VÍU VÍE vii adj. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se afla in viatza care traieshte; inzestrat cu viatza. ◊ Loc. adj. shi adv. De viu = fiind inca in viatza. ◊ Loc. adv. Pe viu = in mod direct nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fara mila fatza de cineva a cere cuiva mai mult decat poate da; a jecmani a jefui (pe cineva). Viu sau mort = in orice stare sar afla in viatza sau nu; cu orice pretz. ◊ (Substantivat in expr.) A fi mort intre vii = a fi k shi mort. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre un bolnav care nici nu moare nici nu se inzdraveneshte. Mortzii cu mortzii shi viii cu viii se spune k imbarbatare celor care se consoleaza greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simtzire. ◊ Rana (sau carne) vie = rana (sau carne) a unui organism in viatza care sangereaza de care sa luat pielea. ♦ Care persista care dainuie inca. Traditzie vie. ◊ Limba vie = limba care se vorbeshte shi evolueaza care este in circulatzie. ♦ (In conceptzia creshtina) Etern nemuritor veshnic. 2. Plin de viatza de neastampar; cu mishcari iutzi vioaie. ♦ Animat insufletzit. Discutzie vie. ♦ (Despre ochi) Care denota vioiciune inteligentza; ager vioi. 3. (Despre plante) Viguros plin de seva sanatos verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine cu flacari mari. 4. (Despre sunete) Rasunator puternic. ♦ (Despre lumina; p. ext. despre surse de lumina) Tare puternic orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; stralucitor. 5. (Despre abstracte) Intens puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viatza. Lat. vivus.

viu vie [At: PSALT. HUR. 71^r/26 / Pl: vii (inv) vie af sf / E: ml vivus a um] 1 a (D. fiintze; ioc mort) Care este in viatza Si: (inv) vivant (1) (ivr) vietatzit (1). 2 a (D. fiintze; ioc mort) Inzestrat cu viatza Si: (inv) vivant (2) (ivr) vietatzit (2). 34 a (Iljv) De ~ Fiind inca in viatza. 5 a (D. oameni; ila) Mort de ~ Epuizat din punct de vedere fizic. 6 a (D. oameni; ias) Lipsit de fermitate morala. 7 a (Olt; d. tzesaturi obiecte de imbracaminte etc.; ias) Care este putred (din cauza vechimii). 8 a (Olt; d. tzesaturi obiecte de imbracaminte etc.; ias) Care este rarit din cauza uzurii. 9 a (Ie) A (se) baga (sau a duce) (pe cineva) de ~ in mormant (sau in pamant) A (se) omori. 10 a (Pex; iae) A necaji foarte tare pe cineva. 11 a (Ie) Ai lua (cuiva) pielea (sau a jupui pe cineva) de ~ A pedepsi aspru pe cineva. 12 a (Iae) A fi fara mila fatza de cineva. 13 a (Iae) A pretinde de la cineva mai mult decat poate da. 14 a (Iae) Ai lua cuiva tot ce are Si: a jecmani a jefui. 15 a (Ie) A (se) ingropa (sau inmormanta) de ~ A (se) retrage intrun loc anume intrerupand legaturile obishnuite cu lumea. 16 a (Iae) A nimici. 17 a (Arg; iae) A baga in buzunar ceea ce sa furat. 18 a (Ie) A manca (pe cineva) de ~ A omori. 19 a (Ie) A fi mort de ~ A fi foarte slab. 20 a (Iae) A fi foarte bolnav. 21 a (Rel; ilv) A face ~ A invia. 22 a (Ie) (A fi) mai mult mort decat ~ (A fi) intro stare de epuizare maxima (din cauza bolii a fricii etc.). 23 a (Ilav) ~ sau mort sau ori ~ ori mort In orice stare sar afla in viatza sau mort. 24 a (Ial) Cu orice pretz. 25 a (Pop; ila) ~viutz (sau viuletz) In viatza. 26 a (Pop; ial) Nevatamat. 27 a (D. animale; ioc oviparitate sciziparitate; ie) A nashte (sau a fata) pui vii A se inmultzi in modul caracteristic mamiferelor. 28 a (Is) Pamant ~ Pamant care nu a fost lucrat niciodata sau care a fost lasat multa vreme nelucrat Si: paragina¹ parloaga tzelina² (irg) ogor (reg) catzea (23) rat². 29 a Care este constituit din una sau mai multe fiintze vii. 30 a (D. locuri) Care este animat (prin fiintze in viatza). 31 a Foarte asemanator Si: aidoma leit. 32 a (In religia creshtina; d. Dumnezeu) Care este etern. 33 sm Dumnezeu (1). 3435 smf a (Persoana) care prin mila divina va dobandi viatza veshnica. 36 smf Persoana care este in viatza. 37 smf (D. acte juridice; ila) Intre vii Care are valabilitate numai in timpul vietzii partzilor contractante. 3839 sm (Iljv) Pe ~ (In mod) direct. 4041 sm (Pct; ial) (Care este realizat) dupa natura. 4243 sm (Ial) (Care este emis transmis rostit sau care are loc) in direct. 4445 sm (Med; ial) (Care se face) fara anestezie. 46 smp (Ie) Mortzii cu mortzii (shi) viii cu viii Imbarbatare adresata celor care se consoleaza greu de moartea unei persoane dragi. 47 smp (Iae) Se spune in legatura cu atitudinea nepasatoare a cuiva care nu regreta moartea unei rude sau a unei persoane cunoscute. 48 smp (Ie) Nici cu viii nici cu mortzii Se spune despre un bolnav care nici nu moare nici nu se insanatosheshte. 49 sm (Ie) A lua (shi) de pe (sau de la) ~ (ori vii) shi de pe (ori de la) mort (ori mortzi) A fi lacom. 50 smp (Inv; ie) A shterge (sau a rade) (pe cineva) dintre vii (ori din cartea viilor) sau a se cura de cartzile viilor A omori. 51 smp (Ivp; ie) A ieshi (sau a pieri a se duce) dintre (ori pop de printre) vii (sau inv dintre numarul viilor) A muri. 52 smp (Ie) (A fi sau a ramane) mort intre vii (A fi sau a ramane) k shi mort. 53 smf (Inv; mpl) Fiintza care este in viatza. 54 smf (Inv; mpl) Totalitatea vietzuitoarelor de pe pamant. 55 smf (Inv; spc) Totalitatea oamenilor de pe pamant Si: omenire umanitate. 56 a (D. celule organisme materie etc.) Care are viatza prin structura sau prin esentza sa. 57 a (D. celule organisme materie etc.) A carui functzionare face posibila viatza. 58 a (D. plante sau partzi ale lor) Care este in plina vegetatzie. 5960 a (D. plante sau partzi ale lor) Verde (1819). 61 a (D. semintze) Care ishi pastreaza puterea germinativa. 62 a (D. partzi ale corpului organe tzesuturi etc.) Care apartzine unei fiintze in viatza. 63 a (Is) Carne (sau rana plaga) vie Carne (1) a unui organism in viatza de care sa jupuit pielea. 64 a (Ias) Plaga care sangereaza. 65 a (Ias) Carne (22) cruda. 66 a (Ias) Animale destinate sacrificarii pentru consumul alimentar. 67 a (Ias) Grup de persoane care practica prostitutzia. 68 a (Fig; ias) Om in viatza. 69 a (Ie) A taia (sau a trage etc.) in (sau din) carne vie (ori pop in carnuri vii) A taia (sau a trage etc.) in plin in fiintze vii (1). 70 a (Fig; iae) A incerca sa elimine raul prin masuri radicale. 71 a (Is) Inventar ~ Totalitatea vitelor shi a pasarilor care apartzin unei gospodarii sau unei crescatorii. 72 a Care dainuie inca. 73 a Care (mai) este viabil¹ (3). 74 a (D. limba cuvinte etc.) Care este comunicat oral. 75 a (D. limba cuvinte etc.) Care este in circulatzie. 76 a (D. afixe) Productiv. 77 a (Ilav) Prin (sau rar din cu) ~ grai (sau rar glas) ori rar prin grai ~ cu glas ~ inv prin voce vie Oral. 78 a (D. fiintze) Care are o vitalitate deosebita. 79 a (D. fiintze) Care este plin de viatza Si: exuberant (3). 80 a (D. ochi privire fizionomie etc.) Care tradeaza un temperament dinamic. 81 a (D. ochi privire fizionomie etc.) Care exprima inteligentza. 82 a (D. ochi privire fizionomie etc.) Care are o expresie insufletzita. 83 a (D. gandire imaginatzie) Care este creativ productiv. 84 a (D. gandire minte) Patrunzator. 85 a (D. stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Care se manifesta cu intensitate shi persistentza (dezvaluind un temperament pasionat energic). 8687 a av (Care se desfashoara) cu energie dinamism. 8889 a av (Care se produce) cu rapiditate. 9091 a av (Care se manifesta) cu intensitate. 9293 a av (Intrun mod) pronuntzat. 9495 a av (Care se produce) cu simpatie shi entuziasm. 96 a (D. discutzii) Care se poarta cu insufletzire (shi vehementza). 97 a (D. creatzii realizari ale oamenilor) Expresiv (2). 98 a (D. creatzii realizari ale oamenilor) Viabil¹ (3). 99 a (D. creatzii realizari ale oamenilor) Care insufletzeshte. 100 a (D. moarte) Care se produce in mod violent. 101 a (D. viatza) Tumultuos. 102 a (D. viatza) Care se desfashoara in lumea pamanteana. 103 a Care se raporteaza la fapte reale autentice. 104 a Elocvent (5). 105 a (D. ape) Curgator (1). 106 a (D. izvoare) Care are un debit de apa constant. 107 a (Pex; d. ape) Curat (8). 108 a (Mtp; is) Apa ~ Apa miraculoasa care poate invia sau insanatoshi pe cineva. 109 a (Rel; ias) Apa sfintzita care mantuieshte. 110 a (D. apa) Care curge cu repeziciune. 111 a (D. mare) Care este agitata. 112 sn (Ivr) Izvor. 113 a (D. foc) Care arde cu valvatai. 114 a (D. flacari) Care se mishca cu intensitate in timpul arderii. 115 a (D. carbuni) Aprins² (1). 116 a (Ent; reg; ic) Foc~ sau pamant~ Licurici (Lampyris noctiluca). 117 a (Ent; reg; iac) Omida cu peri. 118 a (D. corpuri luminoase) Care straluceshte cu intensitate. 119 a (D. surse de lumina) Care raspandeshte o lumina puternica. 120 a (D. stralucirea corpurilor) Intensa. 121 a (D. culori) Stralucitor. 122 a (D. culori) Strident. 123 a (D. obiecte) Care are o culoare intensa. 124 a (D. voce sunete zgomote) Cu sonoritate puternica. 125 a (D. voce sunete) Care impresioneza. 126 a (D. voce) Care tradeaza emotzie. 127 a (D. muzica melodii etc.) Care are un ritm accelerat shi antrenant. 128 a (D. ritmul unei compozitzii muzicale) Care are o desfashurare rapida. 129 a (D. aer) Curat (24). 130 a (D. mirosuri) Patrunzator. 131 a (D. bauturi) Care are o concentratzie mare de alcool Si: tare. 132 a (D. elemente din natura corpuri etc.) Care se deplaseaza intrun ritm rapid. 133 a (D. elemente din natura corpuri etc.) Care este mobil. 134 a (D. mishcare deplasare) Rapid. 135 a (D. fenomene procese fizice sau chimice) Care se produce shi se propaga cu rapiditate. 136 a (Inv; is) Calce ~ Var nestins. 137139 a Vital (13). 140 a (Fig; is) Fortza vie (de mishcare) Energie cinetica. 141 sn (Rar) Fortza vitala. 142 sn (Rar) Viatza (1). 143 sn (D. carne; ila) In ~ Care apartzine unui animal inca nesacrificat pentru consumul alimentar. 144 sn (Ivr; d. pasari insecte etc.; ilv) A da in ~ A ieshi din invelishul protector la capatul dezvoltarii embrionare. 145 sna (Reg; is) ~ul noptzii Miezul noptzii. 146 sna (Reg; is) ~ul codrului (sau padurii) Mijlocul unui codru (sau al unei paduri). 147 sna (Reg; is) ~ul apei (sau de apa) Albia unei ape curgatoare. 148 sna (Reg; ias) Loc in albia unui rau unde apa este adanca shi repede. 149 sna (Reg; is) ~ul focului Portziune a focului unde acesta arde mai intens. 150 sna (Reg; is) ~ul targului Parte a unei ashezari unde este concentrata activitatea comerciala.

viu vie adj. subst. I adj. 1 (despre fiintze; in opoz. cu „mort”) Care se afla in viatza care traieshte; care este inzestrat cu viatza. Numarul statuilor ar intrece in orash populatzia vie (CAL.). ◊ Loc.adj. adv. De viu = fiind inca in viatza traind. Au ingropat de vii pe soldatzi dupa cei silise mai intii sashi sape singuri gropile (E. LOV.). Δ Expr. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fara mila fatza de cineva a cere cuiva mai mult decit poate da; a jecmani a jefui (pe cineva). Pe viu = (in mod) direct nemijlocit. A constata pe viu cite tulburatoare afinitatzi... exista intre cele doua limbi (PER.). ◊ Expr. Viu sau mort = in orice stare sar afla in viatza sau mort; cu orice pretz. (A fi) mai mult mort decit viu = a fi intro stare de epuizare maxima (din cauza bolii a fricii etc.). Cica aici ar fi adus pe un miner strivit de stinca... era mai mult mort decit viu (AGAR.). A baga pe cineva (de viu) in groapa (sau in pamint) v. baga. 2 (bis.; despre Dumnezeu) Care este etern nemuritor veshnic. Sa piei din casa talanitzo caci pe viul Dumnezeu te omor (FIL.). II s.m. s.f. 1 Persoana care traieshte; om in viatza. Straja mortzilor tzia inasprit sufletul pentru cei vii (VLAH.). ◊ Loc.adj. Intre vii = (despre acte juridice) care are valabilitate putere executorie numai in timpul vietzii partzilor contractante. Loc.adj. adv. Pe viu = a) asha cum se prezinta in realitate in viatza direct nemijlocit; b) (in pictura) dupa natura avind k model realitatea inconjuratoare. ◊ Expr. Mortzii cu mortzii (shi) viii cu viii se spune in legatura cu atitudinea egoista nepasatoare a cuiva care nu regreta moartea unei rude a unui prieten etc. sau k imbarbatare celor care se consoleaza greu de moartea unei persoane dragi shi k indemn de a se ingriji de cei ramashi. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre cineva bolnav care nu moare nici nu se insanatosheshte. A lua (shi) de pe (sau de la) viu (ori vii) shi de pe (sau de la) mort (ori mortzi) se spune despre cei lacom hraparetzi. A fi mort intre vii = a fi k shi mort. A ieshi (sau a pieri a se duce) dintre vii = a muri. A shterge (sau a rade) (pe cineva) dintre vii (ori din cartea viilor) = a omori. A da cu mort peste viu v. mort. 2 (inv.) Faptura fiintza care este in viatza; totalitatea vietzuitoarelor de pe pamint; spec. totalitatea oamenilor de pe pamint. E muma tuturor viilor (BIBLIA 1688). III adj. (despre celule organisme materie etc.) Care are viatza prin structura sau prin esentza sa; a carui functzionare face posibila viatza. Capacitatea de expansiune shi multiplicare a materiei vii fiind enorma (CAL.). ♦ (despre plante sau despre partzi ale lor) Care este in plina vegetatzie care este viguros plin de seva sanatos verde. Mirosea a lemn proaspat shi viu (VOIC.).* Gard viu v. gard. Patura vie v. patura. IV adj. (despre partzi ale corpului organe carne etc.) Care apartzine unei fiintze in viatza. Trupul meu tinar shi alb cu singe viu shi bogat (PAPAD.). ◊ Rana vie = rana a unui organism in viatza care singereaza de care sa luat pielea. Carne vie v. carne. Δ Trafic cu (sau de) carne vie v. carne. ◊ Expr. A taia (sau a da a trage) in carne vie v. carne. V adj. Care persista care se mentzine care dainuie inca. Ele sint momente inca vii ale picturii noastre monumentale (OPR.). ♦ (despre cuvinte limba etc.) Care este expus comunicat oral; care este in circulatzie. Amintirile shi poveshtile lui Creanga sint insashi limba vie a poporului (SADOV.). ◊ Limba vie v. limba. ◊ Loc.adv. Prin (sau cu) viu grai v. grai. ♦ (despre sufixe) Care este productiv. VI adj. (cu sens intensiv) 1 (despre fiintze) Care este plin de viatza de energie de neastimpar; cu mishcari iutzi vioaie; vioi sprinten. Admiram cele patru animale subtziri shi vii k jocul de izvor (K. PETR.). ♦ (despre ochi privire etc.) Care denota vioiciune energie inteligentza; ager vioi. Ne ashtepta un batrin inalt shi impunator cu... nishte ochi vii shi insufletzitzi (VOIC.). ♦ (despre gindire imaginatzie inteligentza) Care se manifesta cu promptitudine cu rapiditate in mod spontan. Are o inteligentza vie. ♦ (despre actziuni manifestari etc. ale oamenilor) Care se produce cu repeziciune cu intensitate cu insufletzire; care este plin de dinamism energic. E aplaudata... cu o vie participare la cei din salon (K. PETR.). ◊ (adv.) Eminentul tinar a fost viu felicitat (CAR.). 2 (despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc. ale oamenilor) Care se manifesta cu intensitate shi persistentza; intens puternic. Il cuprindea o vie ingrijorare (SLAV.). ♦ (despre discutzii comentarii discursuri etc.) Care este animat aprins. Mia raspuns intrun discurs cam viu (MAIOR.). 3 (despre creatzii realizari ale oamenilor) Care este expresiv convingator viabil; care evoca ceva in imagini sugestive; care anima care dinamizeaza. Are o replica vie spumoasa presarata cu accente umoristice (PER.). ◊ Tablou viu v. tablou. 4 Care este conform unui fapt real concret palpabil sau care este alcatuit din fapte reale; adevarat autentic; elocvent. El... totdeauna slujise de pilda vie de cumpatare (M. I. CAR.). 5 (despre ape) Care curge repede. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra (EMIN.). ◊ Apa vie v. apa. 6 (despre foc) Care arde cu flacari mari. Lelitza Ileana hranea un foc viu sub shopron (SADOV.). ◊ (adv.) Focurile ard viu (K. PETR.). 7 (despre lumina ext. despre surse de lumina) Care straluceshte cu intensitate; care este tare puternic stralucitor orbitor. Cind intraram in sufragerie... ne izbi deodata lumina vie a luminarilor (SADOV.). ♦ (despre culori) Care este intens aprins; stralucitor. ♦ (despre obiecte) Care are o culoare intensa batatoare la ochi. Pe jos sint covoare tzesuten flori vii (EMIN.). 8 (despre voce sunete zgomote etc.) Care are o sonoritate puternica tare; care impresioneaza. A prins sa sune sunet viu (COSHB.). (despre muzica melodii) Care are un ritm accelerat shi antrenant. ♦ (despre ritmul unei compozitzii muzicale) Care are o desfashurare rapida. 9 (despre aer) Care este curat proaspat tare. Stejarul cel drept creshte pe munte in aer viu (ALECS.). 10 (despre mirosuri) Care este patrunzator puternic. Condurashul... trimite o aroma vie proaspata (IORGA). 11 (despre corpuri elemente din natura etc.) Care se mishca sau se deplaseaza intrun ritm rapid care este mobil. A iubitei mele frunte cu vii umbre colora (ALEX.). ◊ Opera vie v. opera. ♦ (despre mishcare deplasare) Care este iute rapid. Era o unduire vie de sute de culori (VOIC.). 12 (despre fenomene procese fizice sau chimice) Care se produce se propaga cu rapiditate. Se observa o caldura vie shi lumina (MARIN). 13 Care este caracteristic sau esentzial pentru viatza; in care rezida viatza; vital. Creaturile primesc impulsul viu (TZOIU). VII s.n. 1 Fortza vitala viatza. Anvirtit pumnaluln carne sa se scurga viul tot (COSHB.). ◊ Loc.adj. In viu = (despre carne) care apartzine unui animal inca nesacrificat pentru consumul alimentar. 2 (reg.; art.; predomina ideea de mijloc de parte centrala) Viul noptzii = miezul noptzii. Viul focului = portziune a focului unde acesta arde mai intens; toi. Viul codrului (sau padurii) = mijlocul unui codru al unei paduri. Viul apei (sau de apa) = albia unei ape curgatoare; loc in albia unui riu unde apa este adinca shi repede. • pl. vii. /lat. vivus a um.

VÍU VÍE vii adj. s. n. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Care se afla in viatza care traieshte; inzestrat cu viatza. ◊ Loc. adj. adv. De viu = fiind inca in viatza. ◊ Loc. adv. Pe viu = in mod direct nemijlocit. ◊ Expr. Prin (sau cu) viu grai = oral. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fara mila fatza de cineva a cere cuiva mai mult decat poate da; a jecmani a jefui (pe cineva). Viu sau mort = in orice stare sar afla in viatza sau mort; cu orice pretz. ◊ (Substantivat in expr.) A fi mort intre vii = a fi k shi mort. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre un bolnav care nici nu moare nici nu se inzdraveneshte. Mortzii cu mortzii shi viii cu viii se spune k imbarbatare celor care se consoleaza greu de moartea unei persoane dragi. ♦ Care este dotat cu simtzire. ◊ Rana (sau carne) vie = rana (sau carne) a unui organism in viatza care sangereaza de care sa luat pielea. ♦ Care persista care dainuieshte inca. Traditzie vie. ◊ Limba vie = limba care se vorbeshte in mod curent in prezent limba in circulatzie. ♦ (In conceptzia creshtina) Etern nemuritor veshnic. 2. Plin de viatza de neastampar; cu mishcari iutzi vioaie. ♦ Animat insufletzit. Discutzie vie. ♦ (Despre ochi) Care denota vioiciune inteligentza; ager vioi. 3. (Despre plante) Viguros plin de seva sanatos verde. ♦ (Despre ape) Care curge repede. ♦ (Despre foc) Care arde bine cu flacari mari. 4. (Despre sunete) Rasunator puternic. ♦ (Despre lumina; p. ext. despre surse de lumina) Tare puternic orbitor. ♦ (Despre culori) Aprins; stralucitor. 5. (Despre abstracte) Intens puternic. Durere vie. II. S. n. (Rar) Viatza. Lat. vivus.

VIU² VIE vii adj. 1. (In opozitzie cu mort) Care e in viatza care (mai) traieshte. Mediul pune la dispozitzia fiintzei vii materia din care se compune energiile care le cheltuieshte shi excitantzii care o pun in mishcare. MARINESCU P. A. 44. Sa nu mai shtiu De sint mort sau de sint viu. ALECSANDRI P. 102. Citzi iau mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine. NEGRUZZI S. I 138. ◊ (In opozitzie cu limba moarta) Limba vie = limba care se vorbeshte shi care evolueaza; limba in circulatzie. Limba vie nu poate fi stavilita; incercarile artificiale nau avut nici un sortz de a se statornici. SADOVEANU E. 35. Amintirile shi povestirile lui Creanga sint insashi limba vie a poporului ridicata la un inalt potentzial artistic. id. ib. 97. ◊ Loc. adj. De viu = fiind inca in viatza traind inca. Chinul asta cum se cheama Cind de viu eshti in mormint? COSHBUC P. II 10. Amindoi se pierd de vii In codri merei pustii. ALECSANDRI P. II 90. Cine face orz din griu Sal mince viermii de viu. JARNÍKBIRSEANU D. 281. Il maninca viermii de viu se spune despre cineva extrem de lenesh sau de neingrijit de murdar. ◊ Expr. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu i a supune pe cineva la chinuri jupuindul; fig. a jefui a jecmani pe cineva; a fi fara mila fatza de cineva. V. jupui. A ingropa (pe cineva) de viu sau a baga (pe cineva) de viu in mormint (sau in groapa in pamint) v. baga (I 2). A minca (pe cineva) de viu v. minca (1). Viuviutz (sau viuletz)= chiar viu intradevar viu; nevatamat. Porunci lui Ercule sai aduca din Arcadia vieviulitza cerboaica. ISPIRESCU U. 37. Caprioara ceo impushcase fugea vieviulitza. SHEZ. VII 50. Viu sau mort = in viatza sau mort in orice stare sar afla oricum ar fi. Mai mult mort decit viu v. mort (1). ◊ (Substantivat) Cu viii nu mai am dea face de mult. MACEDONSKI O. I 32. Parintele Isaia in loc sa umble mortzish k altzi popi dupa cershitorit luind shi de pe viu shi de pe mort... el dimpotriva zicea k este de alta parere. CREANGA A. 138. (Expr.) A fi mort intre vii = a fi k shi mort. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre un bolnav care nici nu moare nici nu se inzdraveneshte. Mortzii cu mortzii shi viii cu viii se spune celor care se consoleaza greu de pierderea unei persoane dragi neglijindushi interesele. Mortzi cu mortzi shi vii cu vii SHi pina neom invoi Amindoi k vom cinsti. JARNÍKBIRSEANU D. 487. ♦ (In opozitzie cu inert neinsufletzit) Care este dotat cu viatza p. ext. cu simtzire cu mishcare; insufletzit. Noi sintem adevarata uzina sintem uzina vie. SAHIA N. 36. Harabagia... e mai buna: k ai a face tot cu marfa vie care la deal sa da pe jos. CREANGA P. 107. Eu sint vie tu eshti mort SHi ochiul tau mangheatza. EMINESCU O. I 171. Inventar viu v. inventar. Gard viu v. gard (1) Carne vie v. carne (1). Rana vie = rana deschisa care singereaza. Il lega in pat shil batu shil cresta cu iataganul de ia facut trupul k o rana vie. SADOVEANU O. VIII 236. Argint viu v. argint (3). 2. (In conceptzia creshtina despre dumnezeu) Care traieshte in veci; etern nemuritor. Ma jur pe viul dumnezeu shi pe stema mea de imparat k... i voi da pe fata mea. ISPIRESCU L. 378. 3. Plin de viatza de neastimpar cu mishcari iutzi vioaie. Admiram cele patru animale subtziri shi vii k jocul de izvor. CAMIL PETRESCU U. N. 383. ♦ Cu reactziuni viguroase prompte fireshti; plin de vitalitate dinamic. Duduie sa shtii k de dala asta te admir eu pentru k urashti iubeshti dispretzuieshti eshti vie shi limpede. IBRAILEANU A. 751 ♦ Expresiv animat. Mesenii incintatzi Ramasau Atit era de vie shi de atragatoare Vorbirea lui. ALECSANDRI T. II 100. 4. (Despre plante) Viguros sanatos; verde. Undes tufele mai vii Tot morminturi de copii. ALECSANDRI P. P. 35. ♦ (Despre ape) Care curge vioi repede. Iata puntzile de birne... Morile izvorul viu. MACEDONSKI O. I 8. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra. EMINESCU O. I 93. ♦ (Rar despre aer) Curat proaspat racoros. Statura totzi trei in picioare in aerul viu trezit tare desprimavarat. DUMITRIU N. 21. ♦ (Despre foc) Care arde bine cu flacari mari. Lelitza Ileana hranea un foc viu sub shopron. SADOVEANU O. VIII 214. 5. (Despre zgomote shi despre sursele zgomotelor) Rasunator puternic. A prins sa sune sunet viu De treasc shi trimbitzi shi de chiu. COSHBUC P. I 56. ◊ (Adverbial) Un sunet de argint rasuna viu. DUNAREANU CH. 122. SHin creasta coifului inalt Prin vulturi vintul viu vuia. COSHBUC P. I 56. Tunetul prin bubuire viu raspunde la urare. BELDICEANU P. 65. ♦ (Despre lumina p. ext. despre surse de lumina) Tare puternic orbitor. O lumina vie se deschisese intro clipa catra sale in ceatza catra apele imprashtiate ale Moldovei. SADOVEANU O. IV 486. Era un soare viu k de cristal apos. CAMIL PETRESCU U. N. 199. Se vazu in lumina vie k ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU N. 55. ◊ (Adverbial) SHi cit de viu saprinde el [luceafarul] in orishicare sara. EMINESCU O. I 168. ♦ (Despre culori p. ext. despre obiecte colorate) Aprins stralucitor. Imi aduc aminte de fluturii care iam prins shi de culorile vii shi minunate care leam shters in gluma de pe aripile lor. STANCU D. 24. Pe jos sint covoare tzesuten flori vii. EMINESCU O. IV 165. ◊ (Adverbial) Raze de soare scinteiau in matasuri shi dantele viu colorate raspindite in neorinduiala pe mese. SADOVEANU O. VIII 39. Sint paduri de portocale Ce sacoper viu cu flori. ALECSANDRI P. III 130. ♦ (Despre ochi priviri) Care straluceshte de vioiciune de inteligentza; ager vioi. Privea tzinta numai cu ochii lui vii shi zimbea cu zimbetul lui misterios. SADOVEANU O. VII 77. Pe figura lui negricioasa cu privirea vie de diamant negru a ochilor a trecut un suris. CAMIL PETRESCU O. I 283. 6. (Despre abstracte) Intens puternic. In oglinda inchipuirii se pastreaza vii shi neshterse unele amintiri ale trecutului. HOGASH M. N. 107. Aici amintirile istorice sint vii. VLAHUTZA R. P. 63. Aceasta trada viul interes ce trebuia sal poarte pentru Dionis. EMINESCU N. 77. El alearga plaiul fara saontilneasca Via lui durere creshte nencetat. BOLINTINEANU O. 87. ◊ (Adverbial) E Ileana Cosinzeana!... la ea privesc uimit Cami aduce viu aminte deo minune ceam iubit. ALECSANDRI P. III 20.

VIU ~e (~i) 1) Care traieshte; care este in viatza. ◊ Carne vie rana deschisa care sangereaza. De ~ fiind inca in viatza. ~ sau mort in orice stare ar fi. Nici ~ nici mort (sau mai mult mort decat ~) extrem de slabit (din cauza oboselii fricii bolii etc.). A jupui de ~ (pe cineva) a fi necrutzator fatza de cineva. 2) Care continua sa existe; care persista dainuieshte. Traditzie vie. Amintire vie. 3) Care este plin de viatza; insufletzit. 4) (despre foc) Care arde cu flacara puternica. 5) (despre lumina) Care este de mare intensitate; orbitor. 6) (despre culori) Care bate la ochi; aprins; stralucitor; intens; strident; puternic. 7) (despre sunete) Care este puternic shi deslushit. 8) (despre ochi) Care exprima inteligentza; ager. 9) (despre plante) Care este verde shi sanatos. [Monosilabic]. /<lat. vivus

viu a. 1. care e in vieatza care traieshte; 2. fig. insufletzit fidel: portret viu povestire vie; limba vie care se vorbeshte inca. [Lat. VIVUS]. ║ m. cel ce se afla in vieatza: viii shi mortzii.

1) viŭ víe adj. pl. m. shi f. viĭ (lat. vivus ruda cu vsl. živŭ viŭ [V. jivina]; pv. cat. viu it. sp. pg. vivo fr. vif. V. vĭatza viez). Care traĭeshte care nu e mort. Gard viŭ gard de copacĭ verzĭ. A taĭa in carne vie a taĭa in carne sanatoasa (fig.) a proceda energic pentru a pedepsi vinovatziĭ. De viŭ din vĭatza traind inca: a ars de viŭ. Fig. Vioĭ insufletzit: povestire vie. Limba vie limba care se vorbeshte inca in popor. S. m. Persoana vie: viiĭ shi mortziiĭ. Adv. A calca viŭ.

!viu¹ adj. m. pl. vii art. víi (viii); f. víe pl. vii

viu adj. m. s. m. pl. vii art. víi; f. sg. vie pl. vii

viu

VIU adj. 1. (inv. shi pop.) traitor vietzuitor. (Fiintze ~.) 2. insufletzit. (Oameni ~ shi oameni mortzi.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ shi plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens stralucitor (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic tare (frantzuzism) criant (fig.) aprins. (O nuantza ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adanc intens mare profund puternic. (O impresie o emotzie ~.) 11. intens puternic (fig.) aprins arzator fierbinte inflacarat infocat pasionat. (O dorintza ~.) 12. v. vivace. 13. febril intens incordat insufletzit. (Ritm ~ de munca.) 14. animat insufletzit. (O discutzie ~.) 15. v. sustzinut. 16. v. veshnic. 17. actual proaspat. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.

VIU adj. 1. (inv. shi pop.) traitor vietzuitor. (Fiintze ~.) 2. insufletzit. (Oameni ~ shi oameni mortzi.) 3. (MED.) deschis necicatrizat nevindecat singerind. (Rana ~.) 4. (pop.) verde. (Plante ~ shi plante uscate.) 5. intens mare puternic stralucitor tare. (O lumina ~.) 6. intens stralucitor (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic tare (frantzuzism) criant (fig.) aprins. (O nuantza ~ a unei culori.) 8. chinuitor intens puternic strapungator violent (fig.) ascutzit sfredelitor. (Durere fizica ~.) 9. acut adinc ascutzit intens mare patrunzator profund puternic violent. (O suferintza morala ~.) 10. adinc intens mare profund puternic. (O impresie o emotzie ~.) 11. intens puternic (fig.) aprins arzator fierbinte inflacarat infocat pasionat. (O dorintza ~.) 12. insufletzit vioi vivace. (Tempo ~ de executzie a unei bucatzi muzicale.) 13. febril intens incordat insufletzit. (Ritm ~ de munca.) 14. animat insufletzit. (O discutzie ~.) 15. etern nemuritor nepieritor nesfirshit neuitat perpetuu veshnic (livr.) sempitern (inv.) neapus pururelnic nesavirshit (fig.) nestins. (O amintire ~.) 16. actual proaspat. (O amintire mereu ~.) 17. evocativ evocator expresiv nuantzat pitoresc plastic pregnant semnificativ sugestiv (fig.) colorat. (O descriere ~.)

Viu ≠ decedat defunct mort neinsufletzit pal palid raposat spalacit shters veshted neviu

CONTEMPLARE VÍE s. v. intuitzie.

FOC VÍU s. v. zona zoster.

INTUIRE VÍE s. v. intuitzie.

OPERA VÍE s. v. carena.

CONTEMPLARE VIE s. (PSIH.) intuitzie.

foc viu s. v. ZONA ZOSTER.

opera vie s. v. CARENA.

víu (íe) adj. 1. Care traieshte care are viatza. 2. Alert insufletzit. 3. Prompt rapid. 4. (S. m.) Vietate fiintza. 5. (S. m.) Inima centru mijloc. Mr. megl. viu istr. viu. Lat. vῑvus (Pushcariu 1915; REW 9420) cf. it. sp. port. vivo logud. biu prov. cat. viu fr. vif. Uz general (ALR II 182). Der. viatza (var. viiatza mr. megl. vatza „animal”) s. f. (existentza) cu suf. eatza k roshu › rosh(e)atza negru › negreatza etc. (Iordan Dift. 57; de la un lat. *vivitia dupa Pushcariu 1910 shi Candrea; din lat. vivācem dupa Cipariu Gram. 22); vietzui vb. (a trai); vietzuitor adj. (care traieshte); vietzuitoare s. f. (fiintza); convietzui vb. dupa fr. cohabiter; convietzuitor adj. (care traieshte in acelashi loc cu cineva) nefolosit inainte de 1945; vietate s. f. (fiintza vietzuitoare); vioi adj. (viu vivace; deshtept dezghetzat) cu suf. os; vios (var. voios) adj. (vesel bine dispus inv. placut agreabil; inv. sanatos robust) cu suf. os (voios se considera in general der. de la voie „vointza” solutzie care pare dificila semantic; vios este inv.); vioiciune s. f. (vivacitate); inviosha (var. inviosha invioshi) vb. (a insufletzi a intineri a inveseli); voioshie s. f. (veselie voie buna satisfactzie); vior adj. (proaspat pur) aproape numai in expresia apa vioara „apa de izvor limpede” cu suf. or (dupa Pushcariu 1903; Pushcariu Conv. lit. XXXIX 325; Draganu Dacor. II 61723; Spitzer Dacor. III 654 direct dintrun lat. *vivŭla cf. it. acqua vivola; dupa Philippide Arhiva XXV 145 din gr. ὔαλος; legatura cu lat. vibrāre sugerata de Pushcariu Dacor. IV 704 este improbabila); inviora vb. v. aici. Cf. via. Der. neol. din fr. vivace adj.; vivandiera s. f.; vivant adj.; vivat interj. din lat. vivat.

OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice fiintza vie provine dintrun ou Maxima apartzinand lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generala: „Omne vivum ex vivo” („Tot cei viu provine din viu”).

VIVOS VOCO MORTUOS PLANGO FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii plang pe cei mortzi frang fulgerele Schiller „Das Lied von der Glocke”.

a jupui de viu (pe cineva) expr. 1. a bate foarte tare (pe cineva). 2. ai lua (cuiva) totzi banii.

a taia in carne vie expr. 1. a lua masuri drastice impotriva cuiva. 2. a taia / a curma raul din radacina.

al manca viermii de viu expr. a fi foarte lenesh shi murdar.