NOÁPTE noptzi s. f. 1. Interval de timp durind de seara pina dimineatza in care soarele se afla sub orizont shi e intuneric. Soarele surise shi el in infocata lui imparatzie chiar statu pe loc incit trei zile na fost noapte. EMINESCU N. 4. Noaptea despartzi pe luptatori pina a doua zi. BALCESCU O. I 47. Pinaveam shi eu dragutza Imi parea noaptea micutza Dar de cind dragutza nam Parumi noptzile un an. JARNÍKBIRSEANU D. 163. ◊ Noapte alba v. alb. Noptzi albe v. alb. Noapte polara v. polar. ◊ Loc. adv. La noapte = in timpul noptzii urmatoare; cind va incepe noaptea urmatoare. Sa vii la noapte la portitza de colo din fundul ograzii. SADOVEANU O. VIII 225. Nai grija iubito... Am venit inadins k sa te scap... Potzi ieshi la noapte din palat? ALECSANDRI T. I 447. Mo striga shi la noapte. JARNÍKBIRSEANU D. 152. Peste noapte = in timpul noptzii noaptea. De va ajunge la locul destinat el sa nu se culce peste noapte in cort. BOTA P. 94. Le da raspuns k sa ramiie peste noapte acolo. CREANGA P. 249. Noapte de noapte = in fiecare noapte. De (cu) noapte = inainte de ivirea zorilor foarte devreme. Astadimineatza sa sculat de noapte. COSHBUC P. I 245. Intruna din zile flacaul se scoala de noapte... shi se duce la padure sashi aduca un car de lemne. CREANGA P. 142. Linga Docolinei vad Nimeritau popositau SHi de noapte tabaritau Zece care mocaneshti. ALECSANDRI P. II 104. Cu noaptea in cap = disdedimineatza in zori foarte devreme. A doua zi cu noaptea in cap legara pasarile de picioare le pusera pe batz shi pornira. DUNAREANU CH. 76. Baba... se scula cu noaptean cap. CREANGA P. 6. ◊ Noapte buna = formula de salut folosita cind te despartzi de cineva in cursul serii. Se despartzira zicindushi in acelashi timp: noapte buna! REBREANU R. I 42. ◊ (Personificat) Din vai spre padure noaptea ishi pornise valurile de umbra venea incet sfiinduse inca de vuietele surde tot mai slabe ale serii de brumar. SADOVEANU O. III 104. Ishi stringe noaptea genelei bogate. D. BOTEZ P. O. 29. SHi din codri noaptea vine pe furish. COSHBUC P. I 47. ♦ (Adverbial; in forma noaptea sau noptzile) a) In (tot) timpul noptzii. Eu lucrez noaptea saptamina asta. DEMETRIUS C. 38. Iata ce am gindit eu noro k potzi lucra noptzile. CREANGA P. 5. Vis frumos avutam noaptea. EMINESCU O. I 80. b) In fiecare noapte. Pentru ochi k sfintul soare Umblu noaptea pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Nearticulat cind e precedat de un numeral de adjectivul demonstrativ «asta» sau de adverbele de timp «azi» «miine» «poimiine» «ieri» «alaltaieri») Sa dus trei zile shi trei noptzi. ISPIRESCU L. 4. Astanoapte shi ierinoapte Ma striga cu blinde shoapte Mindra mea. JARNÍKBIRSEANU D. 152. ◊ Loc. adv. Zi(ua) shi noapte(a) = tot timpul fara incetare. Aceasta casa este inconjurata cu o padure deasa shi inalta unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume; ziua shi noaptea pazesc cu neadormire. ISPIRESCU L. 6. Mergind ea acum zi shi noapte nu shtiu ce facu k se rataci. CREANGA P. 288. ♦ Fluturi de noapte = fluturi care zboara numai la intuneric in timpul zilei fiind lipsitzi de vedere; aripile shi corpul il au acoperit cu perishori fin coloratzi in nuantze sumbre; in repaos ishi tzin aripile una peste alta. 2. Intuneric intunecime bezna. Prin noaptea ulitzelor strimte alergau ochi minioshi de facle lasind dungi shi scintei roshii in urma. SADOVEANU O. I 197. Ne vom ascunde In noaptea codrului umbros. COSHBUC P. I 123. Pe veci pieriran noaptea maretzului mormint. EMINESCU O. I 98. ◊ (In metafore comparatzii alegorii) Domnitza inchise iar ochii intro noapte amara de durere. SADOVEANU O. V 599. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie Ea din noaptea amintirii o vecientreaga scoate De dureri care insa le simtzim can vis pe toate. EMINESCU O. I 130. Sa vad un om lipsit de simtzul cel mai scump; care este intro veshnica noapte... Un om care iubeshte cu tineretza pe gingasha lui sotzie shi insa nu o poate vedea. NEGRUZZI S. I 56.