JOS JOÁSA joshi joase adv. adj. I. Adv. 1. Aproape de pamant la nivelul pamantului; intrun loc mai putzin ridicat (decat altul). ♦ De sus pana jos = in intregime. De sus in jos = in directzie verticala coboratoare. Cu fatza in jos = (culcat) pe burta. Cu capul in jos = a) cu capul plecat; b) atarnat sau spanzurat de picioare; c) pe dos alandala anapoda. Cu nasul in jos = suparat trist; umilit rushinat. ◊ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afla intro regiune ashezata mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase din popor; c) care face parte din multzimea oamenilor de rand. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In (sau din) josul = in (sau din) partea inferioara de la baza unui loc a unui obiect. In josul apei = in directzia curgerii apei; la vale; in aval. ◊ Expr. A (se) da jos = a (se) cobori. A lasa jos = a lasa din mana punand in alta parte. A lasa ochii in jos = a privi spre pamant (rushinat timid etc.). A nu fi (sau a nu se lasa a nu ramane) mai pe jos (sau prejos) = a nu fi intrecut a nu ramane in urma. A privi (sau a masura) pe cineva de sus in jos = a privi pe cineva cu dispretz. ♦ (Cu valoare de interj.) Exprima o comanda de ashezare sau ostilitatea dezaprobarea etc. fatza de cineva sau de ceva. ♦ Fig. In stare de decadere morala materiala sau sociala. ◊ (Ironic) Munca de jos = munca la care este trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 2. La nivelul locului care umbla cineva; la picioarele cuiva. ◊ Pe jos = a) pe pamant; b) cu piciorul. ◊ Loc. adj. De pe jos = care se afla pe pamant sau pe dushumele. II. Adj. 1. Care este putzin ridicat de la pamant; scund. ♦ (Despre frunte) Ingust. 2. (Despre terenuri) Ashezat intrun loc mai coborat in vale; p. ext. apatos mocirlos. 3. (Despre glas shi despre sunetele muzicale) Care are o tonalitate coborata; grav gros adanc profund. 4. (Fiz.; despre temperatura presiune etc.) Scazut mic coborat. 5. (Fiz.; despre frecventze) Cu un numar mic de perioade pe unitatea de timp. Lat. deo[r]sum.

jos joasa [At: CORESI EV. 13/22 / Pl: joshi joase / E: mlp deosum] 1 av La nivelul pamantului. 2 av Aproape de pamant. 3 av Intrun loc mai putzin ridicat decat altul. 4 av (D. etajele unei case) La un nivel inferior. 5 av (Pex) La parter. 6 av (D. etajele unei case) La subsol. 7 av (Ie) A se muta ~ A se muta la un etaj inferior. 8 av (Iae) A se muta la parter. 9 av (Iae) A se muta la subsol. 10 av (Inv; d. o afacere; ie) A ramane ~ A fi lasat fara sprijin. 11 av (In legatura cu verbe de mishcare) In directzia pamantului. 12 av La pamant. 13 av (Pex) La vale. 14 av La nivelul locului care umbla cineva. 15 av La picioarele cuiva. 16 av (Ioc a urca a pune sus; ie) A da ~ A lua (pe cineva sau ceva) dintrun loc mai inalt shi a pune la pamant Si: a cobori. 17 av (Iae) A dobori ceva sau pe cineva. 18 av (Ioc a se urca; ie) A se da ~ A cobori. 19 av (Complinit cu de pe cal; iae) A descaleca. 20 av (Inv; ie) A frange ~ A infrange. 21 av (Ie) A lasa ~ A lasa din mana. 22 av (Inv; iae) A renuntza de a mai face ceva. 2324 av (Ie) A (se) lasa ~ A(shi) da drumul spre pamant. 2526 av (Iae) A (se) tranti la pamant. 2728 av (Iae) A (se) culca la pamant. 29 av (Ie) A pune ~ A lasa din mana. 30 av (Iae) A pune pe masa pe pamant etc. 31 av (Trs; dupa mg letenni; iae) A pune (banii) pe masa in mana altcuiva etc. 32 av (Ie) A sta ~ A se asheza. 33 av (Iae) A shedea. 34 av (Ie) A trage ~ A jupui de piele. 35 av (Iae) A scoate manusha cizmele etc. 36 av (Ie) Ashi da ~ Ashi scoate un obiect de imbracaminte. 37 av (Ie) A lasa ochii in ~ A privi in pamant din cauza rushinii timiditatzii etc. 38 av (Ie) A privi (sau a masura) pe cineva de sus in ~ A se uita la cineva cu atentzie dispretz etc. 39 av (Ilav) De sus in ~ In directzie verticala descendenta. 40 av (Ilav) De ~ in sus in directzie verticala ascendenta. 41 av (Ilav) De sus pana ~ Peste tot. 42 av (Ial) In intregime. 43 av (Ilav) In ~ La vale. 44 av (Ial) Spre pamant. 45 av (Ilav) Cu fatza in ~ Pe burta. 46 av (Ilav) Cu capul in ~ Cu capul plecat. 47 av (Ial) Rasturnat. 4849 av (Ial) Atarnat sau spanzurat de picioare. 50 av (Ial) Pe dos. 51 av (Fig; ial) Anapoda. 52 av (Ilav) Cu nasul in ~ Suparat. 53 av (Ial) Umilit. 54 av (Ial) Rushinat. 55 av (Ial) Trist. 5657 av (Ila) De ~ Care se afla intro regiune din vale sau din sud. 58 av (Ial) Care provine din popor. 59 av (Pex; ial) Inferior. 60 av (Ilpp) Din ~ Dinspre pamant. 61 av (Ial) Din vale. 62 av (Ial) Inferior. 63 av (Ial) Mai la vale de... 64 av (Ial) La sud de... 6566 av (Inv; ilpp; indica aceeashi directzie) Pe din ~ Dinspre pamant sau din vale. 67 av (Ilav) Pe ~ Arata o situatzie neprecizata mai indeaproape. 68 av (Ial) La o inaltzime mai mica. 69 av (Ial) Pe pamant. 70 av (Ial) Pe podele covor dushumea etc. 71 av (Ial) Pedestru. 7273 av (Ila; ilpp) De pe ~ (Care se afla) pe pamant. 7475 av (Ial) (Care se afla) pe dushumele podea covor etc. 76 av (Is) TZarilede~ Olanda Belgia shi Luxemburg. 77 av (Inv; ics) Chilipir de pe om pe ~ Afacere buna la care se poate ajunge ushor. 78 av (Iacs) Cashtig de care cineva nu shtie sa se foloseasca. 79 av (Fig; ilav) De ~ pe ~ Sub limita. 80 av (Fig) In stare de decadere morala materiala sau sociala. 81 av (Irn; is) Munca de ~ Munca la care este trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 82 av (La comparativ; d. un pasaj dintro carte o iscalitura) Mai incolo. 83 av (Pex) La urma. 84 av (D. locurile la o masa) La coada. 85 av (Ie) A fi sau a ramane (mai pre)~ A fi intrecut de cineva. 86 av (Ie) A nu se lasa mai pre~ A se stradui sa fie egal cu cineva. 87 av (Iae) A nu se lasa intrecut de cineva. 88 av (D. varsta; inv; ilav) In ~ Mic. 89 av (D. luna soare) La asfintzit. 9091 a (Ggf; inv) (Spre sau) la miazazi. 92 av (Ic) TZarade~ Regiuni sudice ale Moldovei dupa vechea impartzire administrativa. 93 av (Pfm) In regiunea organelor genitale. 9495 a av (Fig) (Care este) de rand. 9697 a av (Fig) (Care este) inferior. 9899 a av (Fig) (Care este) prost. 100101 a av (Fig) (Care este situat) pe o pozitzie sociala mai putzin inalta. 102103 a av (Fig) (Care este) intro situatzie materiala mai putzin buna. 104105 a av (D. voce) (Care este) profunda. 106107 a av (D. voce) (Care este) de bas. 108109 a av (D. pretz) (Care este) ieftin. 110111 a av (D. pretz) (Care este) scazut. 112 a Care este putzin ridicat de la pamant Si: scund. 113 a (D. frunte) Ingust. 114 a (D. sunete muzicale) Care are o tonalitate coborata. 115 a (Fiz; d. temperatura shi presiune) Scazut. 116 a (Fiz; d. frecventze) Cu numar mic de perioade pe unitatea de timp. 117 a (inv; d. vocale) Inchis. 118 a (Pop; d. terenuri) Apos mocirlos nepotrivit pentru construirea caselor. 119 sn (De obicei art.) Parte inferioara a unui lucru. 120 sn Parte mai coborata a unui teren. 121122 sn (Inv; ilpp) In a ~ulea (Pe apa) in aval. 123124 sn (Ilpp) In (sau din) ~ (In sau) din partea inferioara. 125 sn (Ial) De la baza unui obiect a unui loc. 126 sn (Ilpp) In ~ul apei In directzia curgerii apei. 127 av (Ial) La vale. 128 sn Sfarshit al unui document al unei scrisori al unui articol etc. 129131 i Exprima (o comanda de ashezare) (ostilitatea) dezaprobarea fatza de ceva sau cineva. 132 i (Ie) ~ palaria Exprima admiratzia sau respectul fatza de cineva.

JOS JOÁSA joshi joase adv. adj. I. Adv. 1. Aproape de pamant la nivelul pamantului; intrun loc mai putzin ridicat (decat altul). ◊ De sus pana jos = in intregime. De sus in jos = in directzie verticala coboratoare. ◊ Cu fatza in jos = (culcat) pe burta. Cu capul in jos = a) cu capul plecat; b) atarnat sau spanzurat de picioare; c) pe dos alandala anapoda. Cu nasul in jos = suparat trist; umilit rushinat. ◊ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afla intro regiune ashezata mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase din popor; c) care face parte din multzimea oamenilor de rand. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In (sau din) josul = in (sau din) partea inferioara de la baza unui loc a unui obiect. In josul apei = in directzia curgerii apei; la vale; in aval. ◊ Expr. A (se) da jos = a (se) cobori. A lasa jos = a lasa din mana punand in alta parte. A lasa ochii in jos = a privi spre pamant (rushinat timid etc.). A nu fi (sau a nu se lasa a nu ramane) mai pe (sau pre) jos = a nu fi intrecut a nu ramane in urma. A privi (sau a masura) pe cineva de sus in jos = a privi pe cineva cu dispretz. ♦ (Cu valoare de interj.) Exprima o comanda de ashezare sau ostilitatea dezaprobarea etc. fatza de cineva sau de ceva. ♦ Fig. In stare de decadere morala materiala sau sociala. ◊ (Ieshit din uz; azi ironic) Munca de jos = munca la care era trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 2. La nivelul locului care umbla cineva; la picioarele cuiva. ◊ Pe jos = a) pe pamant; b) cu piciorul. ◊ Loc. adj. De pe jos = care se afla pe pamant sau pe dushumele. II. Adj. 1. Care este putzin ridicat de la pamant; scund. ♦ (Despre frunte) Ingust. 2. (Despre terenuri) Ashezat intrun loc mai coborat in vale; p. ext. apatos mocirlos. 3. (Despre glas shi despre sunete muzicale) Care are o tonalitate coborata; grav gros adanc profund. 4. (Fiz.; despre temperatura presiune etc.) Scazut mic coborat. 5. (Fiz.; despre frecventze) Cu un numar mic de perioade pe unitatea de timp. Lat. deo[r]sum.

JOS² JOÁSA joshi joase adj. 1. Putzin ridicat scund. Intrai intro gradinitza shi trecui spre o casa joasa foarte curata. SADOVEANU E. 127. Sau lovit cu capul intro grinda de la podul colibei pentru k coliba aceea era tare joasa. SBIERA P. 219. ◊ (Substantivat in loc. prep.) In (sau din) josul = in (sau din) partea inferioara a unui loc a unui obiect. Dupa ce ieshi din josul scarii intreba pe sorasa: Cine mai e la dejun? D. ZAMFIRESCU R. 59. (Expr.) In josul apei = in directzia in care curge apa; la vale. ♦ (Rar despre persoane) Mic de statura. Se pleca intra raminea o clipa la usha uitinduse cu un fel de sfiala la femeia joasa voinica. CAMILAR N. II 136. ♦ (Despre frunte) Ingust. Lumina ferestrelor cazu asupra unei fetze umflate ratacite cu parul cazut pe fruntea joasa. DUMITRIU V. L. 45. 2. (Despre un teren) Ashezat in vale shi de obicei apatos mocirlos. O intindere de pamint joasa. 3. (Despre glas shi despre sunetele muzicale in general) Cu note din registrele inferioare; profund grav. Voce joasa. 4. (Fiz.; despre temperatura presiune etc.) Scazut coborit. 5. (Fiz.; despre frecventze) Cu un numar mic de perioade pe unitatea de timp.

JOS² joása (joshi joáse) 1) Care este de inaltzime mica; scund. 2) Care este mic (k valoare intensitate marime) Presiune joasa. Pretzuri joase. Temperatura joasa. 3) Care se afla la inaltzime mica. 4) (despre frecventze) Care se caracterizeaza printrun numar mic de perioade intro unitate de timp. 5) (despre sunete voci) Care are un timbru gros; grav; profund. /<lat. deo(r)sum

jos a. putzin ridicat: casa joasa. [Lat. DEO(R)SUM]. ║ n. partea de jos: in josul scarei. ║ adv. in partea inferioara: date jos; pe jos umbland cu picioarele: a plecat pe jos. ║ int. strigat de dezaprobare de ura: jos tiranul!

jos adv. (lat. pop. jossum shi dejuso cl. deosum shi deorsum din *devorsum compus din de de sus in jos shi vorsum vórtere shi vértere a invirti a intoarce; it. giu shi giue [ild. giúso] vfr. jus sp. ayuso. V. rutes). In partea inferioara (stind orĭ mergind): el e jos se da jos arunc jos. Pe jos 1. pe partea inferioara pe pamint pe pardoseala la picĭoarele noastre: pe jos eraŭ numaĭ florĭ nu scuipa de jos. 2. umblind mergind (in opoz. cu „pe sus in carutza pe cal sh.a.”): ma duc acasa pe jos. De jos 1. din partea inferioara de pe pamint de pe pardoseala: a ridica ceva de jos. 2. inferior in loc (fatza de nivelu mariĭ): Episcopia Dunariĭ de jos. Inferior in rang: ceĭ de jos (ceĭ micĭ). Fig. TZaran tzaranesc suburban: acest om e de folos dintr’o familie de jos. Daŭ jos 1. scobor; 2. trintesc. Ma daŭ jos ma scobor. SHed (or staŭ) jos: shed ashezat pe scaun (nu in picĭoare). Ramin pe jos is intrecut raman in urma perd din vaza. Las pe jos intrec intunec vaza cuĭva. Adj. Jos joasa nu mult ridicat scund tupilat: casa joasa. Gras cu putzine vibratziunĭ pe secunda: sunet jos. Josnic: purtare joasa. Sn. pl. urĭ. Partea de jos partea inferioara: josu scariĭ ashtept in josu scariĭ. A inota in josu apeĭ a inota la vale cum se mishca curentu. A rasturna cu susu’n jos (casa lucrurile) a face mare dezordine (v. hushtĭulĭuc harapara). Interj. de reprobare saŭ de ura: Jos Jidaniĭ! Jos cu eĭ!

Vintz n. nume a doua sate in Ardeal: 1. Vintzul de jos comuna rurala in judetzul Alba: 3854 loc.; 2. Vintzul de sus sau Alvintz comuna rurala in judetzul Turda 1840 loc.

jos¹ adj. m. pl. joshi; f. joása pl. joáse

jos adj. m. pl. joshi; f. sg. joása pl. joáse

jos

JOS adj. v. inchis.

JOS adj. adv. 1. adj. coborat scoborat. (Un teren ~.) 2. adv. v. dedesubt. 3. adj. v. scund. 4. adj. v. scazut. 5. adj. v. gros. 6. adj. v. ieftin.

JOS adj. adv. 1. adj. coborit scoborit. (Un teren ~.) 2. adv. dedesubt. (Locul era situat ~.) 3. adj. marunt mic scund (reg.) pitulat. (Casa ~; persoana ~.) 4. adj. coborit redus scazut scoborit. (Temperatura ~.) 5. adj. adinc grav gros profund (fig.) cavernos. (O voce ~; un timbru ~.) 6. adj. avantajos convenabil ieftin mic scazut (Transilv. shi Ban.) lesne. (Pretzuri ~.)

jos adj. v. INCHIS.

Jos ≠ inalt sus

jos adv. 1. Aproape de pamint in loc mai putzin ridicat (decit altul). In jos in partea inferioara. 2. La nivelul pamintului pe sol. 3. In ton grav. 4. (Adj.) Scund care este putzin ridicat de la pamint. 5. (S. n.) Parte inferioara baza. Var. (Mold.) gios. Mr. (d)gios megl. (an)jos istr. jos. Lat. deorsum prin intermediul var. pop. deosum diosum (Diez I 216; Pushcariu 912; CandreaDens. 907; REW 2566) cf. it. giuso (calabr. jusu sard. giòssu) v. fr. jus sp. ayuso. Dupa Cipariu Gramm. 103 shi Scriban din lat. pop. jussum jossum. Daca se admite primul etimon care pare cel mai probabil rezultatul di › j este acelashi k adiungere › ajunge sau adiutare › ajuta cf. shi jumatate; shi in acest caz mr. gios care Meyer Alb. St. IV 64 il considera inexplicabil este normal cf. mr. agiunge agiuta. Der. josean s. m. (locuitor al unui sat situat mai jos decit altul; in general locuitor din Moldova de Sud); josime s. f. (plebe strat inferior al societatzii; josnicie mirshavie); josnic adj. (scund; scurt cirn; mirshav abject lipsit de demnitate); josnicie s. f. (mirshavie ticaloshie); injosi vb. (a umili a dezonora); injositor adj. (care injoseshte); injosora vb. (a umili a injosi); injosa vb. (a injosi); inaljos s. n. (prapastie abis; nedreptate umilire) de la formatzia adverbiala in al josului „in jos; iute precipitat” (Tiktin DAR); prejos adv. (in expresia mai prejos in inferioritate mai putzin).

HIMALAYA JOASA zona muntoasa in partea centrala Himalayei intre Himalaya Inalta la N shi Mtzii Sivalik la S.; c. 2.000 km lungime shi 10100 km latzime. Alt.: 3.5004.500 m. Cuprinde depr. inalte shi fertile (Kathmandu Kashmir). Pana la 3.500 m versantzii sunt acoperitzi cu paduri iar mai sus cu pashuni alpine.