PÉSTE prep. (Semnifica ideea de suprapunere de aplicare etc. directa sau mediata prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstantziale de loc) 1. (In legatura cu verbe de mishcare arata k un obiect se ashaza se aplica sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mishcarea are directzia orizontala) Parul se imprashtie peste perna. 2. (In legatura cu substantive care arata suprafatza intinderea) Pe tot cuprinsul; dea lungul. Alerga peste campuri. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jurimprejur. incinsa peste brau cu un cordon.Deasupra. Se apleaca peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstantziale de timp) 1. (In legatura cu substantive insotzite de numerale adverbe sau pronume shi adjective nehotarate) Dupa... Peste un ceas. 2. (In legatura cu substantive care exprima notziuni de timp durative) in timpul in cursul. Peste zi lucreaza. 3. Mai mult decat... A intarziat peste doua ceasuri. III. (Introduce complemente circumstantziale de mod) 1. (Ashezat intre doua cuvinte identice exprima ideea de superlativ) Pune intrebari peste intrebari. 2. (In legatura cu numerale arata depashirea unei cantitatzi) Mai mult decat. Peste o mie de oameni. ◊ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depashind puterile posibilitatzile cuiva foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. Sa facut stapana peste toate. Pre (= pe) + spre.

peste pp [At: COD. VOR. 18/31 / V: (irg) pasta pas~ pashte pasta ~spe ~spre ~ta ~tre peshte pista pis~ pishte prasta presta pres~ pris~ pristi / E: pre + spre] 1 Exprima suprapunerea directa sau mediata in sau dincolo de limitele unei suprafetze sau ale unui spatziu conceput k o suprafatza. 2 Exprima aplicarea pe o parte a unei suprafetze pe un obiect etc. Au tras peste ferestre foi de cort. 3 (Ilav) Unul ~ altul una ~ alta unii ~ altzii unele ~ altele Suprapus in stiva. 4 Exprima aplicarea violenta a unei lovituri pe o parte a corpului O plesni peste cap. 5 Arata aplicarea mediata pe deasupra unei suprafetze a unui obiect Norii stau gramada peste sat. 6 Indica aplicarea transversala shi mediata pana dincolo de intinderea unei suprafetze Pod peste mare nu se poate. 7 Exprima parcurgerea unei distantze prin traversare Trece peste camp. 8 Indica deplasarea pe o suprafatza Raul aluneca peste prundish. 9 Exprima deplasarea superficiala lina pe suprafatza unui obiect Aerul rece i trece peste fatza. 10 Arata parcurgerea in intregime a intinderii Trecea raul peste podul de lemn. 11 Exprima parcurgerea mediata a intinderii unei suprafetze O flacara trecea peste muntzi. 12 Arata k parcurgerea distantzei se petrece prin intermediul privirii Privi peste curte. 13 Indica traversarea unei delimitari sau a unui obstacol prin depashire sau escaladare Au fugit peste Dunare. 14 Exprima revarsarea dincolo de o limita Ape revarsate peste maluri. 15 Arata k depashirea unui obstacol spatzial se produce prin intermediul privirii sau al unui flux sonor Privesc peste uluca. 16 Urmat de un determinant calitativ exprima extinderea de obicei prin raspandire continua ori intermitenta a unei realitatzi a unei stari etc. pe un cuprins spatzial delimitat prin acest determinant Zapada sa ashternut peste sat. 17 Exprima cuprinderea cu ajutorul privirii a unei intinderi spatziale Privea peste tot in cautarea unui adapost. 18 Urmat de un determinant numeric indica situarea dincolo de limita unei distantze precizata prin acest determinant Peste 100 de metri vei intalni un parc. 19 Exprima extinderea raspandirea etc. prin orientare dinamica inspre un reper Cazusera altzi tovarashi peste leshurile lor. 20 Exprima faptul k reperul spatzial constituie obiectivul supus sau expus in mod fortzat unei actziuni directe shi de obicei neashteptate Romanii cad peste tabara shi bagajele turcilor 21 Indica localizarea unei realitatzi prin raportare la depashirea unei limite Se vedeau peste dealurile negre Bucegii. 22 (Ilav) ~ drum Fatza in fatza la o distantza mica. 23 Exprima incadrarea unui fapt a unui eveniment etc. nedeterminat k durata in cursul desfashurarii unei perioade Au macinat graul cules peste vara. 24 Indica posterioritatea scurgerii unei durate fatza de o unitate temporala determinata Intro zi peste care au trecut multe zile am intrat in acea casa. 25 Exprima scurgerea unei durate definite k inshirare de perioade identice Romanii au trecut peste vremuri grele. 26 Indica posterioritatea manifestarii unei stari fatza de o perioada scursa Au trecut peste varsta copilariei. 27 Exprima incadrarea durativa a unei actziuni a unei stari etc. pe intregul cuprins al unei perioade uneori marcat printrun determinant cantitativ Asta pentru a evita ramanerea peste noapte a unei lampi aprinse. 28 Indica posterioritatea unui fapt a unui eveniment etc. fatza de o limita temporala determinata cantitativ Peste un ceas ieshise. 29 Arata prelungirea unei durate prin suplimentare nedeterminata fatza de o limita temporala precizata Vor trece zile peste zile. 30 Exprima perspectiva temporala durativa care constituie obiectivul incadrarii unei actziuni a unei stari etc. Sa va fie invatzatura peste toata viatza. 31 (Ilav) ~ curand Intrun viitor apropiat O sa ma intorc peste curand. 32 Exprima supraordonarea unei realitatzi fatza de sfera domeniul etc. asupra carora ishi exercita o autoritate de obicei ierarhica Se facuse stapana peste totzi din casa. 33 Arata declansharea unei circumstantze de obicei defavorabila asupra unei fiintze sau a unui obiect Scapase de primejdia sa mai dea vreun frig peste el. 34 Indica superioritatea unei fiintze sau a unui obiect asupra altora prin depashire in importantza in valoare etc. El este cu mult peste ceilaltzi. 35 Exprima sfidarea cuiva prin ignorare nepasare etc. Am jurat sa trec peste danshii. 36 (Ie) A privi ~ umar A desconsidera pe cineva prin dezinteres sau dispretz El priveshte peste umar la activitatea culturala. 37 (Ie) A lua ~ picior A persifla Ne iau oamenii peste picior. 38 Exprima depashirea unor situatzii de obicei nefavorabile Vor trece peste greutatzi mari. 39 Indica incalcarea unei norme a unei dispozitzii a unei hotarari etc. Fata cu feciorul se casatoresc peste vointza parintzilor. 40 (Ilav) ~ rand Fara a respecta o ordine prestabilita Medicul a primito peste rand. 41 (Ilav) ~ tot Acoperit integral. 42 Intra in componentza unor formule de repetitzie care exprima aglomerarea ingramadirea etc. Ishi punea intrebari peste intrebari. 43 Intra in componentza unor formule de repetitzie care exprima acumularea A adunat moshii peste moshii. 44 (Ilav) Claie ~ gramada Aglomerat in dezordine In trasuri erau ofitzeri claie peste gramada. 45 Urmat de un determinant cantitativ indica depashirea limitei exprimate de aceasta Peste o mie de bolnavi zaceau in camere. 46 Exprima depashirea unei limite prin adaos Peste toate a venit shi seceta. 47 Arata depashirea unei cantitatzi prestabile prin suplimentare Functzionarii au lucrat peste program. 48 Indica depashirea excesiva a unei limite A fost peste ashteptari. 49 (Ie) A da ~ cineva sau ceva A se confrunta pe neashteptate cu un obiectiv intalnit accidental Dam peste o femeie rezemata de zid. 50 Arata interventzia inopinata asupra unui obiectiv A intrat peste mine in casa. 51 Indica imixtiunea in drepturile in interesele in atributziile cuiva Ce te bagi peste treburile mele?

PÉSTE prep. (Semnifica ideea de suprapunere de aplicare etc. directa sau mediata prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstantziale de loc) 1. (In legatura cu verbe de mishcare arata k un obiect se ashaza se aplica sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mishcarea are directzia orizontala) Parul se imprashtie peste perna. 2. (In legatura cu substantive care arata suprafatza intinderea) Pe tot cuprinsul; dea lungul. Alerga peste campuri. ◊ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur imprejur. Incinsa peste brau cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleaca peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstantziale de timp) 1. (In legatura cu substantive insotzite de numerale adverbe sau pronume shi adjective nehotarate) Dupa... Peste un ceas. 2. (In legatura cu substantive care exprima notziuni de timp durative) In timpul in cursul. Peste zi lucreaza. 3. Mai mult decat... A intarziat peste doua ceasuri. III. (Introduce complemente circumstatziale de mod) 1. (Ashezat intre doua cuvinte identice exprima ideea de superlativ) Pune intrebari peste intrebari. 2. (In legatura cu numerale arata depashirea unei cantitatzi) Mai mult decat. Peste o mie de oameni. ◊ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depashind puterile posibilitatzile cuiva foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. Sa facut stapana peste toate. Pre (= pe) + spre.

PÉSTE prep. I. Introduce complemente circumstantziale de loc. 1. In legatura cu verbe de mishcare arata k un obiect se ashaza sau cade deasupra altuia lipit de acesta. Ada mina sa nu cazi Peste pietrele din cale! COSHBUC P. I 165. Bocaneshte el cit bocaneshte cind pirrr! cade copacul peste car del sfarma. CREANGA P. 46. Adormivom troieniva Teiul floareai peste noi. EMINESCU O. I 101. Vezi rindunelele se duc Se scutur’ frunzele de nuc Sashaza bruma peste vii De ce numi vii de ce numi vii? id. ib. 235. ◊ (In legatura cu verbe k: «a da» «a lovi» «a izbi» etc.) Ba mai bine i dau eu una peste bot k sa nu se amestece in vorba alor mari. SADOVEANU M. C. 6. SHi eal loveshtencetishor Zimbind cu palma peste gura. COSHBUC P. I 183. Atunci odata incep ele a se boci inadushit shi a se bate cu pumnii peste cap. CREANGA P. 174. ◊ Loc. adv. Picior peste picior v. picior. ◊ (Mishcarea are directzie orizontala) Rasfiratul par de aur peste perini semprashtie. EMINESCU O. I 79. Iar prin mindrul intuneric al padurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. id. ib. 85. 2. (Urmat de substantive care arata suprafatza intinderea) Dea lungul... Apuca peste cimpi dea dreptul spre nishte curtzi mari. CREANGA P. 301. SHi azi el se avinta pe calul sau arab SHi drumul k sagetzii i da peste pustie Care sub luna plina luceshte argintie. EMINESCU O. I 97. ♦ Pe tot cuprinsul. Mitrea nu raspunse nimic dar in urma trecu rosheatza peste obrajii lui. SLAVICI N. I 70. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. SHii intunerec peste tot. IOSIF P. 32. Marea se varsa peste tot locul. DRAGHICI R. 112. ♦ De jur imprejur. Bratzul drept dacal intinde Roata peste briu te prinde SHi ten treaba: «Draga stringul?». COSHBUC P. I 104. Hiltruna vine drept Spre el shi il cuprinde puternic peste piept Cu bratzeleamindoua. id. ib. 162. Atunci ea deodata sa vazut incinsa cu un cerc zdravan de fier peste mijloc. CREANGA P. 88. 3. (In legatura cu verbe k: «a se apleca» «a se inclina» etc.) Deasupra... Maplec infrigurat peste tzarina SHi caut radacinile ascunse. BENIUC V. 84. Te pleaca iar zimbind pestea mea fatza. EMINESCU O. I 120. Dintre flori copila ride shi senclina peste gratii K un chip ushor de inger earatarea adoratei id. ib. 154. 4. Pe deasupra. De unde sintetzi moshule? intreba el catind cu blindetze peste ochelari. MIRONESCU S. A. 32. Stelele clipesc peste baltzile de singe. VLAHUTZA R. P. 25. Pretutindenea peste capetele oamenilor o vede; se apropie... shi inima i se umple de indaratnicie. SLAVICI N. I 139. (Poetic) Ceo sai pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gindesc?... K shi vintun valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU O. I 133. ◊ (In prepozitzii compuse) Se uita in jurul lui se opri o clipa. apoi dadu drumul capastrului shi trase de peste cingatoare o fringhie care o petrecu pe gitul calului. PREDA I. 138. 5. (In legatura cu verbe care arata trecerea plecarea etc.) Dincolo de... Cind astupi gardul dai k sare peste gard shi itzi face mai multa paguba stricind shi streshina gardului. SLAVICI N. I 13. Fata babei sarea iute peste pirlaz. CREANGA P. 284. SHi aceiashi pomi in floare Crengi intind peste zaplaz Numai zilele trecute Nu le fac sa fie azi. EMINESCU O. I 112. Peste deal peste colina Esteo creanga de maslina. JARNÍKBIRSEANU D. 252. ◊ (In prepozitzii compuse) Din muntzi shi vai de peste mari. Din larg cuprins de multe zari Nuntashi din nouazeci de tzari Sau rascolit. COSHBUC P. I 55. Era bilciul de toamna de la Sarata. la care oamenii se aduna pina de peste noua tzari shi noua mari. SLAVICI N. I 134. II. Introduce complemente circumstantziale de timp. 1. (Urmat de substantive care de obicei sint insotzite de numerale adverbe sau pronume shi adjective nehotarite) Dupa... Peste un ceas incepem sa urcam dealul. VLAHUTZA R. P. 51. Nu se mai indoia k Marta peste citva timp se va alina shi va pierde gindul de dragoste pentru pastor. SLAVICI N. I 120. Peste doua zile o ingropara cu cinste mare. CREANGA P. 16. 2. In timpul in cursul. Inca dumineca se vorbea k peste saptamina Toderica va petzi pe Marta. SLAVICI N. I 98. Te urmaresc luminatori K soarele shi luna SHi peste zi deatitea ori SHi noaptea totdeauna. EMINESCU O. I 190. Peste noapte am visat k aveam un nas cit a lui de mare. NEGRUZZI S. I 7. III. in constructzii modale. 1. Fiind ashezat intre doua partzi de vorbire identice exprima ideea de superlativ. In sufletul meu fierbeau intrebari peste intrebari. SADOVEANU O. I 420. SHi ce sa vezi?... Biserici peste biserici cruci peste cruci pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA O. II 317. Atunci diavolii odata incep a se carabani unul peste altul in turbinca. CREANGA P. 303. ◊ Loc. adv. Peste puterea sau puterile (cuiva) = mai presus de puterea sau puterile cuiva depashind puterile cuiva. Peste masura v. masura. 2. (In legatura cu numerale arata depashirea unei cantitatzi) Mai mult decit... Peste o mie de bolnavi zaceatzi in camere. MIRONESCU S. A. 122. ♦ (Rar) impotriva contrar... Se intoarce numaidecit peste ashteptarea tutulor. ISPIRESCU B. 367. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra... Miai luat apoi copilul sal ucizi! SHiam zis: E bine! Tui eshti tata shi ai dreptul peste fiul meu k mine. COSHBUC P. I 120. Marta se facuse stapina peste totzi stapinii din casa. SLAVICI N. I 80.

PÉSTE prep. 1) (exprima un raport locativ indicand locul spatziul obiectul de suprapunere sau de extindere) Pe deasupra; deasupra; dincolo de. Peste vii shi livezi. Peste pod. ◊ Peste tot in orice loc; pretutindeni. 2) (exprima un raport temporal posterior) Dupa. Peste o ora. 3) (exprima un raport de mod indicand depashirea unei limite a unei cantitatzi) Mai mult de (sau decat); in plus; asupra. Are peste zece monografii. ◊ Peste puterea (sau puterile) cuiva depashind puterile cuiva; greu. 4) (exprima un raport de relatzie indicand sfera de extindere) Asupra. A domina peste toate. /pre[inv.] + spre

peste prep. 1. arata ceva pus d’asupra: cerul luceshte peste capetele noastre; 2. o suprafatza: un pod peste Dunare; 3. dincolo: peste muntzi peste drum; 4. mai mult: peste o mie de galbeni; 5. fig. ceva covarshitor: peste masura peste putintza; 6. dupa: peste doua zile; 7. in timpul: peste noapte. [SHi preste vechiurom. prespe = lat. PER SUPER].

péste prep. (din maĭ vechiu préste in Ps. SH. 19 shi azĭ in Trans. shi péstre compus din pre shi stre. V. préspre). 1. Deasupra: peste catu intiĭ e catu al doilea un pod peste (saŭ pe) Dunare. 2. Asupra: a domni peste o tzara peste un popor. 3. Dincolo de: hotziĭ aŭ fugit peste riŭ. Peste drum in fatza fatza in fatza in cealalta parte (fr. visàvis); peste drum de noĭ e o librarie. Fig. Peste masura prea mult excesiv: a munci peste masura. A trece peste (propriŭ shi fig.) a merge maĭ departe de cit trebuĭe. 4. Maĭ pe sus de superior: peste colonel e generalu asta e peste putintza (imposibil) peste poate peste puterile mele. Peste tot pretutindenĭ. 5. Pe la: la lovit cu palma peste obraz peste bot; ĭa dat peste mina ĭa lovit mina. A te bate cu palma peste gura a regreta ce aĭ zis. Fig. A da cuĭva peste nas al mustra al face sa se modereze. 6. Maĭ mult de cit: eraŭ peste o suta am dormit peste opt ceasurĭ. Fig. Peste cap maĭ mult de cit trebuĭe din belshug: avem mincare peste cap. 7. Dupa: peste un an. 8. In timpu in cursu: peste noapte peste an. 9. Unu dupa altu succesiv: noroc peste noroc. Claĭe peste gramada in dezordine dea valma. Loc. Atzĭ fi (saŭ atzĭ veni) peste mina atzĭ fi incomod atzĭ fi greŭ. A apuca (adica „drumu”) orĭ a o lua peste cimp a lua drumu pin cimp. (Dar nu se zice peste padure vie balta ci pin padure vie balta. Tot asha e fals a zice: plec in America peste Hamburg cum zic Romaniĭ germanizatzĭ dupa germ über ild. pe la saŭ pin Hamburg). A da peste cap a rasturna a invinge de tot. A te da peste cap a face o tumba un salt mortal shi fig. a face tot posibilu k sa reusheshtĭ. A lua pe cineva peste picĭor al lua cam in ris al lua la vale a nul trata serios. A da peste (saŭ de) cineva a te intilni cu cineva al descoperi. A da peste ceva a gasi a descoperi: na c’am dat peste (saŭ de) dracu! SHi piste (sud) shi pishte (nord).

pasta pp vz peste

paste pp vz peste

pastra^[1] pp vz peste

pashte pp vz peste

pespe pp vz peste

pespre pp vz peste

pesta² pp vz peste

pestre¹ pp vz peste

peshte¹ pp vz peste^[1] corectata

pista pp vz peste

pista^{2 [1]} pp vz peste

piste pp vz peste^[1] corectata

pishte¹ pp vz peste

pishte² sf vz pishta

prasta pp vz peste

prespre^[1] pp vz peste

presta sf vz peste

preste sf vz peste

priste pp vz peste

preste prep. V. peste.

péspe shi péspre V. prespre.

péstre V. peste.

píste V. peste.

píshte V. peste.

préspre péspre shi péspe prep. (din pre pe shi spre). Vechĭ. Peste: prespre toate.

préste V. peste.

péste prep.

péste prep.

de péste prep.

PÉSTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra deasupra. (Se apleaca ~ el.) 3. (local) deasupra pe. (~ masa era pusa mushamaua.) 4. (local) (slavonism inv.) prez. (Judetzele de ~ Olt.) 5. (temporal) dupa. (Vine ~ un ceas.)

PESTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra deasupra. (Se apleaca ~ el.) 3. (local) deasupra pe. (~ masa era pusa mushamaua.) 4. (local) (slavonism inv.) prez. (Judetzele de ~ Olt.) 5. (temporal) dupa. (Vine ~ un ceas.)

péste prep. 1. Pe deasupra. 2. Pe in. 3. Dincolo de. 4. Mai mult decit. 5. Afara de pe linga k. 6. Contra. 7. Dea curmezishul prin. 8. Dupa in termen de. 9. In timpul. Var. preste pestre p(r)esp(r)e toate inv. Mr. p(r)iste megl. priste. Lat. per super direct (Cipariu Analecte 11) sau prin intermediul comp. interior p(r)e spre (Tiktin). Probabil sa confundat cu per extra (Pascu I 161; Densusianu GS VI 363).

ai ajunge pana peste cap expr. a se satura (de ceva / de cineva) a nu mai putea rabda

ashi da poalele peste cap expr. 1. a avea un comportament indecent. 2. a nu mai tzine cont de nimic a depashi orice limita.

peste noua mari shi noua tzari expr. la mare departare foarte departe.