déspre pp [At: M. COSTIN ap. LET². I 267 / E: de⁴ + spre] 1 (Introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) In legatura cu... 2 (Introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) Privitor la... 3 (Inv; introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) Asupra. 4 (Inv; introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) Impotriva. 5 (Pop; introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) Dupa. 6 (Pop; introduce un complement indirect un complement circumstantzial de relatzie sau un atribut) Dinspre. 7 (Introduce un complement circumstantzial de loc) Din regiunea... 8 (Introduce un complement circumstantzial de loc) De la... 9 (Pop; introduce un complement circumstantzial de loc) Spre. 10 (Pop; introduce un complement circumstantzial de loc) Catre. 11 (Introduce un complement circumstantzial de timp) Aproape de... 12 (Introduce un atribut) Din partea de... 13 (Inv; introduce un complement de agent) De catre... corectata

DÉSPRE prep. 1. (In legatura cu verbe de declaratzie cu verbe ale cunoashterii etc. introduce un complement indirect) Cu privire la in legatura cu de. Se aminteshte despre getodaci cu ocazia marii expeditzii intreprinse impotriva scitzilor in 514 i.e.n. de catre regele Darius I. IST. R.P.R. 34. Vorbeau cu voce tare shi vesela ori cu voce scazuta ingindurata despre imprejurarea carei adunase acolo. PAS L. I 143. Mutu intzelegea k e vorba despre el. SADOVEANU P. M. 267. Toate femeile din sat shi de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGA P. 16. ♦ (Invechit) Impotriva... asupra... A venit vremea k [Basta] sa dobindeasca Ardealul pe seama imparatului shi ashi izbindi despre Mihai. BALCESCU O. II 307. 2. (Exprima o relatzie) a) (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ceea ce priveshte referitor la... Despre partea inchinarii insa doamne sa ne iertzi. EMINESCU O. I 146. Gogul mamii cel istetz... Despre carte e cam prost. ALECSANDRI T. I 384. ◊ (Precedat de «cit») Cit despre mine ce sa va spui? Eu nu am darul versului decit in mica masura. BENIUC V. 29. Cit despre apa buna nu va ingrijitzi! CREANGA P. 204. b) (Introduce un atribut) Privitor la de. Vestea despre sosirea lui ma bucurat. c) (Popular; arata o legatura de rudenie) Dupa dinspre. Mie var despre tata. 3. (Introduce un complement circumstantzial de loc) a) (In opozitzie cu spre exprima punctul de plecare) Dinspre de la din partea din regiunea de catre. Iato! Plina despre munte Iese luna din bradet. COSHBUC P. I 48. Sosind la coltz ea il zari in departare viind despre stinga pe ulitza Morarilor. SLAVICI O. II 60. Batrinul Matei Cirja arempregiurul lui Cinci sute de napraznici ce vin despre Vaslui. ALECSANDRI P. III 204. Sa stirnit o furtuna mare Un vint despre rasarit. TEODORESCU P. P. 164. b) (Invechit shi popular; exprima locul in directzia caruia se petrece o actziune) Spre inspre catre in partea... Puse iute despre soare cu palmai diafana o mica perdea trandafirie privirii. HOGASH M. N. 15. 4. (Introduce un complement circumstantzial de timp) Catre aproape de spre inspre. Petrecerea tzine pina despre ziua cind totzi se imprashtie in buna regula pe la casele lor. HOGASH DR. II 192. Fata imparatului dupa povatza calului sa sculat peste noapte cam despre ziua. ISPIRESCU L. 20. Pe patumi de truda dormeam obosit. Era despre ziua: sotziami iubita SHedea linga mine... Un vis vis cumplit! ALEXANDRESCU M. 40. Cind fu despre cintatori Pina nu rasari zori Ghemish iute se trezi SHincepea a nechezi. ALECSANDRI P. P. 130. 5. (Introduce un atribut) Din partea de dinspre.So trasneshti cu capul de paretele cel despre rasarit. CREANGA P. 13. Porneam pe jos dacasa de linga poarta Luxemburgului despre SHcoala de mine shi ma duceam pina la Tortoni. GHICA S. A. 146. 6. (Invechit shi arhaizant; introduce un complement de agent indicind autorul unei actziuni) De de catre din partea. Se asupreshte patria noastra despre vrajmashi. ARHIVA R. I 154.

DÉSPRE prep. 1) (exprima raporturi deliberative relevand obiectul de referire) De; cu privire la; in legatura cu; referitor la; privitor la. A vorbi despre istoria neamului. 2) (exprima un raport temporal indicand apropierea de un anumit moment) Aproape de; cam spre; catre; dinspre. /de + spre

despre prep. 1. (atingator) de: despre limba romana; 2. din partea: despre rasarit; 3. in privintza: cat despre mine [Lat. DESUPER].

déspre prep. (de shi spre [lat. désuper de deasupra deasupra]). Relativ la in privintza unuĭ lucru de: vorbim despre tine despre cucerirea Daciiĭ. Din spre (shi in acest caz se poate scrie shi de spre): bate vintu de spre meaza noapte. Spre in spre la (Rar): a inceput sa ploaĭe de spre ziŭa Romania se margineshte de spre rasarit cu Rusia shi Marea Neagra. Cit despre in ceĭa ce priveshte (fr. quant à): cit despre altele vom vorbi pe urma. Nu zice asupra stiluluĭ (fr. sur le stylé) ci despre stil!

déspre (despre / despre) prep.

déspre prep. (sil. mf. spre)

despre.

DÉSPRE prep. (arata obiectul) 1. de. (E vorba ~ el.) 2. asupra. (Studiu ~ atomi.)

DÉSPRE prep. v. asupra catre contra dinspre dupa impotriva inspre la spre.

DESPRE prep. 1. (arata obiectul) de. (E vorba ~ el.) 2. (arata obiectul) asupra. (Studiu ~ atomi.)

despre prep. v. ASUPRA. CATRE. CONTRA. DINSPRE. DUPA. IMPOTRIVA. INSPRE. LA. SPRE.

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate shti shi despre alte cateva De omni re scibili era deviza ambitzioasa a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva probabil Voltaire a adaugat cu malitzie ironicul et de quibusdam aliis.