NOÁPTE noptzi s. f. adv. I. S. f. 1. Interval de timp cuprins intre apusul Soarelui shi rasaritul lui cand este intuneric. ◊ Loc. adj. De noapte = a) care lucreaza e de serviciu in timpul noptzii; b) (despre pasari insecte animale etc.) care ishi desfashoara activitatea in timpul noptzii shi doarme ziua. ◊ Loc. adv. Azi (sau asta)noapte = noaptea trecuta. La noapte = in timpul noptzii urmatoare. Peste (sau pe) noapte = in timpul noptzii. Noapte de noapte = in fiecare noapte; mereu. Zi(ua) shi noapte(a) sau zi noapte zile noptzi toata ziua (shi) toata noaptea din zori panan noapte noptzi shi zile etc. = tot timpul neintrerupt continuu. Cu noaptea in cap = disdedimineatza in zori. De (cu) noapte(a) = foarte devreme disdedimineatza. ◊ Expr. Noapte buna! = urare facuta cuiva inainte de culcare. 2. Fig. Lipsa de lumina; intuneric intunecime. In pivnitza era noapte. ♦ Lipsa de cultura de civilizatzie stare de inapoiere. ◊ Expr. Prost k noaptea = foarte prost. 3. Stare de tristetze de suferintza morala de apasare. II. Adv. (in forma noaptea sau noptzile) In (tot) timpul noptzii (I 1); in fiecare noapte. Lat. nox noctis.

noapte [At: COD. VOR. 54/14 / Pl: noptzi / V: ~a av / GD: noptzii (inv) noptzei noptziei / E: ml nox noctis] 1 sf Interval de timp cuprins intre apusul soarelui shi rasaritul lui cand este intuneric. 2 sf (Is) ~ buna! Urare facuta cuiva inainte de culcare. 3 sf (Ias) Formula de salut folosita la despartzirea de cineva in cursul serii. 45 sf (Precedat de pp „in” „intru” „de” „pe”) Timp (cand sau) cat se petrece o actziune. 67 sf (Iljv) De ~ (Care actzioneaza lucreaza etc.) in timpul noptzii (1). 89 sf (Ial) (Care incepe) din timpul noptzii. 10 sf (D. animale insecte; ila) De ~ Cu organele vizuale shi auditive adaptate pentru viatza din timpul noptzii Si: nocturn. 11 sf (D. oameni; ial) Care ishi desfashoara activitatea in cursul noptzii (1) shi doarme ziua. 12 sf (Ilav) Azi (sau asta)~ In timpul noptzii (1) care a trecut. 13 sf (Ilav) La ~ In timpul noptzii (1) urmatoare. 14 sf (Ial) Cand va incepe noaptea (1) urmatoare. 15 sf (Ilav) Peste (sau pe) ~ ori (rar) asupra noptzii In timpul noptzii (1). 16 sf (Ial) Pe neashteptate. 17 sf (Ial) Foarte repede. 18 sf (Ilav) ~ de ~ sau ~ dupa ~ In fiecare noapte (1). 19 sf (Ilav) (SHi) zi shi ~ sau (shi) ziua (shi) noapte(a) zi ~ zile noptzi toata ziua (shi) toata ~ din zori panan ~ ~a shi ziua noptzi shi zile (inv) din zi panan ~ din zi din ~ (reg) (cu) zi cu ~ Continuu. 20 sf (Ilav) Din ~n ~ De la o noapte (1) la alta. 21 sf (Ial) Mereu. 22 sf (Ilav) Nici zi(ua) (shi) nici ~(a) Niciodata. 23 sf (Ilav) De (cu) ~a sau (reg) din (ori in cu) ~ Inainte de rasaritul soarelui. 24 sf (Ial) Foarte devreme. 25 sf Aspect al atmosferei din timpul noptzii (1). 26 sf (Fig) Lipsa de lumina Si: bezna intuneric intunecime. 27 sf (Fig) Trecut indepartat. 28 sf (Fig) Lipsa de cultura de civilizatzie. 29 sf (Fig) Stare de inapoiere. 30 sf (Fig) Stare de tristetze apasatoare. 31 sf (Fig) Suferintza morala. 32 sf (Fig) (SHis ~ veshnica) Moarte. 33 av (If noaptea) In timpul noptzii (1).

NOÁPTE noptzi s. f. adv. I. S. f. 1. Interval de timp cuprins intre apusul soarelui shi rasaritul lui cand este intuneric. ◊ Loc. adj. De noapte = a) care lucreaza e de serviciu in timpul noptzii; b) (despre pasari insecte animale etc.) care ishi desfashoara activitatea in timpul noptzii shi doarme ziua. ◊ Loc. adv. Azi (sau asta)noapte = noaptea trecuta. La noapte = in timpul noptzii urmatoare. Peste (sau pe) noapte = in timpul noptzii. Noapte de noapte = in fiecare noapte; mereu. Zi(ua) shi noapte(a) sau zi noapte zile noptzi toata ziua (shi) toata noaptea din zori panan noapte noptzi shi zile etc. = tot timpul neintrerupt continuu. Cu noaptea in cap = disdedimineatza in zori. De (cu) noapte(a) = foarte devreme disdedimineatza. ◊ Expr. Noapte buna! = urare facuta cuiva inainte de culcare. 2. Fig. Lipsa de lumina; intuneric intunecime. In pivnitza era noapte. ♦ Lipsa de cultura de civilizatzie stare de inapoiere. ◊ Expr. Prost k noaptea = foarte prost. 3. Stare de tristetze de suferintza morala de apasare. II. Adv. (in forma noaptea sau noptzile) In (tot) timpul noptzii (I 1); in fiecare noapte. Lat. nox noctis.

NOÁPTE noptzi s. f. 1. Interval de timp durind de seara pina dimineatza in care soarele se afla sub orizont shi e intuneric. Soarele surise shi el in infocata lui imparatzie chiar statu pe loc incit trei zile na fost noapte. EMINESCU N. 4. Noaptea despartzi pe luptatori pina a doua zi. BALCESCU O. I 47. Pinaveam shi eu dragutza Imi parea noaptea micutza Dar de cind dragutza nam Parumi noptzile un an. JARNÍKBIRSEANU D. 163. ◊ Noapte alba v. alb. Noptzi albe v. alb. Noapte polara v. polar. ◊ Loc. adv. La noapte = in timpul noptzii urmatoare; cind va incepe noaptea urmatoare. Sa vii la noapte la portitza de colo din fundul ograzii. SADOVEANU O. VIII 225. Nai grija iubito... Am venit inadins k sa te scap... Potzi ieshi la noapte din palat? ALECSANDRI T. I 447. Mo striga shi la noapte. JARNÍKBIRSEANU D. 152. Peste noapte = in timpul noptzii noaptea. De va ajunge la locul destinat el sa nu se culce peste noapte in cort. BOTA P. 94. Le da raspuns k sa ramiie peste noapte acolo. CREANGA P. 249. Noapte de noapte = in fiecare noapte. De (cu) noapte = inainte de ivirea zorilor foarte devreme. Astadimineatza sa sculat de noapte. COSHBUC P. I 245. Intruna din zile flacaul se scoala de noapte... shi se duce la padure sashi aduca un car de lemne. CREANGA P. 142. Linga Docolinei vad Nimeritau popositau SHi de noapte tabaritau Zece care mocaneshti. ALECSANDRI P. II 104. Cu noaptea in cap = disdedimineatza in zori foarte devreme. A doua zi cu noaptea in cap legara pasarile de picioare le pusera pe batz shi pornira. DUNAREANU CH. 76. Baba... se scula cu noaptean cap. CREANGA P. 6. ◊ Noapte buna = formula de salut folosita cind te despartzi de cineva in cursul serii. Se despartzira zicindushi in acelashi timp: noapte buna! REBREANU R. I 42. ◊ (Personificat) Din vai spre padure noaptea ishi pornise valurile de umbra venea incet sfiinduse inca de vuietele surde tot mai slabe ale serii de brumar. SADOVEANU O. III 104. Ishi stringe noaptea genelei bogate. D. BOTEZ P. O. 29. SHi din codri noaptea vine pe furish. COSHBUC P. I 47. ♦ (Adverbial; in forma noaptea sau noptzile) a) In (tot) timpul noptzii. Eu lucrez noaptea saptamina asta. DEMETRIUS C. 38. Iata ce am gindit eu noro k potzi lucra noptzile. CREANGA P. 5. Vis frumos avutam noaptea. EMINESCU O. I 80. b) In fiecare noapte. Pentru ochi k sfintul soare Umblu noaptea pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Nearticulat cind e precedat de un numeral de adjectivul demonstrativ «asta» sau de adverbele de timp «azi» «miine» «poimiine» «ieri» «alaltaieri») Sa dus trei zile shi trei noptzi. ISPIRESCU L. 4. Astanoapte shi ierinoapte Ma striga cu blinde shoapte Mindra mea. JARNÍKBIRSEANU D. 152. ◊ Loc. adv. Zi(ua) shi noapte(a) = tot timpul fara incetare. Aceasta casa este inconjurata cu o padure deasa shi inalta unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume; ziua shi noaptea pazesc cu neadormire. ISPIRESCU L. 6. Mergind ea acum zi shi noapte nu shtiu ce facu k se rataci. CREANGA P. 288. ♦ Fluturi de noapte = fluturi care zboara numai la intuneric in timpul zilei fiind lipsitzi de vedere; aripile shi corpul il au acoperit cu perishori fin coloratzi in nuantze sumbre; in repaos ishi tzin aripile una peste alta. 2. Intuneric intunecime bezna. Prin noaptea ulitzelor strimte alergau ochi minioshi de facle lasind dungi shi scintei roshii in urma. SADOVEANU O. I 197. Ne vom ascunde In noaptea codrului umbros. COSHBUC P. I 123. Pe veci pieriran noaptea maretzului mormint. EMINESCU O. I 98. ◊ (In metafore comparatzii alegorii) Domnitza inchise iar ochii intro noapte amara de durere. SADOVEANU O. V 599. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie Ea din noaptea amintirii o vecientreaga scoate De dureri care insa le simtzim can vis pe toate. EMINESCU O. I 130. Sa vad un om lipsit de simtzul cel mai scump; care este intro veshnica noapte... Un om care iubeshte cu tineretza pe gingasha lui sotzie shi insa nu o poate vedea. NEGRUZZI S. I 56.

NOÁPTE noptzi f. 1) Interval de timp dintre apusul shi rasaritul soarelui. ~ intunecata. ◊ ~ polara parte a anului in regiunea polilor cand soarele nu rasare deloc. ~ alba a) noapte luminoasa shi scurta de primavara sau de vara caracteristica pentru unele regiuni polare; b) noapte de nesomn. La ~ in noaptea care vine. Peste ~ in timpul noptzii. Din ~ pana in (sau panan) ~ (sau din zori panan ~) toata ziua; cat e ziua de mare. (SHi) zi shi ~ (sau toata ziua shi toata ~ea sau zile shi noptzi) tot timpul; mereu; fara intrerupere. Se lasa ~ea (sau se face ~) amurgeshte se intuneca; innopteaza. Al apuca pe cineva ~ea a) a ramane undeva pana dupa caderea noptzii; b) a nu reushi sa termine ceva pana la caderea noptzii. (A se scula) cu ~ea in cap (a se scula) foarte devreme in zori. ~ buna! a) formula de salut folosita seara la despartzire; b) urare facuta cuiva inainte de culcare; somn ushor. 2) shi fig. Lipsa de lumina; intuneric; obscuritate; bezna. * Sub scutul noptzii protejat de intunericul noptzii. Prost k ~ea foarte prost. [G.D. noptzii] /<lat. nos noctis

noapte f. 1. timpul ce trece dela un apus de soare pana la un rasarit imediat; 2. fig. intuneric: revarsa linishte de veci pe noaptea mea de patimi EM.; 3. intunecime morala neputintza de a vedea sau afla; noaptea timpurilor epoca cea mai departata dela care n’a ramas nicio traditziune. [Lat. NOCTEM].

noápte f. pl. noptzĭ (lat. nox nǒctis vgr. nyx nyktós scr. naktis germ. nacht engl. night vsl. noštĭ; it. notte pv. nueit fr. nuit sp. noche pg. noite). Timpu dintre apusu shi rasaritul soareluĭ timpu cit e intuneric din cauza k soarele e supt orizont: in regiunile polare noaptea dureaza mai multe lunĭ. Fig. Intuneric ignorantza: noaptea din capu luĭ. Noaptea (saŭ negura) timpurilor timpurile cel maĭ departate ale istoriiĭ. Noapte alba noapte in care nu dormĭ. Noapte mare noapte in care aĭ serviciŭ care cuprinde shi citeva ore din zi. A face noaptea zi a petrece a nu dormi noaptea. Noaptea eterna noaptea mormintuluĭ moartea. Focurile noptziĭ luna shi stelele. Zi shi noapte a veghea zi shi noapte. De cu noapte din timpu noptziĭ: a te scula de cu noapte. A te scula cu noaptea’n cap (Iron.) a te scula prea de dimineatza prea de cu noapte in ainte de rasaritu soareluĭ. Peste noapte in timpu noptziĭ. Astanoapte noaptea precedenta. La noapte noaptea care vine. Noapte buna! formula de salutare la despartzire noaptea in ainte de culcare (adica: „itzi doresc sa petrecĭ o noapte buna”).

noaptea av vz noapte

Mie shi una de noptzi (O) f. faimoasa colectziune de poveshti orientale scrise arabeshte in sec. XV; ea e cunoscuta la noi sub numele de Halima.

noápte s. f. g.d. art. nóptzii; pl. noptzi

noápte s. f. g.d. art. nóptzii; pl. noptzi

+noapte buna s. f. + adj.

+noptzile adv.

NOÁPTE s. v. bezna intunecare intunecime intuneric negura obscuritate.

noapte s. v. BEZNA. INTUNECARE. INTUNECIME. INTUNERIC. NEGURA. OBSCURITATE.

Noapte ≠ zi

noápte (nóptzi) s. f. Opusul zilei. Mr. noapte megl. noapti istr. nopte. Lat. noctem (Pushcariu 1185; CandreaDens. 1233; REW 5973) cf. it. notte prov. neuit fr. nuit sp. noche port. noite. Der. (i)nopta vb. (a cadea noaptea a petrece noaptea); (i)noptat s. n. (inserare cadere a noptzii); noptatic (var. noptatec) adj. (nocturn sumbru obscur) cuvint literar fara circulatzie populara); nopticoasa s. f. (varietate de violete Hesperis matronalis); noptitza s. f. (barbaimparatului Mirabilis jalapa); noptos adj. (nocturn sumbru); nopturn adj. (nocturn) creatzie artificiala a lui Odobescu. Der. neol. nocturn adj. din fr. nocturne; noctambul s. m. din fr. noctambule; noctambulism s. n. din fr. noctambulisme; noptiera s. f. (masutza de noapte) cu suf. fr. ière k pudriera.

noápte noptzi s. f. Interval de timp cuprins intre apusul Soarelui shi rasaritul lui cand este intuneric. ◊ Noaptea sf. Bartolomeu v. hughenot. ♦ Fig. (Adesea determinat prin „veshnica”) Moarte. Din lat. nox noctis.

DIE EULE DER MINERVA BEGINNT ERST MIT DER EINBRECHENDEN DÄMMERUNG IHREN FLUG (germ.) bufnitza Minerva ishi ia zborul la caderea noptzii Hegel „Grundlinien der Philosophie des Rechts” Introducere. Reflectzia filozofica cere reculegere shi ragaz in judecarea shi aprecierea fenomenelor.

NOAPTEA CUTZITELOR LUNGI denumire codificata a ordinului prin care Hitler a declanshat (2930 iun. 1934) actziunea de eliminare fizica a lui E. Röhm shi a principalilor comandantzi din S.A. (trupe de asalt) care devenisera un pericol in calea obtzinerii puterii depline in stat.

NOAPTEA DE CRISTAL denumire codificata a operatziunii (910 nov. 1938) de persecutare sistematica a evreilor din Germania prin devastarea proprietatzilor shi sinagogilor cu scopul de ai determina sa emigreze.

NOAPTEA SFANTULUI BARTOLOMEU nume dat evenimentului sangeros petrecut la Paris in noaptea de 23 spre 24 august 1572 in care au fost masacratzi peste 2.000 de hughenotzi. Moment principal al razboaielor religioase din Frantza (15621598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici mama regelui Carol IX.

O MIE SHI UNA DE NOPTZI (Halima) culegere de basme populare arabe cuprinzand elemente de origine indopersana ebraica egipteana („Aladin shi lampa fermecata” „Ali Baba shi cei 40 de hotzi” „Sindbad Marinarul”) alcatuita in jurul anului 1100. Prin contzinutul de idei prin gustul rafinat pentru arta shi fast prin intzelepciunea populara culegere reprezinta o oglinda a vietzii sociale intelectuale shi morale ale lumii arabe medievale. A fost raspandita in Europa la inceputul sec. 18 prin intermediul unei adaptari libere in limba franceza datorate lui Antoine Galland.

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe totzi ne ashteapta aceeashi noapte Horatziu „Ode” I 28 15. Cu totzii suntem muritori.

a petrece o noapte alba expr. a nu dormi a sta treaz toata noaptea.

a se scula cu noaptea in cap expr. a se scula dimineatza foarte devreme / in zori.

fluture de noapte expr. (eufem.) prostituata.

pasare de noapte expr. (eufem.) prostituata.

prost k noaptea / de da in gropi / facut gramada expr. (d. oameni) cretin imbecil tembel.

regina noptzii s. f. (intl.) duba a politziei folosita pentru transportul persoanelor retzinute in timpul raziilor nocturne.