VIU² VIE vii adj. 1. (In opozitzie cu mort) Care e in viatza care (mai) traieshte. Mediul pune la dispozitzia fiintzei vii materia din care se compune energiile care le cheltuieshte shi excitantzii care o pun in mishcare. MARINESCU P. A. 44. Sa nu mai shtiu De sint mort sau de sint viu. ALECSANDRI P. 102. Citzi iau mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine. NEGRUZZI S. I 138. ◊ (In opozitzie cu limba moarta) Limba vie = limba care se vorbeshte shi care evolueaza; limba in circulatzie. Limba vie nu poate fi stavilita; incercarile artificiale nau avut nici un sortz de a se statornici. SADOVEANU E. 35. Amintirile shi povestirile lui Creanga sint insashi limba vie a poporului ridicata la un inalt potentzial artistic. id. ib. 97. ◊ Loc. adj. De viu = fiind inca in viatza traind inca. Chinul asta cum se cheama Cind de viu eshti in mormint? COSHBUC P. II 10. Amindoi se pierd de vii In codri merei pustii. ALECSANDRI P. II 90. Cine face orz din griu Sal mince viermii de viu. JARNÍKBIRSEANU D. 281. Il maninca viermii de viu se spune despre cineva extrem de lenesh sau de neingrijit de murdar. ◊ Expr. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu i a supune pe cineva la chinuri jupuindul; fig. a jefui a jecmani pe cineva; a fi fara mila fatza de cineva. V. jupui. A ingropa (pe cineva) de viu sau a baga (pe cineva) de viu in mormint (sau in groapa in pamint) v. baga (I 2). A minca (pe cineva) de viu v. minca (1). Viuviutz (sau viuletz)= chiar viu intradevar viu; nevatamat. Porunci lui Ercule sai aduca din Arcadia vieviulitza cerboaica. ISPIRESCU U. 37. Caprioara ceo impushcase fugea vieviulitza. SHEZ. VII 50. Viu sau mort = in viatza sau mort in orice stare sar afla oricum ar fi. Mai mult mort decit viu v. mort (1). ◊ (Substantivat) Cu viii nu mai am dea face de mult. MACEDONSKI O. I 32. Parintele Isaia in loc sa umble mortzish k altzi popi dupa cershitorit luind shi de pe viu shi de pe mort... el dimpotriva zicea k este de alta parere. CREANGA A. 138. (Expr.) A fi mort intre vii = a fi k shi mort. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre un bolnav care nici nu moare nici nu se inzdraveneshte. Mortzii cu mortzii shi viii cu viii se spune celor care se consoleaza greu de pierderea unei persoane dragi neglijindushi interesele. Mortzi cu mortzi shi vii cu vii SHi pina neom invoi Amindoi k vom cinsti. JARNÍKBIRSEANU D. 487. ♦ (In opozitzie cu inert neinsufletzit) Care este dotat cu viatza p. ext. cu simtzire cu mishcare; insufletzit. Noi sintem adevarata uzina sintem uzina vie. SAHIA N. 36. Harabagia... e mai buna: k ai a face tot cu marfa vie care la deal sa da pe jos. CREANGA P. 107. Eu sint vie tu eshti mort SHi ochiul tau mangheatza. EMINESCU O. I 171. Inventar viu v. inventar. Gard viu v. gard (1) Carne vie v. carne (1). Rana vie = rana deschisa care singereaza. Il lega in pat shil batu shil cresta cu iataganul de ia facut trupul k o rana vie. SADOVEANU O. VIII 236. Argint viu v. argint (3). 2. (In conceptzia creshtina despre dumnezeu) Care traieshte in veci; etern nemuritor. Ma jur pe viul dumnezeu shi pe stema mea de imparat k... i voi da pe fata mea. ISPIRESCU L. 378. 3. Plin de viatza de neastimpar cu mishcari iutzi vioaie. Admiram cele patru animale subtziri shi vii k jocul de izvor. CAMIL PETRESCU U. N. 383. ♦ Cu reactziuni viguroase prompte fireshti; plin de vitalitate dinamic. Duduie sa shtii k de dala asta te admir eu pentru k urashti iubeshti dispretzuieshti eshti vie shi limpede. IBRAILEANU A. 751 ♦ Expresiv animat. Mesenii incintatzi Ramasau Atit era de vie shi de atragatoare Vorbirea lui. ALECSANDRI T. II 100. 4. (Despre plante) Viguros sanatos; verde. Undes tufele mai vii Tot morminturi de copii. ALECSANDRI P. P. 35. ♦ (Despre ape) Care curge vioi repede. Iata puntzile de birne... Morile izvorul viu. MACEDONSKI O. I 8. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra. EMINESCU O. I 93. ♦ (Rar despre aer) Curat proaspat racoros. Statura totzi trei in picioare in aerul viu trezit tare desprimavarat. DUMITRIU N. 21. ♦ (Despre foc) Care arde bine cu flacari mari. Lelitza Ileana hranea un foc viu sub shopron. SADOVEANU O. VIII 214. 5. (Despre zgomote shi despre sursele zgomotelor) Rasunator puternic. A prins sa sune sunet viu De treasc shi trimbitzi shi de chiu. COSHBUC P. I 56. ◊ (Adverbial) Un sunet de argint rasuna viu. DUNAREANU CH. 122. SHin creasta coifului inalt Prin vulturi vintul viu vuia. COSHBUC P. I 56. Tunetul prin bubuire viu raspunde la urare. BELDICEANU P. 65. ♦ (Despre lumina p. ext. despre surse de lumina) Tare puternic orbitor. O lumina vie se deschisese intro clipa catra sale in ceatza catra apele imprashtiate ale Moldovei. SADOVEANU O. IV 486. Era un soare viu k de cristal apos. CAMIL PETRESCU U. N. 199. Se vazu in lumina vie k ochii lui erau plini de lacrimi. EMINESCU N. 55. ◊ (Adverbial) SHi cit de viu saprinde el [luceafarul] in orishicare sara. EMINESCU O. I 168. ♦ (Despre culori p. ext. despre obiecte colorate) Aprins stralucitor. Imi aduc aminte de fluturii care iam prins shi de culorile vii shi minunate care leam shters in gluma de pe aripile lor. STANCU D. 24. Pe jos sint covoare tzesuten flori vii. EMINESCU O. IV 165. ◊ (Adverbial) Raze de soare scinteiau in matasuri shi dantele viu colorate raspindite in neorinduiala pe mese. SADOVEANU O. VIII 39. Sint paduri de portocale Ce sacoper viu cu flori. ALECSANDRI P. III 130. ♦ (Despre ochi priviri) Care straluceshte de vioiciune de inteligentza; ager vioi. Privea tzinta numai cu ochii lui vii shi zimbea cu zimbetul lui misterios. SADOVEANU O. VII 77. Pe figura lui negricioasa cu privirea vie de diamant negru a ochilor a trecut un suris. CAMIL PETRESCU O. I 283. 6. (Despre abstracte) Intens puternic. In oglinda inchipuirii se pastreaza vii shi neshterse unele amintiri ale trecutului. HOGASH M. N. 107. Aici amintirile istorice sint vii. VLAHUTZA R. P. 63. Aceasta trada viul interes ce trebuia sal poarte pentru Dionis. EMINESCU N. 77. El alearga plaiul fara saontilneasca Via lui durere creshte nencetat. BOLINTINEANU O. 87. ◊ (Adverbial) E Ileana Cosinzeana!... la ea privesc uimit Cami aduce viu aminte deo minune ceam iubit. ALECSANDRI P. III 20.