SPRE prep. 1. (Cu sens local) In directzia... inspre catre la. Pornesc spre shcoala. ♦ (In numeralele de la 11 la 19 formate prin compunere) Adaugat la... peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) In apropierea... aproape de... cam la vremea... pe la...Spre iarna. ♦ Catre ziua de...; dintre ziua de...; shi ziua de... Luni spre martzi. ♦ (Arata o actziune ulterioara celei exprimate de verbul precedent avand valoare copulativa) Dupa aceea shi apoi. 3. (Introduce un complement circumstatzial de scop) in vederea... pentru a... k sa... Se duce spre a cerceta personal. ◊ Expr. Spre pilda = de pilda de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstantzial de mod) (In asha fel) incat (sa produca sa cauzeze cuiva ceva). Ia daruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Inv. shi reg.; introduce un complement indirect) Echivaland cu... drept k. Spre rasplata cer doua lucruri. Lat. super.

spre pp [At: CORESI EV. 48 / E: ml super] Exprima: 1 Orientarea pozitziei unei realitatzi fatza de un reper spatzial in directzia caruia se afla realitatea respectiva Doarme cu fatza ~ fereastra. 2 Orientarea pozitziei unei realitatzi fatza de un reper spatzial peste care se afla extinsa aceasta realitate. Trecatoarea da ~ Bran. 3 Orientarea pozitziei unei realitatzi reprezentata de o exteriorizare comportamentala o atitudine adoptata sau o manifestare a unei perceptzii fatza de un reper spatzial in directzia caruia se afla realitatea respectiva. Tu pleci ochii ~ pamant. TZaranul a aratat ~ palatul de peste drum. 4 Orientarea pozitziei mai multor realitatzi fatza de un reper spatzial care reprezinta punctul de convergentza al acestor realitatzi Apele se unesc ~ varsare. 5 Orientarea pozitziei unei realitatzi exprimate sau subintzelese fatza de un reper spatzial care reprezinta un sens de raportare la alta realitate. Arata cu mana ~ directzia casei. 6 Orientarea pozitziei unei realitatzi exprimate sau subintzelese fatza de un reper spatzial care este un plan de raportare delimitat in interiorul unei suprafetze al unui intreg etc. Iese dinlauntru ~ afara. ~ centrul Pamantului. 7 Orientarea pozitziei unei realitatzi exprimate sau subintzelese fatza de un reper spatzial care este un punct cardinal Este ~ apus de Grecia. Abaterea e uneori ~ rasarit alteori ~ apus. 8 (Inv) Orientarea pozitziei unei realitatzi fatza de un reper spatzial care este cel care se suprapune prin contact direct ceva manifestat sau produs de aceasta realitate. Pasarile incuibeaza ~ ramurele lui. Incinshi ~ piept cu brau de aur. 9 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial in directzia caruia se indreapta acest fapt. Sa sufle vantul ~ mare. Veneau unul ~ altul. 10 Orientarea desfashurarii unui fapt sau a manifestarii unei perceptzii fatza de un reper spatzial care este cel vizat k destinatzie a desfashurarii acestui fapt sau a manifestarii acestei perceptzii. Vine ~ ei. Intoarcete ~ mine. 11 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial care este cel asupra caruia este concentrata desfashurarea acestui fapt. Pasarile se agitau ~ deal. 12 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial care este cel impotriva caruia este pornita desfashurarea acestui fapt. Deschid focul ~ noi. 13 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial care este un sens de raportare la o alta realitate exprimata sau subintzeleasa. Alearga ~ dreapta. Pragul calatoriei ~ aiurea. 14 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial care este un plan de raportare delimitat in interiorul unei suprafetze al unui intreg etc. Apucai ~ fundul gradinii. Porneshte ~ marginea orashelului. 15 Orientarea desfashurarii unui fapt fatza de un reper spatzial care este un punct cardinal. Ieshi ~ rasarit. Soarele cobora ~ asfintzit. 16 Orientarea anterioara a incadrarii unui fapt prin raportare la un reper temporar orar calendaristic etc. fatza de care se aproximeaza prezentza acestui fapt. In noaptea ~ 15 august. 17 Orientarea anterioara a incadrarii unui fapt prin raportare la un reper temporal circumstantzial fatza de care se aproximeaza prezentza acestui fapt. A venit ~ seara. 18 Orientarea anterioara a varstei atinse de cineva prin raportare la un reper temporal reprezentat de o limita cantitativa exprimata in numar de ani. Are ~ patruzeci de ani. 19 Orientarea anterioara a incadrarii unui fapt prin raportare la un reper temporal precedat de o indicatzie orala sau calendaristica care reprezinta limita de extindere a intervalului determinat in raport cu indicatzia orala sau calendaristica corelata. Noaptea de luni ~ martzi. 20 Orientarea anterioara a incadrarii unui fapt prin raportare la un reper temporal care reprezinta o parte a unei unitatzi durative determinata prin pozitzia care o ocupa in cursul desfashurarii acesti unitatzi durative ~ miezul noptzii. ~ sfarshitul verii. 21 Orientarea unui fapt fatza de un reper temporal care este un plan de perspectiva sau mai rar de retrospectiva apreciat prin raportare la un moment actual exprimat sau subintzeles in care se incadreaza faptul respectiv O fereastra ~ viitor. ~ ani mai fericitzi visam. 22 Orientarea anterioara a programarii unui fapt prin raportarea la un reper temporal orar calendaristic etc. fatza de care se aproximeaza actualizarea acestui fapt. Dupa amiaza ~ ora 16. La sfarshitul lunii ~ 26. 23 Orientarea anterioara a programarii unui fapt prin raportare la un reper temporal fatza de care se aproximeaza actualizarea acestui fapt shi care este un plan de perspectiva apreciat dintrun moment actual exprimat sau subintzeles in care se incadreaza faptul respectiv. Am mutat sperantzele ~ un viitor nu prea indepartat. 24 Orientarea k raportare la un obiectiv caruia i se atribuie sensul manifestarii unui fapt. Copiii capata aplecare ~ invatzatura. 25 Orientarea sensului de manifestare a unui fapt fatza de un obiectiv in raport de care se confirma atesta etc. faptul respectiv. La indreptat ~ cercetarea de sine. 26 Orientarea k raportare la un obiectiv fatza de care se apreciaza o schimbare de la orientarea normala a sensului de manifestare a unui fapt. No da ~ gluma! 27 (Ics) ~ deosebire inv ~ asemanare Orientarea aprecierii unui fapt fatza de altul inrudit ori diferit prin raportare la un obiectiv fatza de care se evalueaza felul de comparare considerat k sens al acestei orientari ~ deosebire de mine el e bine pregatit. 28 (Inv) Orientarea sensului relatarii unui fapt k raportare la un obiectiv fatza de care se fundamenteaza aceasta orientare ~ zisele lui nu putea sa razime cineva. 29 Orientarea sensului de manifestare a unui fapt prin raportare la un obiectiv fatza de care se prevede consecintza acestei orientari Paguba era prea mare ~ a nul ingrijora. 30 Un sens de orientare pentru manifestarea unui fapt dedus din reactzia de obicei sufleteasca provocata asupra cuiva de faptul respectiv fatza de un obiectiv in raport de care se stabileshte accidental aceasta orientare. ~ mirarea lui. 31 (Inv) Orientarea sensului de manifestare a unui fapt fatza de un obiectiv reprezentat de un destinatar shi in raport de care se determina aceasta orientare Supunere a pruncilor ~ parintzi. 32 (Inv) Orientarea sensului de manifestare a unui fapt fatza de un destinatar in raport de care se determina aceasta orientare shi care este cel in beneficiul caruia se manifesta acest fapt Sa milostivit ~ ei. 33 (Inv) Orientarea sensului de manifestare a unui fapt fatza de un destinatar in raport de care se determina aceasta orientare shi care este cel impotriva sau in detrimentul caruia se manifesta acest fapt Au radicat oaste ~ nemtzi. 34 (Inv; ics) Unul ~ altul Orientarea sensului de manifestare a unui fapt fatza de un destinatar in raport de care se determina aceasta orientare shi care este cel care replica prin manifestarea aceluiashi fapt Nu mintiretzi unul ~ altul. 35 Orientarea k raportare la un obiectiv indicat pentru motivarea sensului manifestarii unui fapt ~ pomenirea neamurilor. 36 Orientarea sensului manifestarii unui fapt fatza de un obiectiv prin care este indicata o motivare pentru aceasta orientare shi care este petrecerea producerea savarshirea etc. a ceva Sami slujeasca ~ indreptarea greshelilor. 37 Orientarea sensului manifestarii unui fapt fatza de un obiectiv prin care este indicata o motivare pentru aceasta orientare shi care se refera la un tzel ce urmeaza a fi atins Silintzele neamului ~ adevarata cultura. 38 Orientarea sensului manifestarii unui fapt fatza de un obiectiv prin care este indicata o motivare pentru aceasta orientare shi care este intentzia de aducere a unei dovezi ~ exemplu.. ~ pilda... 39 (Inv; ics) ~ semn de (ori k) ~ semnul Orientarea sensului manifestarii unui fapt fatza de un obiectiv prin care este indicata o motivare pentru aceasta orientare shi care consta in intentzia de a atribui acestui fapt o anumita valoare simbolica Aceasta punga daruim ~ semnul multzumirei noastre.

SPRE prep. 1. (Cu sens local) In directzia... inspre catre la. Pornesc spre shcoala. ♦ (In numeralele de la 11 la 19 formate prin compunere) Adaugat la... peste. Unsprezece. 2. (Cu sens temporal) In apropierea... aproape de... cam la vremea... pe la... Spre iarna. ♦ Catre ziua de...; dintre ziua de...; shi ziua de... Luni spre martzi. ♦ (Arata o actziune ulterioara celei exprimate de verbul precedent avand valoare copulativa) Dupa aceea shi apoi. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) In vederea... pentru a... k sa... Se duce spre a cerceta personal. ◊ Expr. Spre pilda = de pilda de exemplu. 4. (Introduce un complement circumstantzial de mod) (In asha fel) incat (sa produca sa cauzeze cuiva ceva). Ia daruit o carte spre marea lui bucurie. 5. (Inv. shi reg.; introduce un complement indirect) Echivaland cu... drept k. Spre rasplata cer doua lucruri. Lat. super.

SPRE prep. 1. (Dupa verbe de mishcare introduce un complement circumstantzial de loc shi arata directzia sau tzinta catre care se face mishcarea) La catre in directzia... inspre. Carbunele nostru lumineaza. Din el imi scot lumina so dau shi altora shi se intoarce spre noi inmiita. DAVIDOGLU M. 61. Rasarea un orash k prin farmec Falnic spre cerul senin inaltzind auritele turnuri. ANGHELIOSIF C. M. II 98. HarapAlb luindushi oamenii sai incaleca shi el shi pornesc spre imparatzie. CREANGA P. 274. ◊ (In legatura cu o mishcare a ochilor a capului etc.) Deshca a tacut dind din cap shi privind spre Cocor. SADOVEANU M. C. 57. Ma pomenesc k vine shi se pune la alta masa alaturi cu fatza spre masa noastra. CARAGIALE T. II 8. Cu totzii shiau aruncat ochii spre dinsul. DRAGHICI R. 59. ◊ (TZinta este un abstract) Bolnavul merge spre bine. ◊ (Introduce un atribut) Poruncise cu glas tare plimbare spre padurea de la Copou. SADOVEANU Z. C. 146. SHi mai fac ce fac de mult Vara doina mio ascult Pe cararea spre izvor Ce leam dato tuturor. EMINESCU O. I 123. ♦ (Intra in formarea numeralelor de la 11 la 19) Deasupra mai mult peste... adaugat la... Doisprezece. 2. (Introduce un complement circumstantzial de timp shi arata o aproximatzie) Cam la vremea in apropierea pe la catre. Au hotarit amindoi dobinda shi doua soroace pentru capete unul la Sfinta Marie shi altul mai spre iarna. GALACTION O. I 177. Intro zi vazu k pomul inmugureshte infloreshte se scutura florile shi roadele se arata apoi spre seara da in pirguiala. ISPIRESCU L. 72. ♦ (Prepozitzia impreuna cu substantivul care urmeaza au functziune atributiva aratind timpul) Catre ziua de... dintre ziua de... shi ziua de... De aceste... a vorbit bunicul David cu mama shi cu tata mai toata noaptea duminica spre luni shi luni spre martzi. CREANGA A. 23. In noaptea spre 15 august nimene nu dormise in casa lui TZurcan. CONTEMPORANUL III 773. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru la in vederea... pentru a... k sa... Se detera spre odihna. ISPIRESCU L. 4. Ieronim sentinsese pe patui shi dedesentro parte perdeaua de la fereastra spre a se uita cum luna apunea in riu. EMINESCU N. 124. Motzoc... intrebuintza creditul ce avea la domn spre impilarea gloatei. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Expr. Spre pilda = de pilda de exemplu. Mai multe tzinuturi de catre miazanoapte spre pilda Normandia se supusera de bunavoie sau de frica strainului. ODOBESCU S. I 3. Spre neschimbare v. neschimbare. ♦ (Infinitivul precedat de «spre» echivaleaza cu o propozitzie coordonata shi arata o actziune ulterioara celei exprimate de verbul precedent prepozitzia avind valoare copulativa) SHi apoi dupa aceea. Umbra se desprinde incet shi se inaltza peo raza de luna spre a cadea in pat. EMINESCU N. 64. 4. (Introduce un complement circumstantzial de mod cu nuantza consecutiva) (In asha fel) incit (sa produca sa cauzeze cuiva ceva). Ispraviseshi treaba in pod chiar spre parerea de rau a celorlaltzi doi ucenici. PAS Z. I 274. Au plecat spre marele regret al confratzilor pe cind potopul sentetzeshte din ce in ce. CARAGIALE S. N. 117. Atunci HarapAlb descaleca shi spre mai mare mirarea lui numai iaca il intimpina in pragul ushei cershitoarea. CREANGA P. 213. 5. (Invechit shi regional introduce un complement indirect) K drept echivalent cu... Intunecimeata spre rasplata doua hatiruri am sandraznesc a cere... CARAGIALE S. N. 65. A treia zi dascalul veni shi intrebinduma de shtiu buchile pe dinafara spre raspuns am deschis cartea lui Petru Maior shi iam cetit un intreg capitol. NEGRUZZI S. I 12. ♦ La. Nimic nu indeamna mai mult spre intristare decit tocmai priveghearea intre cei ce dorm. SLAVICI N. I 17.

SPRE prep. 1) (exprima un raport spatzial indicand directzia) In directzia; catre; inspre; asupra. A plecat spre orash. 2) (exprima un raport temporal indicand apropierea de un anumit moment) Catre; aproape de; pe la; asupra. A venit spre seara. 3) (exprima un raport final) Pentru; in vederea. A venit spre a se convinge. 4) (exprima un raport modal) Merge spre bine. ◊ Spre exemplu de pilda; bunaoara; de exemplu. /<lat. super

spre prep. 1. exprima o mishcare catre un loc: pornim spre apus ridicam ochii spre cer; 2. despre timp: spre seara; 3. despre scop sau cauza: spre binele tau; 4. peste (in numerele dela 11 19): douasprezece. [Cf. lat. SUPER].

spre prep. (lat sŭpra deasupra k intre stre din intra extra. V. despre peste). 1. Pe deasupra (vechĭ): Dumnezeŭ potopi tot ce era spre fatza pamintuluĭ; piatra spre piatra; puse minute spre eĭ. 2. In spre catre in directziunea: venea spre mine privea spre cer spre nord e steaŭa polara. Am nadejde spre Dumnezeŭ (vechĭ) am nadejde in Dumnezeŭ. 3. Aproape de pe la: spre seara. Joĭ spre Vinerĭ intre Joĭ shi Vinerĭ. 4. Arata scopu pentru (in folosu orĭ paguba) destinatziunea: spre binele taŭ spre bucuria mea spre nenorocirea mea. A osindi spre moarte (vechĭ) a condamna la moarte. 5. In potriva contra (vechĭ): multzĭ sa scoala spre mine (Dos). 6. Fatza de catre (vechĭ): mila sashĭ arate spre noĭ (Dos.) 7. Se intrebuintzeaza in compunerea numeralelor de la 1119 (dupa vsl. ĭedinŭ na desente sh. a.).

spre prep.

spre prep.

SPRE prep. 1. (local) asupra catre inspre la (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noi.) 2. (temporal) catre inspre (reg.) asupra (inv.) despre inde. (Era ~ ziua.) 3. (arata scopul) k de drept pentru. (~ incercare; ~ exemplu.) 4. (final) pentru (inv.) catre. (O spun ~ binele tau.)

SPRE prep. v. asupra k contra drept impotriva in la pe.

SPRE prep. 1. (local) asupra catre inspre la (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noi.) 2. (temporal) catre inspre (reg.) asupra (inv.) despre inde. (Era ~ ziua.) 3. (arata scopul) k de drept pentru. (~ incercare; ~ exemplu.) 4. (final) pentru (inv.) catre. (O spun ~ binele tau.)

spre prep. v. ASUPRA. K. CONTRA. DREPT. IMPOTRIVA. IN. LA. PE.

Spre ≠ dinspre

spre prep. 1. (Inv.) Pe (indica pozitzia): zise gloatelor sa shaza spre iarba (Coresi). 2. Catre (indica directzia mishcarii): Turcii fug spre rasarit (Balcescu). 3. Catre (indica o tranzitzia): miercuri spre joi (Urechia). 4. Catre aproape de (indica proximitatea in timp): sosoi spre seara (Rebreanu). 5. Pentru (indica finalitatea): e facuta spre iubire (Popular Jarnik). 6. SHi (serveshte la compunerea numeralelor de la 11 la 19). Lat. sŭper (Pushcariu 1626; MeyerLübke ZRPh. XXII 492; REW 8456) cf. it. sopra prov. cat. sp. port. sobre fr. sur. Numararea cu spre se considera de origine sl. cf. sl. dŭva na desęte „doisprezece”; dar ne putem indoi de aceasta explicatzie atita timp cit lipseshte un studiu mai amanuntzit. Comp. despre prep. (inv. din partea de la; in ce priveshte pe; cu privire la).