SPRE prep. 1. (Dupa verbe de mishcare introduce un complement circumstantzial de loc shi arata directzia sau tzinta catre care se face mishcarea) La catre in directzia... inspre. Carbunele nostru lumineaza. Din el imi scot lumina so dau shi altora shi se intoarce spre noi inmiita. DAVIDOGLU M. 61. Rasarea un orash k prin farmec Falnic spre cerul senin inaltzind auritele turnuri. ANGHELIOSIF C. M. II 98. HarapAlb luindushi oamenii sai incaleca shi el shi pornesc spre imparatzie. CREANGA P. 274. ◊ (In legatura cu o mishcare a ochilor a capului etc.) Deshca a tacut dind din cap shi privind spre Cocor. SADOVEANU M. C. 57. Ma pomenesc k vine shi se pune la alta masa alaturi cu fatza spre masa noastra. CARAGIALE T. II 8. Cu totzii shiau aruncat ochii spre dinsul. DRAGHICI R. 59. ◊ (TZinta este un abstract) Bolnavul merge spre bine. ◊ (Introduce un atribut) Poruncise cu glas tare plimbare spre padurea de la Copou. SADOVEANU Z. C. 146. SHi mai fac ce fac de mult Vara doina mio ascult Pe cararea spre izvor Ce leam dato tuturor. EMINESCU O. I 123. ♦ (Intra in formarea numeralelor de la 11 la 19) Deasupra mai mult peste... adaugat la... Doisprezece. 2. (Introduce un complement circumstantzial de timp shi arata o aproximatzie) Cam la vremea in apropierea pe la catre. Au hotarit amindoi dobinda shi doua soroace pentru capete unul la Sfinta Marie shi altul mai spre iarna. GALACTION O. I 177. Intro zi vazu k pomul inmugureshte infloreshte se scutura florile shi roadele se arata apoi spre seara da in pirguiala. ISPIRESCU L. 72. ♦ (Prepozitzia impreuna cu substantivul care urmeaza au functziune atributiva aratind timpul) Catre ziua de... dintre ziua de... shi ziua de... De aceste... a vorbit bunicul David cu mama shi cu tata mai toata noaptea duminica spre luni shi luni spre martzi. CREANGA A. 23. In noaptea spre 15 august nimene nu dormise in casa lui TZurcan. CONTEMPORANUL III 773. 3. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru la in vederea... pentru a... k sa... Se detera spre odihna. ISPIRESCU L. 4. Ieronim sentinsese pe patui shi dedesentro parte perdeaua de la fereastra spre a se uita cum luna apunea in riu. EMINESCU N. 124. Motzoc... intrebuintza creditul ce avea la domn spre impilarea gloatei. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Expr. Spre pilda = de pilda de exemplu. Mai multe tzinuturi de catre miazanoapte spre pilda Normandia se supusera de bunavoie sau de frica strainului. ODOBESCU S. I 3. Spre neschimbare v. neschimbare. ♦ (Infinitivul precedat de «spre» echivaleaza cu o propozitzie coordonata shi arata o actziune ulterioara celei exprimate de verbul precedent prepozitzia avind valoare copulativa) SHi apoi dupa aceea. Umbra se desprinde incet shi se inaltza peo raza de luna spre a cadea in pat. EMINESCU N. 64. 4. (Introduce un complement circumstantzial de mod cu nuantza consecutiva) (In asha fel) incit (sa produca sa cauzeze cuiva ceva). Ispraviseshi treaba in pod chiar spre parerea de rau a celorlaltzi doi ucenici. PAS Z. I 274. Au plecat spre marele regret al confratzilor pe cind potopul sentetzeshte din ce in ce. CARAGIALE S. N. 117. Atunci HarapAlb descaleca shi spre mai mare mirarea lui numai iaca il intimpina in pragul ushei cershitoarea. CREANGA P. 213. 5. (Invechit shi regional introduce un complement indirect) K drept echivalent cu... Intunecimeata spre rasplata doua hatiruri am sandraznesc a cere... CARAGIALE S. N. 65. A treia zi dascalul veni shi intrebinduma de shtiu buchile pe dinafara spre raspuns am deschis cartea lui Petru Maior shi iam cetit un intreg capitol. NEGRUZZI S. I 12. ♦ La. Nimic nu indeamna mai mult spre intristare decit tocmai priveghearea intre cei ce dorm. SLAVICI N. I 17.