7 definitzii pentru orbitor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ORBITÓR OÁRE orbitori oare adj. Care supara care tulbura vederea; care orbeshte. ♦ Fig. Care intuneca mintea tulbura ratziunea. ♦ Fig. Uluitor. Orbi + suf. tor.

orbitor ~oare a [At: PALIA (1581) ap. GCR I 35/28 / Pl: ~i ~oare / E: orbi + tor] 1 Care orbeshte (1). 2 (Fig) Care intuneca mintea. 3 (Fig) Uluitor.

ORBITÓR OÁRE orbitori oare adj. Care te orbeshte care te face sa nu potzi privi cu ochi deschishi care itzi ia vederea. ♦ Fig. Care intuneca mintea tulbura ratziunea. ♦ Fig. Uluitor. Orbi + suf. tor.

ORBITÓR OÁRE orbitori oare adj. Care te orbeshte care te face sa nu potzi privi cu ochii deschishi care itzi ia vederea. Gradinile risipeau... miresme shi colori intrun soare orbitor shi subt un cer de matasa sinilie. SADOVEANU Z. C. 269. Vechiul orash domnesc... se arata in lumina orbitoare indistinct shi risipit. GALACTION O. I 346. ◊ Fig. O sala orbitoare de lux oglinzi shi lumini. CAMIL PETRESCU T. II 255.

ORBITÓR ~oáre (~óri ~oáre) 1) (despre lumina) Care orbeshte; de mare intensitate. 2) fig. Care uimeshte peste masura. /a orbi + suf. ~tor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

orbitór adj. m. pl. orbitóri; f. sg. shi pl. orbitoáre

orbitór adj. m. pl. orbitóri; f. sg. shi pl. orbitoáre

Intrare: orbitor
orbitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orbitor
  • orbitorul
  • orbitoru‑
  • orbitoare
  • orbitoarea
plural
  • orbitori
  • orbitorii
  • orbitoare
  • orbitoarele
genitiv-dativ singular
  • orbitor
  • orbitorului
  • orbitoare
  • orbitoarei
plural
  • orbitori
  • orbitorilor
  • orbitoare
  • orbitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

orbitor, orbitoareadjectiv

  • 1. Care supara care tulbura vederea; care orbeshte. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Gradinile risipeau... miresme shi colori intrun soare orbitor shi subt un cer de matasa sinilie. SADOVEANU Z. C. 269. DLRLC
    • format_quote Vechiul orash domnesc... se arata in lumina orbitoare indistinct shi risipit. GALACTION O. I 346. DLRLC
    • format_quote figurat O sala orbitoare de lux oglinzi shi lumini. CAMIL PETRESCU T. II 255. DLRLC
    • 1.1. figurat Care intuneca mintea tulbura ratziunea. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. figurat Uluitor. DEX '09 DEX '98
      sinonime: uluitor
etimologie:
  • Orbi + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.