DE¹ conj. I. (Exprima raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propozitzie conditzionala) Daca in cazul k. Iar de va fi k steaua mea sa cada... Un alt fecior... Va duce mai departe drumul meu! BENIUC V. 72. A fost odata k niciodata k de nar fi nu sar mai povesti. ISPIRESCU L. 1. Oitza birsana De eshti nazdravana SHi dea fi sa mor In cimp de mohor Sa spui lui Vrincean SHi lui Ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape. ALECSANDRI P. P. 2. ◊ (Introduce propozitzii conditzionale negative eliptice) Mai repede k de nu totul e pierdut. CAMIL PETRESCU T. II 394. Dei izbuti bine... iara de nu au mai patzit shi altzi voinici k tine... CREANGA P. 187. ♦ (Cu nuantza temporala) De treci codri de arama de departe vezi albind SHauzi mindra glasuire a padurii de argint. EMINESCU O. I 85. 2. (Introduce o propozitzie concesiva precedat de «shi») Deshi cu toate k shi daca. Obraznicul shi dei cu obraz tot fara obraz se poarta. ♦ Chiar daca. Nus piedici sai opreasca dear creshten cale stinci. VINTILA O. 20. Deash shti k ma vei shi omori nu pot sa tac. NEGRUZZI S. I 147. 3. (Introduce o propozitzie finala a carei actziune este realizabila) K (sa) pentru k (sa). Haide! Luatzil del datzi norodului. NEGRUZZI S. I 156. Facemash privighetoare Deash cinta noaptean racoare Doina cea dezmierdatoare! ALECSANDRI O. 63. ◊ (Introduce o finala a carei actziune este reala) In toate zilele se ducea el la un putz de aducea apa pentru casa. ISPIRESCU L. 386. Apoi merse de ocoli cetatea Turnul o batu shi o arse. BALCESCU O. II 171. 4. (Introduce o propozitzie consecutiva) Incit k. Mircea izbucneshte in plins de i se scutura ghiozdanul in spate. SAHIA N. 52. Viscolul ridica omatul in valuri shil spulbera in vazduh de nu se mai vedea nici cer nici pamint. VLAHUTZA O. A. 344. Facu de sharpele il putu inghitzi. RETEGANUL P. II 42. Pusa sai faca un buzdugan... il arunca in sus de despica bolta ceriului. EMINESCU N. 4. Ceai patzit unchiashule de incaleci pe mine? ALECSANDRI T. I 430. ◊ (Adesea in corelatzie cu «atit (de)» «astfel (de)» «asha (de)»). SHi era atit de sarac de nui ardea nici focul in vatra. RETEGANUL P. IV 7. Miile de paseri cintau... cintece asha de duioase de erau in stare sa te adoarma. ISPIRESCU L. 17. 5. (In legatura cu «ce»; introduce o propozitzie cauzala) Pentru k fiindca. HarapAlb o prapadea din ochi de draga cei era. CREANGA P. 276. Deabia umbli de slaba ce eshti. ALECSANDRI T. 1582. 6. (Introduce o propozitzie subiectiva) Daca. SHi in farmecul vietzimi Nu shtiam cai tot aceea De te razimi de o umbra Sau de crezi cea zis femeia. EMINESCU O. I 113. 7. (Introduce o propozitzie interogativa indirecta) Daca. Tea intreba de nu mai shtii de vreun leac. SBIERA P. 27. Dorul prinsea mantreba: Drag mie baditza ori ba?... De mii drag de nu mii drag Nu poci spune peste sat. JARNÍKBIRSEANU D. 70. 8. (Introduce o propozitzie subiectiva) K. Dar al nostru imparat Tot mergind pe la vinat Intro seara santimplat Pe la noi da innoptat. TEODORESCU P. P. 116. 9. (Introduce o propozitzie completiva directa shi indirecta) Sa. Oushoare k scotea SHincepea De lempartzea. TEODORESCU P. P. 532. 10. (Introduce o propozitzie atributiva) [Zmeul] are obicei de arunca buzduganul. ISPIRESCU L. 85. 11. (Introduce o propozitzie predicativa) In asha fel incit in situatzia sa. Cind eram de nu iubeam Unde ma culcam dormeam. POP. II. (Exprima raporturi de coordonare) 1. (Invechit shi popular leaga doua propozitzii copulative) SHi. Stai de nu ma sageta. TEODORESCU P. P. 40. 2. (Introduce propozitziile disjunctive) Sau... sau ori... ori. Deo fi una deo fi alta... Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. De lucram de nu lucram Mamei tot draga eram. ALECSANDRI P. P. 308. III. (In propozitzii independente) 1. (Introduce propozitzii optative uneori precedat de numai) O daca...! Numai de nu iar muri multzi inainte. CREANGA P. 250. Ah! meshtere Ruben... cartea ta intradevar minunata este!... numai de nar ametzi mintea! EMINESCU N. 49. Codrule frunza rotunda De miai da putzina umbra! JARNÍKBIRSEANU D. 199. 2. (Uneori in corelatzie cu numai abia etc.) Poate k... numai prin casutze de se mai afla ceva veselie. DUNAREANU N. 80. IV. (Numai in loc. conj.) De ce... de ce... sau de ce... de aceea... sau de ce... tot... = cu cit... cu atit... De ce se imbogatzea tot mai lacom era shi mai ahtiat de bani. VLAHUTZA O. A. 215. De ce mergeau inainte de ce lui HarapAlb i se tulburau mintzile. CREANGA P. 275. Au luato prin padure doar vor putea ieshi cumva la largul dar de ce umblau de aceea se infundau mai tare. RETEGANUL P. II 72. Cum de v. cum.