FIR fire s. n. 1. Produs de torcatorie sau de filatura de forma lunga shi subtzire obtzinut prin toarcerea impreuna a mai multor fibre textile; (prin restrictzie) fibra textila. Dintro furca de aur... torcea un fir de o matasa alba. EMINESCU N. 8. Colo linga fereastra stau stativele puse Pe sul shi pe vergele sint firele aduse. BELDICEANU P. 68. ◊ Fir cu plumb = dispozitiv format dintrun fir avind atirnata la un capat o greutate metalica (de obicei de forma conica) care serveshte la determinarea directziei verticalei. ◊ Expr. A se tzine sau a sta ai sta viatza (numai) intrun fir de atza = a se afla in primejdie de moarte; a fi aproape de moarte. Vazu ala k nu e gluma cai sta viatza numai intrun fir de atza shi k sa scape de moarte spuse k la el este inelul. ISPIRESCU L. 108. (Cu constructzia schimbata) Numai o vaga sperantza i sustzinea inca vieatza k intrun fir de atza. BART E. 61. Fir calauzitor (sau conducator) = directzie de urmat linie (de conduita). Grija fatza de ridicarea nivelului de trai shi cultural al oamenilor muncii in satul colhoznic pentru creshterea permanenta a bunastarii materiale a poporului constituie firul conducator al masurilor plenarei C.C. al P.C.U.S. cu privire la dezvoltarea continua a agriculturii sovietice. SCINTEIA 1953 nr. 2768. Fir roshu = elementul esentzial ideea conducatoare prezenta tot timpul in cuprinsul unei opere sau in cursul unei preocupari sau al unei actziuni. Ideea cirdashiei dintre burghezie shi moshierime trece k un fir roshu prin intreaga opera a lui Caragiale. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 1 77. ◊ Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» indicind un lichid) Un fir subtzire de apa limpede shi rece se scurgea pe un jgheab ashezat acolo de ciobani. HOGASH M. N. 201. ◊ Firul apei = linia dea lungul careia o apa curgatoare are viteza cea mai mare. In aceasta lume de prunduri intinse plutashii sosesc adushi de firul cel mare al apei. BOGZA C. O. 382. Se lasa pe firul apei la vale ferinduse de luminile de pe maluri. BART E. 184. ♦ Fig. (Urmat de determinari la genitiv) SHir neintrerupt desfashurare continua. Firul intimplarilor. ▭ SHi firul gindurilor ia fost rupt din nou de asta data din afara de larma stirnita de vizitiu. GALAN Z. R. 6. O apoplexie... curmase firul zilelor sale. NEGRUZZI S. I 309. 2. Sirma de telefon de telegraf etc. Firul asta [al telefonului] aveam impresia k ma leaga de tot ce am lasat in urma. SEBASTIAN T. 74. Calul nu sa infrica ci zbura peste pod cum zboara o rindunea preste firul de la telegraf. RETEGANUL P. II 10. ◊ Telegrafie fara fir v. telegrafie. 3. SHuvitza subtzire de metal stralucitor (aur sau argint) intrebuintzata la cusaturi de podoaba; p. ext. haina cusuta cu astfel de shuvitze. V. firet. Ofitzerii aveau centurile de fir. SAHIA N. 119. O droaie de catane... imbracatzi numai in fir. CREANGA A. 74. Laibar subtzirel iash coase Tot cu fir shi cu matase. JARNÍKBIRSEANU D. 213. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Fiecare dintre elementele de forma unui fir (1) lung shi subtzire care alcatuiesc o materie continua (k parul iarba etc.); p. ext. un singur exemplar dintro specie de plante erbacee. Cinci fire de lalea. ▭ Trei pruni fratzini ce stau sa moara Ishi tremur creasta lor bolnava Un vint lea spinzurat de virfuri Un pumn de fire de otava. GOGA P. 19. Puse mina pe mustatza lui cea alba smulse citeva fire dintrinsa. ISPIRESCU L. 323. Eu peun fir de romanitza Voi cerca de ma iubeshti. EMINESCU O. I 55. ◊ Loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucata cu bucata; (mai ales) floare de floare. A plecat in padure cu Petrutza sa culeaga ultimul manunchi de flori... Alegea fir cu fir shi citeodata se oprea sa asculte tacerea. C. PETRESCU R. DR. 92. Incep sa scot shi din buzunare macii shi albastrelele. Le arunc fir cu fir. SAHIA N. 26. Dea firapar sau din fir in par dea firun par din fir pina in atza = cu deamanuntul cu minutziozitate. Lua banii shii ascunse in sin shi pe urma fagadui k va face din fir pina in atza tot ce i sa poruncit. POPESCU B. III 85. Cind vei ajunge shi tu o data mare shi tare i cauta sa judeci lucrurile dea firapar. CREANGA P. 223. ♦ Bob (de nisip de mac etc.). Un fir de piper. ◊ Loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob in parte bob cu bob. Pina mine dimineatza sami alegetzi macul de o parte fir de fir shi nasipul de alta parte. CREANGA O. A. 257. ♦ Fig. (Rar) Farima pic. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat shi ma cred fara indoiala un fir de oficialitate. SAHIA N. A. 69.