PÉSTE prep. I. Introduce complemente circumstantziale de loc. 1. In legatura cu verbe de mishcare arata k un obiect se ashaza sau cade deasupra altuia lipit de acesta. Ada mina sa nu cazi Peste pietrele din cale! COSHBUC P. I 165. Bocaneshte el cit bocaneshte cind pirrr! cade copacul peste car del sfarma. CREANGA P. 46. Adormivom troieniva Teiul floareai peste noi. EMINESCU O. I 101. Vezi rindunelele se duc Se scutur’ frunzele de nuc Sashaza bruma peste vii De ce numi vii de ce numi vii? id. ib. 235. ◊ (In legatura cu verbe k: «a da» «a lovi» «a izbi» etc.) Ba mai bine i dau eu una peste bot k sa nu se amestece in vorba alor mari. SADOVEANU M. C. 6. SHi eal loveshtencetishor Zimbind cu palma peste gura. COSHBUC P. I 183. Atunci odata incep ele a se boci inadushit shi a se bate cu pumnii peste cap. CREANGA P. 174. ◊ Loc. adv. Picior peste picior v. picior. ◊ (Mishcarea are directzie orizontala) Rasfiratul par de aur peste perini semprashtie. EMINESCU O. I 79. Iar prin mindrul intuneric al padurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. id. ib. 85. 2. (Urmat de substantive care arata suprafatza intinderea) Dea lungul... Apuca peste cimpi dea dreptul spre nishte curtzi mari. CREANGA P. 301. SHi azi el se avinta pe calul sau arab SHi drumul k sagetzii i da peste pustie Care sub luna plina luceshte argintie. EMINESCU O. I 97. ♦ Pe tot cuprinsul. Mitrea nu raspunse nimic dar in urma trecu rosheatza peste obrajii lui. SLAVICI N. I 70. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. SHii intunerec peste tot. IOSIF P. 32. Marea se varsa peste tot locul. DRAGHICI R. 112. ♦ De jur imprejur. Bratzul drept dacal intinde Roata peste briu te prinde SHi ten treaba: «Draga stringul?». COSHBUC P. I 104. Hiltruna vine drept Spre el shi il cuprinde puternic peste piept Cu bratzeleamindoua. id. ib. 162. Atunci ea deodata sa vazut incinsa cu un cerc zdravan de fier peste mijloc. CREANGA P. 88. 3. (In legatura cu verbe k: «a se apleca» «a se inclina» etc.) Deasupra... Maplec infrigurat peste tzarina SHi caut radacinile ascunse. BENIUC V. 84. Te pleaca iar zimbind pestea mea fatza. EMINESCU O. I 120. Dintre flori copila ride shi senclina peste gratii K un chip ushor de inger earatarea adoratei id. ib. 154. 4. Pe deasupra. De unde sintetzi moshule? intreba el catind cu blindetze peste ochelari. MIRONESCU S. A. 32. Stelele clipesc peste baltzile de singe. VLAHUTZA R. P. 25. Pretutindenea peste capetele oamenilor o vede; se apropie... shi inima i se umple de indaratnicie. SLAVICI N. I 139. (Poetic) Ceo sai pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gindesc?... K shi vintun valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU O. I 133. ◊ (In prepozitzii compuse) Se uita in jurul lui se opri o clipa. apoi dadu drumul capastrului shi trase de peste cingatoare o fringhie care o petrecu pe gitul calului. PREDA I. 138. 5. (In legatura cu verbe care arata trecerea plecarea etc.) Dincolo de... Cind astupi gardul dai k sare peste gard shi itzi face mai multa paguba stricind shi streshina gardului. SLAVICI N. I 13. Fata babei sarea iute peste pirlaz. CREANGA P. 284. SHi aceiashi pomi in floare Crengi intind peste zaplaz Numai zilele trecute Nu le fac sa fie azi. EMINESCU O. I 112. Peste deal peste colina Esteo creanga de maslina. JARNÍKBIRSEANU D. 252. ◊ (In prepozitzii compuse) Din muntzi shi vai de peste mari. Din larg cuprins de multe zari Nuntashi din nouazeci de tzari Sau rascolit. COSHBUC P. I 55. Era bilciul de toamna de la Sarata. la care oamenii se aduna pina de peste noua tzari shi noua mari. SLAVICI N. I 134. II. Introduce complemente circumstantziale de timp. 1. (Urmat de substantive care de obicei sint insotzite de numerale adverbe sau pronume shi adjective nehotarite) Dupa... Peste un ceas incepem sa urcam dealul. VLAHUTZA R. P. 51. Nu se mai indoia k Marta peste citva timp se va alina shi va pierde gindul de dragoste pentru pastor. SLAVICI N. I 120. Peste doua zile o ingropara cu cinste mare. CREANGA P. 16. 2. In timpul in cursul. Inca dumineca se vorbea k peste saptamina Toderica va petzi pe Marta. SLAVICI N. I 98. Te urmaresc luminatori K soarele shi luna SHi peste zi deatitea ori SHi noaptea totdeauna. EMINESCU O. I 190. Peste noapte am visat k aveam un nas cit a lui de mare. NEGRUZZI S. I 7. III. in constructzii modale. 1. Fiind ashezat intre doua partzi de vorbire identice exprima ideea de superlativ. In sufletul meu fierbeau intrebari peste intrebari. SADOVEANU O. I 420. SHi ce sa vezi?... Biserici peste biserici cruci peste cruci pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA O. II 317. Atunci diavolii odata incep a se carabani unul peste altul in turbinca. CREANGA P. 303. ◊ Loc. adv. Peste puterea sau puterile (cuiva) = mai presus de puterea sau puterile cuiva depashind puterile cuiva. Peste masura v. masura. 2. (In legatura cu numerale arata depashirea unei cantitatzi) Mai mult decit... Peste o mie de bolnavi zaceatzi in camere. MIRONESCU S. A. 122. ♦ (Rar) impotriva contrar... Se intoarce numaidecit peste ashteptarea tutulor. ISPIRESCU B. 367. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra... Miai luat apoi copilul sal ucizi! SHiam zis: E bine! Tui eshti tata shi ai dreptul peste fiul meu k mine. COSHBUC P. I 120. Marta se facuse stapina peste totzi stapinii din casa. SLAVICI N. I 80.