17 definiții pentru beznă
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÉZNĂ, bezne, s. f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÉZNĂ, bezne, s. f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
béznă sf [At: COD. VOR. 173 / V: băz-, bâz-, (înv) -zdnă, (înv) -nie / Pl: ~ne / E: vsl безцна] (Adesea fig) 1 (Înv) Abis. 2 (În scrieri religioase) Adâncimea iadului. 3 întuneric mare. 4 (Îs întuneric -) întunecime desăvârșită. 5 Negură groasă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÉZNĂ s. f. Întuneric mare, de nepătruns; întunecime adîncă. Zări aievea o sumedenie de alte umbre care creșteau și se topeau mereu în beznă. MIHALE, O. 505. N-o să ne rătăcim.. în bezna asta? GALACTION, O. I 209 [La cinematograf] Se face beznă. Tremurînd apare Pe pînza albă, fără nici o cută, Un domn cu cioc. TOPÎRCEANU, F. O. 59. ◊ (Metaforic) Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. ◊ (Adesea ca atribut al lui «întuneric», spre a arăta o întunecime desăvîrșită) E admirabil în automobil, prin întuneric beznă, în ploaie. CAMIL PETRESCU, T. II 100. Era-ntuneric beznă Și nu vedea că plîng. COȘBUC, P. I 267. La lăptărie, întuneric beznă. CARAGIALE, O. II 241. ♦ Fig. Neștiință, ignoranță. Clasele exploatatoare au ținut poporul în beznă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 360.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÉZNĂ, bezne, s. f. Întuneric mare, de nepătruns. ♦ Fig. Neștiință, ignoranță.- Slav (v. sl. bezdŭna).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BÉZNĂ ~e f. 1) Întuneric de nepătruns. A plecat în ~a nopții. 2) fig. Adâncime fără capăt; abis; prăpastie. [G.-D. beznei] /<sl. bezduna
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
beznă f. întunecime adâncă: noaptea cu beznele sale a cotropit omenirea BĂLC.; întuneric beznă, foarte întuneric: noaptea era întuneric beznă. [Vechiu-rom. beznă, prăpastie («în mări și în toate beznele», Biblia din 1688) = slav. BEZDŬNA, lit. fără fund; se zicea și bezna întunericului, locuțiune care a servit de transițiune la sensul modern].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
béznă și (vechĭ) bézdnă f., pl. e (vsl. bezduno, bezdŭna, apoi și bezdno, bezno, bezna, abis, d. bezŭ, fără, și duno, fund; bg. bezna, bezdna. V. donț). Mare întuneric: nu te duce la drum pe bezna asta. Adv. Întuneric beznă, foarte întuneric.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
béznă s. f., g.-d. art. béznei; pl. bézne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
béznă s. f., g.-d. art. béznei; pl. bézne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
beznă
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
beznă.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÉZNĂ s. întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate, (livr.) tenebre (pl.), (rar) negureală, (Transilv.) șutic, (înv.) întunec, întunericime, (țig.) negru, noapte. (Era o ~ de nepătruns.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÉZNĂ s. v. abis, adânc, prăpastie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BEZNĂ s. întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate, (livr.) tenebre (pl.), (rar) negureală, (Transilv.) șutic, (înv.) întunec, întunericime, (fig.) negru, noapte. (Era o ~ de nepătruns.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
beznă s. v. ABIS. ADÎNC. PRĂPASTIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Beznă ≠ lumină
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
béznă (bézne), s. f. – 1. (Înv.) Abis. – 2. Întuneric, negură. Var. beznie. Sl. bezdŭna, bezdŭnŭ „abis” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Șeineanu, Semasiol., 221; Philippide, Principii, 47). După Capidan, Raporturile, 228, din rom. provine bg. bezna (alături de bezdna).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
beznă, beznesubstantiv feminin
- 1. Întuneric mare, de nepătruns. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: întunecime întuneric antonime: lumină
- Zări aievea o sumedenie de alte umbre care creșteau și se topeau mereu în beznă. MIHALE, O. 505. DLRLC
- N-o să ne rătăcim... în bezna asta? GALACTION, O. I 209. DLRLC
- [La cinematograf] Se face beznă. Tremurînd apare Pe pînza albă, fără nici o cută, Un domn cu cioc. TOPÎRCEANU, F. O. 59. DLRLC
- Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. DLRLC
- E admirabil în automobil, prin întuneric beznă, în ploaie. CAMIL PETRESCU, T. II 100. DLRLC
- Era-ntuneric beznă Și nu vedea că plîng. COȘBUC, P. I 267. DLRLC
- La lăptărie, întuneric beznă. CARAGIALE, O. II 241. DLRLC
-
etimologie:
- bezdŭna DEX '98 DEX '09