péste prep. (din maĭ vechiu préste in Ps. SH. 19 shi azĭ in Trans. shi péstre compus din pre shi stre. V. préspre). 1. Deasupra: peste catu intiĭ e catu al doilea un pod peste (saŭ pe) Dunare. 2. Asupra: a domni peste o tzara peste un popor. 3. Dincolo de: hotziĭ aŭ fugit peste riŭ. Peste drum in fatza fatza in fatza in cealalta parte (fr. visàvis); peste drum de noĭ e o librarie. Fig. Peste masura prea mult excesiv: a munci peste masura. A trece peste (propriŭ shi fig.) a merge maĭ departe de cit trebuĭe. 4. Maĭ pe sus de superior: peste colonel e generalu asta e peste putintza (imposibil) peste poate peste puterile mele. Peste tot pretutindenĭ. 5. Pe la: la lovit cu palma peste obraz peste bot; ĭa dat peste mina ĭa lovit mina. A te bate cu palma peste gura a regreta ce aĭ zis. Fig. A da cuĭva peste nas al mustra al face sa se modereze. 6. Maĭ mult de cit: eraŭ peste o suta am dormit peste opt ceasurĭ. Fig. Peste cap maĭ mult de cit trebuĭe din belshug: avem mincare peste cap. 7. Dupa: peste un an. 8. In timpu in cursu: peste noapte peste an. 9. Unu dupa altu succesiv: noroc peste noroc. Claĭe peste gramada in dezordine dea valma. Loc. Atzĭ fi (saŭ atzĭ veni) peste mina atzĭ fi incomod atzĭ fi greŭ. A apuca (adica „drumu”) orĭ a o lua peste cimp a lua drumu pin cimp. (Dar nu se zice peste padure vie balta ci pin padure vie balta. Tot asha e fals a zice: plec in America peste Hamburg cum zic Romaniĭ germanizatzĭ dupa germ über ild. pe la saŭ pin Hamburg). A da peste cap a rasturna a invinge de tot. A te da peste cap a face o tumba un salt mortal shi fig. a face tot posibilu k sa reusheshtĭ. A lua pe cineva peste picĭor al lua cam in ris al lua la vale a nul trata serios. A da peste (saŭ de) cineva a te intilni cu cineva al descoperi. A da peste ceva a gasi a descoperi: na c’am dat peste (saŭ de) dracu! SHi piste (sud) shi pishte (nord).