de¹ c [At: PSALT. HUR. 2 / E: ns cf de] (Ivp shi poetic) Exprima raporturi de subordonare introducand o: 1 Propozitzie conditzionala De il ascultzi vei invatza multe Si: daca in caz(ul) k. 2 Propozitzie cauzala De nu te imbraci gros ai sa raceshti Si: daca fiindca pentru k. 3 (Ics shi ~... tot) Propozitzie concesiva SHi de te duci tot nu te baga in seama Si: cu toate k (shi) daca deshi. 4 Propozitzie finala Mergi del vezi Si: k (sa) pentru k (sa). 5 Propozitzie consecutiva Ploua de inunda Si: incat. 6 Propozitzie subiectiva Ar fi bine dear veni / Nu se shtie dea venit sau nu Si: k daca. 78 Propozitzie completiva directa (sau indirecta) SHtie (se intreaba) de vine sau nu Si: daca. 9 Propozitzie atributiva Gandul del voi pierde ma infioara Si: k sa. 10 Propozitzie predicativa A ajuns del plange lumea Si: incat sa. 11 Propozitzie temporala (cu nuantza cauzala) De se insera venea Si: cand daca. 12 Exprima raporturi de coordonare copulativa Si: shi. 13 (Icri) Conjunctzie disjunctiva Si: ori... ori sau... sau. 14 Introduce propozitzii exclamative cu valoare retorica O deai shti cat mie de dor Si: daca. 15 Introduce propozitzii interogative indirecte Te intreb del cunoshti bine Si: daca. 16 (Ics corelativa ~ ce... ~ aceea) Exprima ideea de progresie. 17 (Ilc) SHi ~ (sau chiar ~) Chiar daca. 18 (Ilc) ~ ce Din prima.

DE¹ conj. I. (Exprima raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propozitzie conditzionala) Daca in cazul k. Iar de va fi k steaua mea sa cada... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC V. 72. A fost odata k niciodata k de nar fi nu sar mai povesti. ISPIRESCU L. 1. Oitza birsana De eshti nazdravana SHi dea fi sa mor In cimp de mohor Sa spui lui Vrincean SHi lui Ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape. ALECSANDRI P. P. 2. ◊ (Introduce propozitzii conditzionale negative eliptice) Mai repede k de nu totul e pierdut. CAMIL PETRESCU T. II 394. Dei izbuti bine... iara de nu au mai patzit shi altzi voinici k tine... CREANGA P. 187. ♦ (Cu nuantza temporala) De treci codri de arama de departe vezi albind SHauzi mindra glasuire a padurii de argint. EMINESCU O. I 85. 2. (Introduce o propozitzie concesiva precedat de «shi») Deshi cu toate k shi daca. Obraznicul shi dei cu obraz tot fara obraz se poarta. ♦ Chiar daca. Nus piedici sai opreasca dear creshten cale stinci. VINTILA O. 20. Deash shti k ma vei shi omori nu pot sa tac. NEGRUZZI S. I 147. 3. (Introduce o propozitzie finala a carei actziune este realizabila) K (sa) pentru k (sa). Haide! Luatzil del datzi norodului. NEGRUZZI S. I 156. Facemash privighetoare Deash cinta noaptean racoare Doina cea dezmierdatoare! ALECSANDRI O. 63. ◊ (Introduce o finala a carei actziune este reala) In toate zilele se ducea el la un putz de aducea apa pentru casa. ISPIRESCU L. 386. Apoi merse de ocoli cetatea Turnul o batu shi o arse. BALCESCU O. II 171. 4. (Introduce o propozitzie consecutiva) Incit k. Mircea izbucneshte in plins de i se scutura ghiozdanul in spate. SAHIA N. 52. Viscolul ridica omatul in valuri shil spulbera in vazduh de nu se mai vedea nici cer nici pamint. VLAHUTZA O. A. 344. Facu de sharpele il putu inghitzi. RETEGANUL P. II 42. Pusa sai faca un buzdugan... il arunca in sus de despica bolta ceriului. EMINESCU N. 4. Ceai patzit unchiashule de incaleci pe mine? ALECSANDRI T. I 430. ◊ (Adesea in corelatzie cu «atit (de)» «astfel (de)» «asha (de)»). SHi era atit de sarac de nui ardea nici focul in vatra. RETEGANUL P. IV 7. Miile de paseri cintau... cintece asha de duioase de erau in stare sa te adoarma. ISPIRESCU L. 17. 5. (In legatura cu «ce»; introduce o propozitzie cauzala) Pentru k fiindca. HarapAlb o prapadea din ochi de draga cei era. CREANGA P. 276. Deabia umbli de slaba ce eshti. ALECSANDRI T. 1582. 6. (Introduce o propozitzie subiectiva) Daca. SHi in farmecul vietzimi Nu shtiam cai tot aceea De te razimi de o umbra Sau de crezi cea zis femeia. EMINESCU O. I 113. 7. (Introduce o propozitzie interogativa indirecta) Daca. Tea intreba de nu mai shtii de vreun leac. SBIERA P. 27. Dorul prinsea mantreba: Drag mie baditza ori ba?... De mii drag de nu mii drag Nu poci spune peste sat. JARNÍKBIRSEANU D. 70. 8. (Introduce o propozitzie subiectiva) K. Dar al nostru imparat Tot mergind pe la vinat Intro seara santimplat Pe la noi da innoptat. TEODORESCU P. P. 116. 9. (Introduce o propozitzie completiva directa shi indirecta) Sa. Oushoare k scotea SHincepea De lempartzea. TEODORESCU P. P. 532. 10. (Introduce o propozitzie atributiva) [Zmeul] are obicei de arunca buzduganul. ISPIRESCU L. 85. 11. (Introduce o propozitzie predicativa) In asha fel incit in situatzia sa. Cind eram de nu iubeam Unde ma culcam dormeam. POP. II. (Exprima raporturi de coordonare) 1. (Invechit shi popular leaga doua propozitzii copulative) SHi. Stai de nu ma sageta. TEODORESCU P. P. 40. 2. (Introduce propozitziile disjunctive) Sau... sau ori... ori. Deo fi una deo fi alta... Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. De lucram de nu lucram Mamei tot draga eram. ALECSANDRI P. P. 308. III. (In propozitzii independente) 1. (Introduce propozitzii optative uneori precedat de numai) O daca...! Numai de nu iar muri multzi inainte. CREANGA P. 250. Ah! meshtere Ruben... cartea ta intradevar minunata este!... numai de nar ametzi mintea! EMINESCU N. 49. Codrule frunza rotunda De miai da putzina umbra! JARNÍKBIRSEANU D. 199. 2. (Uneori in corelatzie cu numai abia etc.) Poate k... numai prin casutze de se mai afla ceva veselie. DUNAREANU N. 80. IV. (Numai in loc. conj.) De ce... de ce... sau de ce... de aceea... sau de ce... tot... = cu cit... cu atit... De ce se imbogatzea tot mai lacom era shi mai ahtiat de bani. VLAHUTZA O. A. 215. De ce mergeau inainte de ce lui HarapAlb i se tulburau mintzile. CREANGA P. 275. Au luato prin padure doar vor putea ieshi cumva la largul dar de ce umblau de aceea se infundau mai tare. RETEGANUL P. II 72. Cum de v. cum.

DE¹ conj. 1) (exprima un raport conditzional) Daca; in caz k. De voi prinde a canta muntzii totzi sor legana. 2) (exprima un raport concesiv) Cu toate k; deshi. 3) (exprima un raport completiv) K. Se intampla de pleaca mai inainte. 4) SHi. Pleaca detzi fa datoria. 5) Ori. De plecam de nu plecam ramane totul neschimbat. /cf. alb. de

de conj. 1. daca: de vrei de nu vrei; 2. incat: plange de tzi se rupe inima. [Probabil identic cu cel precedent].

de¹ conjctz. prep.

DE conj. 1. (conditzional) daca. (Doar ~ nar veni astazi.) 2. (consecutiv) k incat (inv. shi pop.) cat. (Gemea ~ itzi era mai mare mila.) 3. (temporal) daca. (~ va fi sa plec...) 4. (completiv) sa shi. (Stai ~ ma ashteapta.)

DE conj. v. cand daca.

DE conj. 1. (conditzional) daca. (Doar ~ nar veni astazi.) 2. (consecutiv) k incit (inv. shi pop.) cit. (Gemea ~ itzi era mai mare mila.) 3. (temporal) daca. (~ va fi sa plec...) 4. (completiv) sa shi. (Stai ~ ma ashteapta.)

de conj. v. CIND. DACA.

de conj. 1. SHi (functzie copulativa): abia au scapat putzinei de au fugit (Neculce). 2. Pentru (functzie consecutiva): fu trimis de linishti tulburarile (Balcescu); se uscase de se facuse cirlig (Ispirescu). 3. Daca (functzie conditzionala): de nu era barbatumeu puteai sa mori (Alecsandri). Este neindoios cuvint identic cu prep. de. Functzia copulativa coincide cu uzul lui de relativ (15 shi 16); iar functzia consecutiva coicide cu uzul lui de 7 anterior. Totushi se considera adesea k este vorba de un cuvint diferit; dupa Cihac II 92 ar deriva de la conj. sl. de rus. de „pentru k” slov. de „pentru k”; iar Tiktin se gindeshte la alb. the „shi”.