21 de definiții pentru boabă
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (5)
- argou (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOÁBĂ, boabe, s. f. 1. (Specie de) fruct cărnos (și sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; bacă. 2. Bob1 (1). ◊ Expr. A nu ști (sau a nu pricepe, a nu zice) (nicio) boabă = a nu ști (sau a nu pricepe, zice) nimic. – Cf. sb. boba.
boábă sf [At: N. LEON, MED. 24 / Pl: ~be / E: ns cf srb boba] 1-2 (Specie de) fruct cărnos (ca o mică sferă), cu sâmburii la mijloc Cf bob, bobiță, broboană, buburuz. 3 (Bot; reg; îs) ~ba-vulpii Dalac (Paris quadrifolia). 4 Bob1. 5 (Fig) Ceea ce se aseamănă cu o boabă (1). 6 (Pfm; îe) A nu ști (nici o) ~ A nu ști nimic. 7 (Fig) Minge. 8 (Trs) Cartof (Solanum tuberosum). 9 (Ban; rar) Bob. 10 (Îvr; nrc) Gaură în care pune piciorul cel care lovește mingea. 11 (Fig) Gol1. 12 (Fig) Restanță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOÁBĂ, boabe, s. f. 1. (Specie de) fruct cărnos (și sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; bacă. 2. Bob1 (1). ◊ Expr. A nu ști (sau a nu pricepe, a nu zice) (nici o) boabă = a nu ști (sau a nu pricepe, zice) nimic. – Cf. scr. boba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOÁBĂ, boabe, s. f. 1. Fructul cărnos și rotund al unor plante (ca vița de vie, agrișul etc.), în mijlocul căruia se găsesc sîmburii. V. bob. Vinu-i...din boabe roșioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 373. 2. (Rar) Bob3 (3). Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpînul fără margini peste marginile lumii. EMINESCU, O. I 132. ◊ Expr. (Ca o întărire a negativului) A nu ști (sau a nu pricepe etc.) boabă (sau nici o boabă) =a nu ști (sau pricepe etc.) de loc, nici un pic. [Fetița] clăpăi pe nerăsuflate o fabulă, fără să priceapă boabă. CARAGIALE, S. 9. Sărmane omule, dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă înțelegi? CREANGĂ, A. 17. (Eliptic) Poți tu să citești ce zice aici? – Ba nici boabă, răspunse el. ISPIRESCU, L. 270. A nu zice (nici o) boabă (Mută) sau (nici) două boabe legănate = a nu zice absolut nimic, nici o vorbă, nici pis. Băiatul n-a mai zis boabă. ▭ Se zăpăci pînă într-atîta, de nu știu deocamdată să zică nici două boabe legănate. ISPIRESCU, L. 387.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOÁBĂ, boabe, s. f. 1. Fruct cărnos (și rotund) al unor plante, în mijlocul căruia se găsesc sâmburii. 2. Bob2 (3). ◊ Expr. A nu ști (sau a nu pricepe, a nu zice) (nici o) boabă = a nu ști (sau a nu pricepe, zice) nimic. – Comp. sb. boba.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
boábă s. f. ♦ 1. (arg. stud.) Examen la care un student a căzut sau pe care l-a amânat ◊ „Are două boabe pentru la toamnă”. ♦ 2. (arg. sportiv) Gol, punct înscris ◊ „Le-a dat două boabe în deplasare.” (v. C. Lupu în LL 3/72 p. 350)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BOÁBĂ ~e f. Fruct cărnos al unor plante, având în mijloc una sau mai multe semințe. * A nu ști (sau a nu pricepe) nici o ~ a nu ști (sau a nu pricepe) nimic. [Sil. boa-bă] /Din boabe
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boabă f. 1. fruct rotund și mic: boabă de strugure; 2. picătură (de sudoare); 3. fig. pic (după o negațiune): dacă nu știi boabă de carte CR. [Serb. BOBA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
boábă (oa dift.) f., pl. e (d. bob, pl. boabe, saŭ d. sîrb. boba). Bacă, bobiță: o boabă de strugure. Bob, bobiță, grăunte: o boabă de mazăre, de mărgăritar. Broboană: boabe de sudoare eraŭ pe fruntea luĭ. A nu ști boabă (saŭ boacă) din ceva, a nu ști nimica, a fi foarte ignorant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
boábă (fruct) s. f., g.-d. art. boábei; pl. boábe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
boábă s. f., g.-d. art. boábei; pl. boábe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BOÁBĂ s. 1. v. bob. 2. v. picătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOÁBĂ s. v. bacă, cartof.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOABĂ s. 1. bob, grăunte, sămînță. (reg.) boambă, boană. (~ de grîu.) 2. bob, picătură, strop. (O ~ de apă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
boabă s. v. BACĂ. CARTOF.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEMN-CU-BOABELE-ÁLBE s. v. hurmuz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
boabă, boabe s. f. 1. (act.) cuvînt, replică (dintr-un rol). 2. (stud.) examen restant. 3. (intl.) condamnare. 4. glonț. 5. (la pl.) bani. 6. (în fotbal) gol.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a da cu boabele expr. (act.) a-și spune rolul; a declama, a recita.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a da o boabă expr. (sport) a înscrie un gol.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a nu ști o boabă / o boacă / o buche expr. 1. a nu ști nimic, a fi complet ignorant. 2. a fi necultivat / neșcolit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ști boabele expr. (act.) a ști bine rolul.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
boabă, boabesubstantiv feminin
- 1. (Specie de) fruct cărnos (și sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vinu-i... din boabe roșioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 373. DLRLC
-
-
- Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpînul fără margini peste marginile lumii. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
- A nu ști (sau a nu pricepe, a nu zice etc.) boabă (sau nicio boabă) =a nu ști (sau a nu pricepe, zice etc.) nimic, deloc, niciun pic. DEX '09 DLRLC
- [Fetița] clăpăi pe nerăsuflate o fabulă, fără să priceapă boabă. CARAGIALE, S. 9. DLRLC
- Sărmane omule, dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă înțelegi? CREANGĂ, A. 17. DLRLC
- Poți tu să citești ce zice aici? – Ba nici boabă, răspunse el. ISPIRESCU, L. 270. DLRLC
-
- A nu zice (nici o) boabă (frântă) sau (nici) două boabe legănate = a nu zice absolut nimic, nicio vorbă, nici pis. DLRLC
- Băiatul n-a mai zis boabă. DLRLC
- Se zăpăci pînă într-atîta, de nu știu deocamdată să zică nici două boabe legănate. ISPIRESCU, L. 387. DLRLC
-
-
etimologie:
- boba DEX '98 DEX '09