14 definiții pentru mocirlos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOCIRLÓS, -OÁSĂ, mocirloși, -oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăștinos, noroios. – Mocirlă + suf. -os.

MOCIRLÓS, -OÁSĂ, mocirloși, -oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăștinos, noroios. – Mocirlă + suf. -os.

mocirlos, ~oa [At: LB / V: (reg) mogi~, mohâr~, morcelos / Pl: -oși, -oase / E: mocirlă + -os] 1 a Care este plin de mocirle (1), de noroi Si: mâlos, (reg) mociros, noroios, mlăștinos. 2 sf (Reg) Moină1 (1).

MOCIRLÓS, -OÁSĂ, mocirloși, -oase, adj. (Despre un teren) Noroios. Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. Pîrîul Schitul, cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III 581.

MOCIRLÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre terenuri) Care este acoperit cu (multe) mocirle; plin de mocirle; mlăștinos. /mocirlă + suf. ~os

mocirlos a. de mocirlă.

mocirlós, -oásă adj. (d. mocirlă). Acoperit de mocirlă: loc mocirlos.

mociros, ~oa a [At: BÎRLEA, C. P. 72 / Pl: ~oși, ~oase / E: mociră + -os] (Mar) Mocirlos (1).

mogirlos, ~oa a vz mocirlos

mohârlos, ~oa a vz mocirlos

morcelos, ~oa a vz mocirlos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mocirlós adj. m., pl. mocirlóși; f. mocirloásă, pl. mocirloáse

mocirlós adj. m., pl. mocirlóși; f. sg. mocirloásă, pl. mocirloáse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOCIRLÓS adj. 1. v. mlăștinos. 2. v. noroios.

MOCIRLOS adj. 1. (GEOGR.) mlăștinos, smîrcos, (pop.) băltos, rovinos, (reg.) băhnos, mlăcos, rîtos, (Transilv. și Mold.) mărghilos, ploștinos. (O regiune ~.) 2. mîlos, mlăștinos, nămolos, noroios, (înv. și pop.) tinos, (reg.) glodos, gloduros, (prin Maram.) mociros. (Un drum ~.)

Intrare: mocirlos
mocirlos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mocirlos
  • mocirlosul
  • mocirlosu‑
  • mocirloa
  • mocirloasa
plural
  • mocirloși
  • mocirloșii
  • mocirloase
  • mocirloasele
genitiv-dativ singular
  • mocirlos
  • mocirlosului
  • mocirloase
  • mocirloasei
plural
  • mocirloși
  • mocirloșilor
  • mocirloase
  • mocirloaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mocirlos, mocirloaadjectiv

  • 1. Plin de mocirle, de noroi, de mâl. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căluții se încordară și izbutiră să tragă din clisa mocirloasă căruța. SADOVEANU, Z. C. 190. DLRLC
    • format_quote Copacii dezgoliți, aleele întroienite de foi uscate, pămîntul mocirlos în care crucile se aplecau pe-o coastă. BART, E. 258. DLRLC
    • format_quote Pîrîul Schitul, cu maluri rîpoase și cu fund mocirlos. ODOBESCU, S. III 581. DLRLC
etimologie:
  • Mocirlă + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.