ASÚPRA prep. (Construit cu genitivul) 1. (Local) Peste; deasupra. Se apleaca asupra lui. ◊ Expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). (Substantivat reg.) Cu asupra (de masura) = peste masura. 2. (Local) Inspre spre. Ishi atzinteshte privirea asupra lui. 3. In contra; impotriva. Se repede asupra lui. 4. Cu privire la...; despre. Discutzie asupra atomilor. 5. (Temporal; reg.) In preajma... aproape de...; catre. A sosit asupra noptzii. [Var.: (inv.) asúpra prep.] Lat. adsupra.

asupra [At: PSALT. SCH. 162 / V: ~rai ~re / E: ml ad + supra] 1 pp Mai sus fatza de ceva. 2 pp Peste. 3 pp Insotzeshte numele unui dushman care a fost biruit. 4 pp Arata un raport de superioritate fatza de ceva. 5 pp Catre. 6 pp In directzia... 7 pp (Ie) A avea ceva ~ sa A purta ceva cu sine. 8 pp (Iae; inv) A avea ceva pe conshtiintza. 9 pp (Ie) A prinde ~ faptului A prinde in flagrant delict. 10 sfs (Reg; ilav) Cu ~ (de masura) Peste masura. 11 pp Spre. 12 pp Cu privire la... Si: despre. 13 pp (Reg) Aproape. 14 pp (Reg) In timp de... 15 pp (Ie) A sta ~ unui lucru A starui sa se vorbeasca despre un lucru sau sa se faca. 16 av (Inv) Peste toata intinderea. 17 av (Inv) In tot locul. 18 sfs (Inv) Partea cea mai de sus a unui obiect. 19 pp (Ie) A lua ceva ~ sa sau (inv) ashi lua ~ra ~ sufletului (ori capului) sau A se insarcina cu ceva. 20 pp (Iae) Ashi asuma o raspundere. 21 pp (Iae) Ashi asuma o vina. 22 pp (Ie; inv) A sta ~ cuiva sa... A fi in puterea cuiva sa... 23 pp (Ie; inv) A fi ~ unui lucru A fi gata tocmai atunci sa se apuce de ceva. 24 pp Impotriva. 25 pp (Ie; inv) A fi (sau a sta) ceva cuiva ~ra A apasa ceva pe cineva. 26 pp (Ie; inv) A veni ceva cuiva ~ra A veni un necaz neashteptat peste cineva. 27 (Ie; inv) A cadea ceva cuiva ~ra A cadea pacoste pe capul cuiva. 28 (Ie; inv) A se scula ~ cuiva A ataca pe cineva. 29 pp (Iae) A se revolta impotriva cuiva. 30 pp (Arata directzionarea unor sentimente binevoitoare) Fatza de... 31 sfs (Inv; ie) Cu ~ra Cu dobanda. 32 sfs (Iae; inv) Cu prisosintza.

ASÚPRA prep. (Construit cu genitivul) 1. (Local) Peste; deasupra. Se apleaca asupra lui. ◊ Expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). (Substantivat reg.); Cu asupra (de masura) peste masura. 2. (Local) Inspre spre. Ishi atzinteshte privirea asupra lui. 3. In contra; impotriva. Se repede asupra lui. 4. Cu privire la... despre. Discutzie asupra atomilor. 5. (Temporal; reg.) In preajma... aproape de... catre. A sosit asupra noptzii. [Var.: asúpra conj.] Din lat. adsupra.

ASÚPRA prep. (Construit cu genitivul; uneori mai ales inaintea formelor neaccentuate de dativ ale pronumelui personal cu valoare posesiva in forma asupra). 1. (Indica un raport local) Peste. Asupra padurii vegheaza de sus Cetatea eternelor stele. GOGA P. 52. Asuprami anii grei shiashtern nametzii. VLAHUTZA O. A. 82. Un vis fantastic veni shishi puse asuprami negrele sale aripi. NEGRUZZI S. I 60. ◊ Expr. A avea (un obiect) asupra sa = a purta cu sine. Are documentele asupra sa. A lua (sau a avea) asupra sa sau asuprashi (o sarcina) = a se insarcina (sau a fi insarcinat) cu savirshirea unei actziuni ashi lua (sau a avea) o raspundere; a raspunde de un obiect incredintzat. Aveam asupra mea un depozit a urmat lucratorul. SADOVEANU N. F. 185. Dorea k vrindnevrind sa implineasca slujba ce shio luase asuprashi. ISPIRESCU L. 17. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cind savirsheshte o actziune (de obicei rea); a prinde (pe cineva) in flagrant delict. Nici un hotz nu marturiseshte de bunavoie cind na fost prins asupra faptului. REBREANU R. I 118. ◊ (Substantivat in expr.) Cu asupra de masura sau (invechit eliptic) cu asupra = mai mult (decit era de ashteptat sau decit se cuvenea) cu prisosintza cu virf peste masura. Comandantzii [hitlerishti] porunceau oshtilor razboi fara pic de omenie razboi cu asupra de masura mai crud decit al hoardelor. SADOVEANU M. C. 74. Ginerele se supara mai cu asupra decit totzi. ISPIRESCU L. 258 Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura. EMINESCU O. I 82. 2. (In fraze in care se exprima o idee de dominatzie sau de superioritate introduce numele persoanei sau al obiectului peste care se intinde puterea stapinirea etc.) Nica lui Costache... nu mai avea stapinire asupra mea. CREANGA A. 7. Temperatura avu pururea o deosebita influentza asupra fizicului meu. NEGRUZZI S. I 57. Triumful shtiintzei asupra naturii. BALCESCU O. II 10. 3. (In fraze in care se exprima o cugetare un gind introduce numele persoanei sau al obiectului la care ne referim) Ai voit amice sa citesc... cartea... shi dupa cetire sami shi dau parerea asuprai. ODOBESCU S. III 9. ◊ (In fraze in care se exprima un sentiment) Pentru; de. Numai dragostea ce am asupra domnieitale ma poate rascumpara. SADOVEANU F. J. 450. Prinse dragoste asupra unei fete. ISPIRESCU L. 117. Sa se indure asuprale shi sa nui puna in primejdie. BALCESCU O. II 232. Atit de mult imparatul asupra lui [a pruncului] tremura K strashnici tot palatul nu cumva al supara. PANN P. V. II 5. 4. (In fraze in care se exprima o idee de napastuire de distrugere de napustire etc. introduce numele persoanei sau al obiectului care suporta actziunea) Numai asha il putem scapa de urgia carei asupra lui. SADOVEANU N. F. 37. ♦ (Actziunea porneshte din intentzii dushmanoase) in contra impotriva. Ursul... se repezise asuprai. ODOBESCU S. III 48. Apuca orice vede SHi asupra mea se repede. TEODORESCU P. P. 274. ♦ (Dupa cuvinte care exprima un sentiment rauvoitor minie pizma ura etc.) Fatza de... impotriva; pe. Atita naduh am eu asupra lor k parcami vine satzi mai spun o data istoria. SADOVEANU O. V 461. Se hotari sashi razbune asupra imparatului. ISPIRESCU L. 31. Destul ai viclenit asupra tatalui meu! EMINESCU N. 7. Am primit ravashul dumitale... prin care am vazut k.... sintetzi foarte suparatzi asupra mea. KOGALN1CEANU S. 117. Aveau o ura fioroasa impotriva nobililor shi mai ales asupra familiei Batoreshtilor. BALCESCU O. II 225. 5. (Arata directzia unei actziuni) Spinul repede ishi atzinteshte privirile asupra lui HarapAlb. CREANGA P. 233. 6. (Cu sens temporal) Spre catre aproape de (o zi sau un moment anumit). Asupra iernii [muntenii] coboara la locuri largi shishi pun turmele la iernat in baltzi. SADOVEANU B. 10. Ma hotarii sa plec calare shi fiindca era asupra iarmarocului de la duminicamare rugai pe prietenul meu... sami inchipuie un cal potrivit pungii mele shi tzintei ce urmaream. HOGASH M. N. 7. ♦ Expr. A fi asupra unui lucru = a fi tocmai gata sa se apuce de ceva. Forma gramaticala: asupra.

ASÚPRA prep. (Construit cu genitivul) 1. (Local) Peste. Asuprami anii grei shiashtern nametzii (VLAHUTZA). ◊ Expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A lua (sau a avea) asupra sa (o sarcina) = ashi lua (sau a avea) o raspundere. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). ◊ (Substantivat reg. in expr.) Cu asupra (de masura) = peste masura. 2. (Introduce numele persoanei sau al obiectului peste care se intinde o stapanire o putere etc.) Triumful shtiintzei asupra naturii (BALCESCU). 3. (Introduce numele persoanei sau al obiectului care suporta actziunea) Urgia carei asupra lui (SADOVEANU). ♦ In contra; impotriva. Asupra mea se repede (TEODORESCU). ♦ (Inv. shi reg.) Fatza de...; pentru. Prima dragoste asupra unei fete (ISPIRESCU). 4. Cu privire la... despre. Sa citesc [cartea]... shi dupa citire sami shi dau parerea asuprai (ODOBESCU). 5. Inspre spre. 6. (Temporal; reg.) In preajma... aproape de... catre. Asupra iernii coboara la locuri largi (SADOVEANU). [Var.: asúpra prep.] Lat. adsupra.

ASÚPRA prep. 1) (exprima un raport spatzial concretizand directzia desfashurarii unei actziuni) In directzia; inspre; spre; catre. Sa napustit asupra lui. Sa aplecat asupra bolnavului. ◊ A avea asupra sa a purta ceva cu sine. 2) (exprima un raport temporal concretizand apropierea in timp a unui fenomen) Aproape de; in preajma; inspre; spre; catre. A sosit asupra noptzii. 3) (exprima un raport completiv) Impotriva; contra. A inceput a vicleni asupra lui. 4) (exprima un raport relativ) Cu privire la; referitor la; privind. Referintza asupra articolului. [Sil supra] /<lat. adsupra

asupra prep. adv. pe peste; pe d’asupra afara de aceasta peste celelalte; mai cu asupra cu prisos. [Lat. AD SUPRA].

asúpra prep. cu gen. shi care arata starea saŭ mishcarea (lat. adsupra). Pe deasupra: atirna asupra capuluĭ multe nenorocirĭ aŭ cazut asupra tzariĭ. Contra: a porni razboĭ asupra cuĭva. Fatza de. catre: a avea influentza asupra cuĭva. Atzĭ lua un lucru asupra ta 1) a te insarcina cu un lucru al lua pe socoteala ta 2) al considera adresat tzie (o vorba o aluziune). Barb. (dupa fr. sur). Despre: a vorbi asupra filosofiiĭ rom. corect despre filosofie. Vechĭ. Vest. Asupramĭ asuprale a lua usupra.

asupra pp sfs vz asupra

asúpra (supra) prep. (~ lui ~ sa ~i)

asúpra prep. (sil. pra)

*asúpra (inv.) (supra) prep. (asuprai)

ASÚPRA prep. 1. (local) deasupra peste. (Se apleaca ~ lui.) 2. (local) catre inspre la spre (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noastra.) 3. contra impotriva (inv.) catre despre spre. (Porneshte ~ dushmanilor.) 4. despre. (Studiu ~ atomi.)

ASÚPRA prep. v. catre inspre spre.

ASUPRA prep. 1. (local) deasupra peste. (Se apleaca ~ lui.) 2. (local) catre inspre la spre (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noastra.) 3. contra impotriva (inv.) catre despre spre. (Porneshte ~ dushmanilor.) 4. despre. (Studiu ~ atomilor.)

asupra prep. v. CATRE. INSPRE. SPRE.

asúpra adv. prep. 1. Deasupra (adv. se foloseshte numai cu prep. de). 2. Peste pe deasupra (prep. se construieshte cu gen. shi urmat de de). 3. In sarcina la dispozitzia (prep. cu gen.) 4. In contra impotriva. 5. In preajma aproape de (prep. indica o relatzie temporala). 6. K adv. are shi o intrebuintzare absoluta in forma asupra: slujba ce shio luase asupra (Ispirescu); platesc eu cit face cu asupra (Iosif). Mr. asupra megl. supra. Lat. *ad supra (Pushcariu 156; REW 200; DAR); cf. sard. assubra abruz. assupra mil. assura. In celelalte limbi romanice sa pastrat numai supra cf. spre. Pentru folosirea lui asupra Cf. Moser 448. Der. asupri vb. (a impovara; a oprima a prigoni) pare formatzie interna (Cipariu Gram. 355 il deriva de la lat. *ad superare); asupreala s. f. (opresiune); asuprelnic adj. (impovarator; opresor); asupriciune s. f. (opresiune); asupritor adj. (care asupreshte opresor); asupritura s. f. (inv. opresiune).