shi cu care tzese o pinza o retzea. Atza de aur orĭ de argint: broderie cusuta cu fir. Fig. Legatura inlantzuire shir. SHiretenie: firu povestiriĭ. Firu vĭetziĭ cursu vĭetziĭ vĭatza. Firu apeĭ matca partea cea maĭ joasa a uneĭ vaĭ linia dupa care se scurge apa talveg (V. curent). Fir telegrafic (fr. fil télégraphique) sirma telegrafica de telegraf (ceĭa ce e maĭ pe romaneshte). Fir de ĭarba frunza lunga shi suptzire de ĭarba. Fir de paĭ cotor de paĭ. Fir de griŭ de usturoĭ graunte de griŭ de usturoĭ (numit shi catzel de usturoĭ). A despica firu’n patru a studia a cerceta cu mare atentziune. Vĭatza luĭ atirna de un fir de par se tzine foarte slab. Nu tzi se va clatina nicĭ un fir de par nu veĭ avea nicĭ cea maĭ mica nemultzamire. Fir cu fir (shi din fir in atza saŭ din fir in par) toate firele cu de amanuntu pe larg: a cerceta fir cu fir.

fir s. n. pl. fíre

fir s. n. pl. fíre

FIR s. 1. v. fibra. 2. v. cablu. 3. (TEHN.) fir cu plumb = (pop.) sfoara. 4. v. sfor. 5. v. pic.

FIR s. 1. fibra. (~ textil.) 2. cablu. (~ electric.) 3. (TEHN.) fir cu plumb = (pop.) sfoara. 4. sfor. (~ al unei ape curgatoare.) 5. farima pic picatura pishcatura strop (reg.) piculete strelice tzira (Mold. shi Munt.) sleama (fig.) scinteie. (Nici un ~ de...)

TELEGRAFIE FARA FIR s. (FIZ.) radiotelegrafie.

fir (fíre) s. n. 1. Produs obtzinut prin toarcerea unor fibre textile. 2. Atza. 3. Fibra filament. 4. Par. 5. Tulpina. 6. Capat. 7. Fir de aur. Mr. h’ir megl. ir. Lat. fῑlum (Pushcariu 617; CandreaDens. 598; REW 3306; Philippide II 642; DAR) cf. it. filo (sicil. firu) fr. fil sp. hilo alb. filj. Der. firicica s. f. (planta Filago germanica); firog s. n. (Trans. munca); firos adj. (fibros); firui vb. (a toarce; a coase a broda); firutza s. f. (planta Poa pratensis; iarba furaj nutretz); desfira vb. (a destrama); infira vb. (a coase a broda; a inshira a inshirui); infiera vb. (Mold. a creshte parul mai ales mustatzile; Bucov. a incepe sa fiarba) cuvint identic cu cel anterior cu pronuntzarea proprie Mold. cf. mira › Mold. miera (dupa Capidan Dacor. III 759 shi DAR direct de la un lat. *infῑlāre); prefira vb. (a raspindi a imprashtia; a inshira); rasfira vb. (a dezvolta a desfashura; a intinde a dispersa) cu var. prin incrucishare cu rashchira.

FIR. Subst. Fir firicel (dim.) firishor firutz (reg.); fibra fibra textila tort torsatura itza borangic bumbac cinepa lina linica; fibra sintetica capron nailon relon rolan. Atza atzishoara (dim.) atza de cusut batir; papiota; mosor; scul; ghem ghemuletz (dim.) ghemushor. Sfoara sforicica (dim.) sforishoara; baiera; ciripie (reg.) spagat funie funioara (dim. rar) fringhie fringhiutza (dim.) fringhioara (rar) halat (reg.) shtreang odgon cablu palamar (pop.) hirzob (reg.) parima bandula edec pripon. Fir de telefon (telegraf) cablu. Fir de par shuvitza floc gitza (reg.) gitzishoara (reg. dim. ). Fir de paianjen funigel. SHnur shiret firet (rar) ceapraz gaitan brandenburg eghilet draguletz (inv.) dragon baibafir (reg.) zarafir (pop.) tasma (reg.); capitalband. Sirma sirmulitza (dim.); sirmushoara (reg.) filament litza. Coarda struna. Catgut. Adj. Fibros atzos firos (rar); fibrilar filiform filamentos; sirmos (rar). Filat rasucit tors. Vb. A toarce a rasuci a fila a impleti; a cabla. A coase a insaila. V. podoaba tzesatura.

fir fire s.n. (in expr.) In firun dinte = tzesatura rara din care rezulta panza de calitate inferioara (Biltziu): „Cateo fost femei cuminte / Tate neo ieshitnainte / Cu spacelen firun dinte” (Biltziu 2002: 122; Corni). Lat. filum „fir” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE Philippide DA cf. DER; DEX).

fir e s.n. (In expr.) In firun dinte = tzesatura rara din care rezulta panza de calitate inferioara (Biltziu): „Cateo fost femei cuminte / Tate neo ieshitnainte / Cu spacelen firun dinte” (Biltziu 2002: 122; Corni). Lat. filum.

a avea doua fire jumate expr. 1. a avea parul rar. 2. a avea chelie

a da un fir (cuiva) expr. a da (cuiva) un telefon.

a despica firul in patru expr. a cerceta un lucru in detaliu.

a pierde firul expr. a nu urmari cu atentzie (o discutzie un film o conferintza etc.).

a se baga pe fir expr. a interveni in relatzia dintre doua persoane; a se amesteca intro actziune.

a se tzine intrun fir de atza / de par expr. (shi fig.) a fi in pragul prabushirii / al colapsului; a fi shubred / firav / gata sa cada.