ZI zile s. f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul Soarelui; timpul cat Soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamantului in jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ (Determinand notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic; b) la ziua la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu; b) din ce in ce; progresiv treptat. Din zi in zi = a) de azi pe maine; fara termen precis la infinit. Amana plecarea din zi in zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Pana in (sau la) ziua sau de cu ziua = pana a nu se lumina; foarte devreme; disdedimineatza. Cu ziuan cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei ziua. Zi shi noapte sau (adverbial) ziua shi noaptea = tot timpul fara incetare; fara odihna. Nici zi nici noapte sau (adverbial) nici ziua nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pana seara; p. ext. mereu continuu. ◊ Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Buna ziua formula de salut la intalnire sau la despartzire in timpul zilei. A da (sau a dori a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. (Pop.) Ashi lua ziua buna = ashi lua ramas bun. K lumina zilei sau k ziua = (pe langa adjective k „limpede” „clar”) foarte clar foarte limpede. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata candva. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a trai in bune relatzii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot in mod exceptzional. ◊ (Compus) Zilumina = perioada a zilei (1) cuprinsa intre rasaritul shi apusul Soarelui. Zimunca = unitate de masura conventzionala care serveshte drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial in formele ziua zilele zile) in timpul zilei in fiecare zi. Ziua umbla noaptea se odihnea. ◊ (In sintagme shi loc. k unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = numarul de ore in care salariatzii ishi desfashoara activitatea in cursul unei zile la locul de munca. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data la care sa petrecut sau urmeaza sa se petreaca ceva; termen soroc. ◊ Ziua de astazi = perioada de timp epoca in care traim prezentul. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In religia creshtina) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui Dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zintai = prima zi a fiecarei luni. ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversara sau ziua nashterii (sau de nashtere) = aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viatza existentza trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile voi (sau vei va etc.) avea = cat voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. Abia ishi tzine zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. (Pop.) Cu zilele in mana = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte; b) infricoshat inspaimantat. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.) vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme epoca. Zilele tineretzii. ◊ Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta batran. (Rar) Veshnic de zile = nemuritor. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: zíua s. f.] Lat. dies.

zi [At: COD. VOR.² 25/11 / V: ~ua (inv) zuao (irg) za zaua zaua² (inv) zele sfp zio dzuo zoua sf (reg) zaua / Pl: ~le (nob) ~ / E: ml dies] 1 sf Lumina care o raspandeshte Soarele pe Pamant datorita careia obiectele shi fiintzele devin vizibile clare distincte. 2 sf (Pex) Lumina solara. 3 sf (Ilav) (Pana) la (sau inspre spre catre; pop despre; irg im; reg de cu) ~ua Putzin inainte de a se lumina. 4 sf (Ial) Spre dimineatza. 5 av (Reg; ilav) Pana in (sau la) ~ua (sau de cu ~ua) Pana a nu se lumina Si: disdedimineatza. 6 sf (Reg; ilav) Cu ~uan cap Foarte devreme. 7 av (Reg; ilav) La ~ua In zori. 8 sf (Pop; ie) (A se face) ~ua alba A se lumina complet. 9 sf (Ioc noapte; shic ~lumina) Timp care se scurge de la rasaritul pana la apusul Soarelui. 10 sf Timp cat Soarele ramane deasupra orizontului. 11 sf (Iuz; ic) ~munca Unitate de masura conventzionala care serveshte drept etalon pentru stabilirea salariului. 12 sf (Iuz; iac) Suma de bani platita pentru o zi (8). 13 sf (Is) ~ de munca Durata timpului in care lucratorul presteaza zilnic munca. 14 sf (Iuz; is) ~ pereche animale Unitate de masura conventzionala care era folosita in agricultura shi care exprima volumul de lucru efectuat timp de zece ore de catre un atelaj cu doua animale. 15 sf (Inv; is) ~ de aratura Unitate de masura a unui teren arabil in cadrul obshtilor (in cazul instrainarii acestui teren). 16 sf (Is) ~ de lucru (sau lucratoare) Perioada de timp in care se efectueaza un program de lucru obishnuit. 17 sf (Pex; ias) Perioada de timp in care se munceshte in decurs de 24 de ore. 18 sf (Inv; ias) Perioada de timp in care se efectua corvoada obligatorie in folosul boierului sau al statului. 19 sf (Ic) ~lumina Perioada a zilei cuprinsa intre rasaritul shi apusul Soarelui. 20 sf (Is) ~ scurta Zi lucratoare cu program redus. 21 sf (Is) ~ua jumatate Parte a zilei cuprinsa intre rasaritul Soarelui shi amiaza. 22 sf (Prc) Amiaza. 23 sf (Ivp; is) ~ de cale (sau de drum de marsh etc.) Distantza care se poate strabate intro zi de mers pe jos. 2425 sf (Iljv) Cu ~ua (sau ivp pe ~) (Care lucreaza) fara angajament permanent. 2627 sf (Ial) Temporar (pe durata unei zile). 2829 (Ial) (Platit) dupa un tarif socotit pe munca prestata in timpul unei zile. 30 sf (Ie; pop) A face ~le de munca A lucra temporar k zilier. 31 sf (Gastronomie; is) ~ shi noapte Prajitura cu cacao (in care alterneaza culoarea galbena cu cea maro inchis). 32 sf (Ila) De ~ Care actzioneaza lucreaza se efectueaza in timpul unei zile (41). 33 sf (Ial) Din decursul unei zile (41). 34 sf (Ilav) Nici ~ nici noapte (sau nici ~ua nici noaptea) Niciodata. 35 sf (Ial) Deloc. 3637 sf (Ilav) ~ shi noapte (sau noptzi) ori (shi) ~ua shi noapte(a) ~ noapte (sau ~noapte) ~le (shi) noptzi toata ~ua (shi) toata noaptea noaptea shi ~ua noptzi shi ~le (inv) din (de) ~ (shi) panan noapte (sau seara) din (de in) ~ din (de in shi in) noapte (reg) (cu) ~ (cu) noapte (Aproape) continuu (1). 38 sf (Ilav)Toata ~ua (buna ziua) sau ~ua toata Mereu. 39 sf (Ie) A face ~ua (sau din ~) noapte shi noaptea (sau din noapte) ~ A lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua. 40 sf (Pex; iae) A duce o viatza dezordonata. 41 sf (Reg) A lua ~ua de capatai Ashi incepe activitatea la o ora matinala. 42 av (If ziua sau zilele) In timpul zilei (43). 43 sf (Adesea insotzit de un adjectiv numeral cardinal numeral nehotarat sau de articolul nehotarat) Interval de timp care corespunde unei rotatzii a Pamantului in jurul axei sale Si: (inv) ziuoptime. 44 sf (Asl) Interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. 45 sf (Adesea insotzit de un adjectiv numeral cardinal numeral nehotarat sau de articolul nehotarat) Durata de 24 de ore luata k unitate de timp sau timpul care separa momentul prezent de un alt moment evaluat dupa aceasta unitate Si: (reg; hip) zilishoara zilutza ziulica (1) zioara (1) ziuca ziulitza (1) ziutza ziushoara (1). 46 sf (Pex) Durata imprecisa de timp care corespunde cu aproximatzie unei perioade de 24 de ore. 47 sf (Pgn) Timp. 48 sf (Ila) De (sau inv din) toate ~lele sau de toata ~ua Care are loc in fiecare zi (43) Si: cotidian diurn zilnic (1) (ivr) zilial (1) zios (1). 49 sf (Pex) Care se intampla in mod regulat Si: curent obishnuit permanent (1) zilnic (3) zilial (2) zios (2). 5051 sf (Iljv) De ~ cu ~ (Care are loc) in fiecare zi (43) Si: cotidian diurn zilnic (1) (ivr) zilial (1) zios (1). 5253 sf (Pex; ial) (Care se face se intampla) in mod regulat Si: curent obishnuit permanent. 54 sf (Ilav) Din ~ in ~ La o data apropiata (care se schimba mereu). 55 sf (Pex; ial) La infinit. 56 sf (Ial) Pe masura ce trece timpul. 57 sf (Ial) Incetul cu incetul (shi continuu) Si: progresiv (1). 58 sf (Ilav) ~ de (sau cu inv pe din dintru) ~ sau (reg) cu ~ de ~ In fiecare zi (44) Si: cotidian diurn zilnic (1) (ivr) zilial (1) zios (1). 59 sf (Ial) In mod regulat Si: curent obishnuit permanent zilnic (3) (ivr) zilial (2) zios (2). 60 sf (Ilav) ~ de (sau cu inv pe din dintru) ~ sau (reg) cu ~ de ~ Din ce in ce Si: treptat. 61 sf (Ilav) De la o ~ la alta Zilnic (2). 62 sf (Pex; ial) Repede. 63 sf (Pex; ial) Progresiv. 64 sf (Ilav) ~ (sau inv prin) toate ~lele sau (irg) in toata ~ (sau ~ua) ori in toate ~lele Foarte des Si: mereu. 65 sf (Ilav) Intro (buna) ~ (rar ~ua) sau intruna din (ori inv de) ~le La un moment dat Si: odata². 66 sf (Ilav) Pe (sau cu) fiecare (sau fiece) ~ Din ce in ce mai mult Si: progresiv. 67 sf (Ie) A trai (sau a o duce) de pe o ~ pe alta A duce un trai nesigur precar. 68 sf Perioada de timp (de 12 sau 24 de ore sau de mai lunga durata) considerata dupa caracterul sau evenimentele care au loc in acest interval. 6970 sf (Is) Buna ua sau (irg ~ua buna) Formula de salut la intalnire sau la despartzire in timpul zilei (43). 71 sf (Ie) A da (sau a dori reg a pofti etc.) cuiva buna ~ua (sau ivp ~ua buna) A saluta pe cineva. 72 sf Ashi (ori inv a se) lua buna ~ua (sau ~ua buna) (de la cineva sau de la ceva) Ashi lua ramasbun. 73 sf (Fam; iae) A renuntza (la ceva) definitiv. 74 sf (Fam; iae) A socoti (ceva) drept pierdut. 75 sf (Fam) A se lasa loc de buna ~ua A pastra relatzii bune cu cineva. 76 sf (Is) ~intai Prima zi a fiecarei luni sau a unui an. 77 (Pop; ilav) Cat toate ~lele de mare Foarte mare. 78 (Pop; ilav) Intro (buna) ~ sau intruna din ~le Candva. 79 (Pop; pe langa adjective k „limpede” „clar”; ila) K lumina ~lei Foarte clar. 80 sf (Rel; art; ias) Sfintzire cu agheasma care o face preotul la locuintzele credincioshilor in prima zi (42) a lunii. 81 sf (Ie) In (sau la) ~lele lui In perioada de maxima eficientza. 82 sf (SHis ~ aniversara ~ua nashterii sau ~ de nashtere) Aniversare a unui eveniment. 83 sf (SHis ~ua numelui ~ de nume) Onomastica. 84 sf Timp precis in care un eveniment a avut sau urmeaza sa aiba loc Si: data. 8586 sf (Iljv) La ~ La termenul stabilit (fara intarziere). 87 sf (Ilav) La ~ Pus la punct cu ultimele noutatzi. 88 sf (Ial) Zilnic (2). 89 sf (ila) La ~ Care trebuie sa fie pregatit pentru ziua (16) respectiva. 90 sf (Pop; ie) A da ~ dupa ~ A amana de la o zi la alta. 91 sf (Pop; ilav) La ~le mari La ocazii deosebite. 92 sf (Pop; pex; ial) Foarte rar. 93 sf Perioada nedeterminata de timp. 94 sf (Lpl) Timp viitor apropiat de momentul prezent. 95 sf (Prc) Prezent². 96 sf (Is) ~ua de maine Viitorul (apropiat). 97 sf (Is) ~ua de astazi (sau de azi inv de acuma) ~lele noastre Prezentul². 98 sf (Ie) ~ua de ieri Trecutul. 99 sf (Pex) Perioada moderna. 100 sf (Ilav) De ~le De mult timp. 101 sf (Ial) De putzina vreme. 102 sf (Mpl; cu determinari k „vechimi” „tineretzi” etc.) Perioada de timp situata in trecut. 103 sf (Lpl) Spatziu de timp cuprins intre nashterea shi moartea cuiva. 104 sf (Pex) Ansamblu al evenimentelor care au avut loc in existentza unei persoane. 105 sf (Lpl) Existentza (1). 106 sf (Lpl) Trai. 107 sf (Lpl) Viatza. 108 sf (Reg; is) ~ de apoi Momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui Dumnezeu. 109 sf (Ila) (Reg; is) Fara ~le Mort. 110 sf (Iljv) Cu ~le Cu viatza sanatos. 111 sf (Ie) In (sau reg de) ~lele mele (tale sale etc.) In toata viatza mea (ta sa etc.). 112 sf (Pex; iae) Niciodata. 113 sf A i se ispravi (cuiva) ~lele A muri¹. 114 sf (Ie) Ashi uri ~lele sau a i se uri (cuiva) cu ~lele A se satura de viatza. 115 sf (Ie) Ashi pune capat ~lelor sau ashi curma ~lele A se sinucide. 116 sf (Ie) A (nu mai) avea ~le (multe) sau a avea ~le cu carul A (nu) mai avea mult de trait. 117 sf (Pop; ila) Cu ~lele in mana La un pas de moarte. 118 sf (Pop; ial) Infricoshat. 119 sf (Pop; ie) A fi invechit in ~le rele A fi inrait. 120 sf (Ie) A avea (sau inv a vedea) ~ buna ori ~le multe shi bune ~ alba (cu cineva) A avea trai tihnit linishte (din partea cuiva). 121 sf (Ie) (A fi) vechi de (sau in) ~le (ori inaintat in ~le) (A fi) batran sau foarte batran. 122 sf (Ie) A fi invechit in ~le rele A fi inrait. 123 (Ie) (A fi) veshnic de ~le (A fl) nemuritor. 124 sf (Ie) (A fi) mic de ~e (A fi) tanar. 125 sf (Iae) (A fi) lipsit de valoare. 126 sf A (shi) numara ~lele A nu mai avea mult de trait. 127 sf (Iae) A nu mai avea multa rabdare. 128 sf (Iae) A fi pe punctul de a scapa de ceva neplacut. 129 sf (Ie) A trai cu ~le A trai in mizerie. 130 sf (Is) Omor de ~le Munca grea. 131 sf (Pex) Viatza mizerabila. 132 sf (Bot; reg; ic) ~ua crucii Floridetoamna (Aster salignus). 133 sf (Bot; reg; ic) ~ua cu noaptea Miazanoapte (Melampyrum bibihariense). corectata

zi s.f. I 1 (in opoz. cu „noapte”) Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cit soarele ramine deasupra orizontului. Ziua scade noaptea creshte SHi frunzishul mil rareshte (EMIN.). In tot timpul zilei avusesem marea linishtita shi cerul curat (BART). *Zimunca = unitate de masura conventzionala folosita k etalon pentru stabilirea salariului. Zi de munca (sau de lucru) = durata timpului in cursul caruia cineva presteaza zilnic munca. Intro zi de lucru gaseshti arareori mai ales dimineatza atita lume la acest club (K. PETR). ∆ Expr. (pop.) A face zile de munca = a lucra temporar k zilier. Zi scurta = zi lucratoare cu program redus. Ziua jumatate = a) parte a zilei cuprinsa intre dimineatza shi ora 12; b) restr. amiaza. Umbla in orash pina la ziua jumatate (BRAT.). (inv. pop.) Zi de cale (sau de drum de marsh etc.) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. Se afla... la o zi de cale catra asfintzit un tirgushor cu numele Volcinetz (SADOV.). Zile de meremet v. meremet. ◊ Loc.adj. De zi = a) care actzioneaza lucreaza se efectueaza in timpul unei zile. Ashai cu meshteshugurile de zi (SADOV.); b) din decursul unei zile. Intre orele de zi shi cele de noapte mai savirshea citeva operatzii obscure (PER). ◊ Loc.adj. adv. Cu ziua = a) (care este sau care lucreaza) fara angajament permanent; temporar (pe durata unei zile); b) (platit) dupa un tarif socotit pe munca prestata in timpul unei zile. ◊ Loc.adv. Nici zi nici noapte sau nici ziua nici noaptea = niciodata. Ele nu dorm nici zi nici noapte (ISP.). (SHi) zi shi noapte (sau noptzi) sau (shi) ziua shi noaptea zi noapte zile (shi) noptzi toata ziua (shi) toata noaptea noaptea shi ziua noptzi shi zile din (de) zi (shi) pinan noapte (sau seara) = a) tot timpul (aproape) continuu fara incetare neintrerupt. Oamenii tzineau zi shi noapte zavozii in lantzuri (VOIC.); b) fig. fara preget. Asha ostenim zi shi noapte; tacem shi dau zvon numai talancile (SADOV.). Toata ziua (buna ziua) sau ziua toata = a) de dimineatza pina seara. Toata ziua trec mashini (H. LOV.); b) ext. mereu continuu. Toata ziua... umple satul cu rautatzile shi prostiile lui. Peste zi = in cursul zilei ziua. ◊ Expr. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a) a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua. Catihetul... facea ziua noapte shi noaptea zijucind stos (CR.); b) ext. a duce o viatza dezordonata. Cit toate zilele (de mare) = foarte mare. Ai veni cuiva zi de plata shi rasplata v. rasplata. ◊ Compus: zilumina = perioada a zilei cuprinsa intre rasaritul shi apusul soarelui. ♦ (adv.; in formele „ziua” „zilele” „zile”) In timpul zilei in fiecare zi. Ziua stelele dorm (STANCU). 2 Lumina solara care face k obiectele fiintzele etc. sa devina vizibile clare distincte. In curind se va face ziua. ◊ Albul zilei v. alb. Crapatul zilei (sau de ziua) v. crapat. Revarsatul zilei sau revarsat de zi (sau de ziua) v. revarsat. ◊ Loc.adv. (Pina) in (sau la inspre spre catre pop. despre) ziua sau de cu ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Deunazi catre ziua visasem k murisem (MACED.). Nunta se intinde... Pina la ziua (LAB.). Spre ziua a inceput sa ploua. ◊ Expr. Cu ziuan cap = foarte devreme. (A se face) ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. K lumina zilei sau k ziua = (pe linga adj. k „clar”) foarte clar foarte limpede. A se crapa de ziua v. crapa. A se ingina ziua cu noaptea v. ingina. A se lumina de ziua v. lumina. A rasari (sau a se arata) la lumina zilei v. lumina. A miji sau a se miji de ziua v. miji. A se mineca de ziua v. mineca. A rasari la lumina zilei v. rasari. se revarsa zori de ziua sau a se revarsa de ziua v. revarsa. A vedea lumina zilei v. vedea. ♦ Poet. Soarele k sursa de lumina pentru Pamint. A zilei raze roshii in inimami patrund (EMIN.). 3 Interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamintului in jurul axei sale; durata de 24 de ore luata k unitate de timp; timpul care separa momentul prezent de un alt moment evaluat dupa aceasta unitate; ext. durata imprecisa de timp care corespunde cu aproximatzie unei perioade de 24 de ore. In trei zile au serbat logodna (REBR.). ◊ (determ. notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata) Doi ani de zile au trecut de cind neam vazut tot la o conferintza. ◊ Zi calendaristica (sau civila) = interval de timp cuprins intre miezurile a doua noptzi consecutive. ◊ Loc.adj. De toate zilele sau de toata ziua = a) de fiecare zi; cotidian. Aveau piinea cea de toate zilele (SADOV.). ∆ Vorbire de toate zilele v. vorbire; b) ext. care se intimpla in mod regulat; curent obishnuit. In schimbul rugaciunilor de toate zilele daruieshte oamenilor bucurii (REBR.). ◊ Loc.adj. adv. De zi cu zi = a) (care are loc se petrece se intimpla se face etc.) in fiecare zi; zilnic. Privind camarile din sine De zi cu zi le afla tot mai pline (LAB.); b) ext. (care se face se intimpla) in mod regulat; curent obishnuit. ◊ Loc.adv. Zi de (sau cu) zi = a) zilnic cotidian. Nu mia dat prin cap sa tzin zi cu zi socoteala (CAR.); b) ext. necontenit continuu perpetuu. Zi cu zi simtzea insa k locul lui nu este aici (REBR); c) din ce in ce; treptat progresiv. Vedeam cum zi de zi... se instraina (K. PETR.). Din zi in zi = a) la o data apropiata (care se schimba mereu). Din zi in zi trebuie sami soseasca pianul expediat din Bucureshti demult (CAR.); b) fig. fara termen precis; la infinit. Amina din zi in zi (CR.); c) ext. pe masura ce trece timpul; incetul cu incetul (shi continuu) progresiv. Se incalzea din zi in zi mai multpamintul se zbicea (AGAR.). De la o zi la alta = a) zilnic; b) ext. repede vazind cu ochii. Vederea i se slabea de la o zi la alta (CE. PETR). In toate zilele = in fiecare zi oricind; foarte des mereu. O vaz in toate zilele (BARO.). Intro (buna) zi sau intruna din zile = la un moment dat; cindva odata. Intro zi privind lung inapoi... a vazuto (K. PETR.). Pe (sau cu) fiecare (sau fiece) zi = din ce in ce mai mult; progresiv. (reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. ◊ Expr. A trai (sau a o duce) de pe o zi pe alta = a duce un trai nesigur precar. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe miine; a amina. A ramine pentru (sau pe) zi v. ramine. ♦ (astron.) Interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ Zi solara adevarata = interval de timp intre doua treceri succesive ale Soarelui la acelashi meridian. Zi solara mijlocie = interval de timp (cu durata constanta de 24 de ore) intre doua treceri succesive ale unui soare fictiv la acelashi meridian. Zi lunara v. lunar. Zi maregrafica v. maregrafic. Zi siderala v. sideral. Zi solara v. solar. II Perioada de timp (de 12 sau 24 de ore ori de mai lunga durata) considerata dupa caracterul sau evenimentele care au loc in acest interval: 1 (dupa aspectul vremii) Iulie... a adus zile foarte frumoase (SADOV.). 2 (dupa caracterul fericit sau nefericit important sau lipsit de importantza) Urmara zile negre pentru elevele shi elevii bursieri (K. PETR.). ◊ Buna ziua saupop. ziua buna formula de salut la intilnire sau la despartzire in timpul zilei. ∆ Expr. Simplu k buna ziua v. simplu. ◊ Zile grele v. greu. Zile lungi v. lung. Zi mare v. mare. Zile nefaste v. nefast. ◊ Expr. A da (sau a dori a pofti) cuiva buna ziua (sau pop. ziua buna) = a saluta pe cineva. Ashi lua buna ziua (sau ziua buna) (de la cineva sau de la ceva) = a) ashi lua ramas bun; b) (fam.) a renuntza definitiv (la ceva); a socoti (ceva) drept pierdut. Buna ziua am (sau ai a etc.) dat belea pe cap miam (ori tziai shia etc.) capatat se spune atunci cind intentzia itzi este rastalmacita sau cind nevinovat intri intro (mica) incurcatura. A se lasa loc de buna ziua = a se mai pastra unele relatzii bune cu cineva. Ashi lua ziua buna v. lua. A stringe bani albi pentru zile negre v. ban. Aface (cuiva) zile negre v. negru. A trai zile albe v. trai. 3 (dupa caracterul religios social sau legal) Miine este zi de sarbatoare. ◊ (in titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Se apropie ziua femeii. ◊ (pop.) Zintii = a) prima zi a fiecarei luni sau a unui an; b) (relig.; art.) sfintzire cu agheasma care o face preotul la locuintzele credincioshilor la data de intii a lunii. Zi imparateasca v. imparatesc. Ziua macaveilor v. macavei. Ziua mortzilor v. mort. Ziua moshilor v. mosh. Ziua de mucenici v. mucenic. ◊ Expr. La zile mari = a) la ocazii deosebite; b) ext. rar de tot in mod exceptzional. 4 (in legatura cu evenimente sociale istorice etc.) in zilele lui SHtefan cel Mare sau ridicat multe biserici. ◊ Zi de doliu v. doliu. ◊ Expr. La (sau in) zilele lui (sau ei) = in perioada de inceput de maxima eficientza. Era imbracata cu o bluza ce fusese la zilele ei roshie. 5 (dupa semnificatzia zilei in mod particular; shi zi aniversara) Aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). De ziua ta... nu team uitat (MINUL.). Ishi sarbatoreshte ziua de nashtere la restaurant. Zi de nashtere sau ziua nashterii v. nashtere. Ziua numelui zi de nume v. nume. Zi onomastica v. onomastic. * Expr. Vine (sau a venit va veni etc.) (shi) ziua mea (sau ta lui etc.) v. veni. III (urmat de determ. in gen. sau introduse prin prep. „de”) Indicarea (precisa a) momentului in care un eveniment a avut sau urmeaza sa aiba loc; data; termen soroc. Vinatorii... sau intrunit in congres la Sibiu in ziua de 15 iulie (SADOV.). ◊ (k termen calendaristic) Ziua deDecembrie. Zilele babei (sau babelor) v. baba. Zilele corbului v. corb. ◊ La zi = a) loc.adj. adv. la termenul stabilit (fara intirziere). Te pui la zi cu examenele (CE. PETR.); b) loc.adv. adj. (care este) pus la punct cu ultimele noutatzi. O noua editzie la zi cu sutele de completari shi corectari aduse in timp (PER.); c) loc.adj. care trebuie sa fie pregatit pentru ziua respectiva. Ma punea sa fac cu regularitate lectura textului literar la zi (PER.); d) loc.adv. zilnic. Mustatzilei rase la zi evidentziau un nas zvirlit in sus k o trompeta (MIR.). IV (indica o perioada nedeterminata de timp) 1 (la pl; urmat sau precedat de adj.dem. „acest”) Timp viitor apropiat de momentul prezent. Zilele acestea am sa plec (REBR). ◊ Ziua de miine = viitorul. Eu ma gindesc la ziua de miine (K. PETR.). Ziua de astazi (sau de azi) = perioada de timp epoca in care traim; prezentul. Nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi (CR.). (relig.) Ziua de apoi v. apoi. ◊ Expr. Nesigurantza zilei de miine v. nesigurantza. A (nu) mai ajunge sa vada ziua de miine v. vedea. ♦ (la sg. gen.; k determ. al unui subst.) Perioada actuala prezenta moderna. Nare curajul sa infrunte moda zilei (PER). ◊ Loc.adv. De zile = a) de mult timp. De zile nu fac altceva decit sa beau; b) de putzina vreme. Promisiunea ramine promisiune. E o chestiune de zile (E. BAR.). Cu zilele = vreme indelungata. Nu mai trecea pe acasa cu zilele. 2 (mai ales la pl.; cu determ. k „vechimi” „tineretzi”) Perioada de timp situata in trecut. SHia adus aminte de zilele tineretzii (GAL.). ◊ Ziua de ieri = trecutul. ◊ Expr. A cauta ziua de ieri = a cauta ceva ce nu exista. 3 (la pl.) Viatza existentza trai. Zilele i erau numarate (PRED.). ◊ Loc.adj. Cu zile = cu viatza sanatos. Cu zile mergetzi dragii mei SHi sa venitzi cu zile! (ALECS.). ◊ Expr. A avea zile (multe) sau a avea zile cu carul = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cite zile voi (sau vei va etc.) avea = cit voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. (Abia) ishi tzine (sau ishi duce) zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. A trai cu zile = a trai in mizerie. A ridica (sau a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. Ashi pune capat zilelor sau ashi curma zilele = a se sinucide. E mishelnic lucru singur zilele satzi curmi (VLAH.). O sa ma ierte pentru k... nu miam pus capat zilelor (H. LOV.). A i se ispravi cuiva zilele = a muri. A(shi) numara zilele = a) a nu mai avea mult de trait; b) a nu mai avea mult de rabdat de ashteptat; a fi pe punctul de a scapa de ceva neplacut. Ashi uri zilele sau a i se uri (cuiva) cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale lui etc.) = vai de capul meu (sau al tau al lui etc.) vai de mine (sau de tine de el etc.). Din (sau in) zilele mele (sau tale sale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale sale etc.). A avea (sau a duce a vedea) zi buna sau zile multe shi bune (cu cineva) = a trai in bune relatzii cu cineva. (A fi) vechi de (sau in) zile (ori inaintat in zile) = (a fi) batrin sau foarte batrin. A fi invechit in zile rele se spune despre un om inrait. (A fi) veshnic de zile = (a fi) nemuritor. (A fi) mic de zile = a) (a fi) tinar sau prea tinar; b) (a fi) lipsit de valoare; mediocru. Noi epigonii... Mici de zile mari de patimi (EMIN.). Al ajunge pe cineva zilele v. ajunge. A face (cuiva) zile fripte v. fript. (K sau doar) nau intrat zilele in sac v. intra. Ashi incheia zilele (undeva) v. incheia. A ingropa zilele cuiva v. ingropa. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele v. lasa. Cu zilele in mina v. mina. A muri cu zilele in mina v. mina. A minca cuiva (sau ashi minca cu cineva ori cu ceva) zilele v. minca. A mintui pe cineva de zile v. mintui. A nu mai avea zile multe v. mult. A nu numara zile multe v. numara. Ai ramine cuiva zilele pe undeva v. ramine. A ramine cu zile v. ramine. A rapune (cuiva) sau ashi rapune zilele v. rapune. A ridica (cuiva) zilele v. ridica. Ai fi sila (cuiva) de zile v. sila. Ai sorbi (cuiva) zilele v. sorbi. Ashi tzine zilele cu... v. tzine. K vai de zilele cuiva v. vai. • pl. zile. shi ziua s.f. /lat. dīe(m).

ZI zile s. f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul Soarelui; timpul cat Soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore corespunzator unei rotatzii a Pamantului in jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ (Determinand notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic; b) la ziua la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu; b) din ce in ce; progresiv treptat. Din zi in zi = a) de azi pe maine; fara termen precis la infinit. Amana plecarea din zi in zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Pana in (sau la) ziua sau de cu ziua = pana a nu se lumina; foarte devreme; disdedimineatza. Cu ziuan cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei ziua. Zi shi noapte sau (adverbial) ziua shi noaptea = tot timpul fara incetare; fara odihna. Nici zi nici noapte sau (adverbial) nici ziua nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pana seara; p. ext. mereu continuu. ◊ Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Buna ziua formula de salut la intalnire sau la despartzire in timpul zilei. A da (sau a dori a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. (Pop.) Ashi lua ziua buna = ashi lua ramas bun. K lumina zilei sau k ziua = (pe langa adjective k „limpede” „clar”) foarte clar foarte limpede. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata candva. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a trai in bune relatzii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot in mod exceptzional. ◊ (Compus) Zilumina = perioada a zilei (1) cuprinsa intre rasaritul shi apusul Soarelui. Zimunca = unitate de masura conventzionala care serveshte drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial in formele ziua zilele zile) in timpul zilei in fiecare zi. Ziua umbla noaptea se odihnea. ◊ (In sintagme shi loc. k unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = durata timpului in cursul caruia lucratorul presteaza zilnic munca. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data momentul in care sa intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. ◊ Ziua de astazi = perioada de timp epoca in care traim prezentul. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In unele credintze religioase) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui Dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zintai = prima zi a fiecarei luni. ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversara sau ziua nashterii (sau de nashtere) = aniversare (a zilei de nashtere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viatza existentza trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile voi (sau vei va etc.) avea = cat voi (sau vei va etc.) trai tot timpul vietzii. Abia ishi tzine zilele se spune despre cineva care traieshte prost greu foarte modest. (Pop.) Cu zilele in mana = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte; b) infricoshat inspaimantat. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.) vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in timpul vietzii mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme epoca. Zilele tineretzii. ◊ Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta batran. (Rar) Veshnic de zile = nemuritor. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: zíua s. f.] Lat. dies.

ZI zile s. f. (SHi in forma ziua) 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cit soarele ramine deasupra orizontului p. ext. lumina solara; (in sens mai larg) interval de timp de 24 de ore dintre doua miezuri de noapte consecutive; interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. Zilele se fac tot mai lungi shi mai blinde. SADOVEANU O. VI 40. Arshitza zilelor de vara nu strabate pina la racoarea vie a umbrelor. HOGASH DR. II 113. O zi miera deajuns. EMINESCU O. I 191. Zilele treceau racoarea toamnei se facea mai simtzitoare. BOLINTINEANU O. 265. Ziua se duce shaltele vin. HELIADE O. I 78. ◊ (Poetic) Umbre mari rasar pe cale Ziua moare dupa culmi. COSHBUC P. I 157. ◊ (Determinind notziunile «an» «luna» pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile trec k o parere. SADOVEANU O. VI 257. Pare k nu mincase de o luna de zile. ISPIRESCU L. 17. ◊ Zi solara = interval de timp intre doua treceri succesive ale soarelui la meridian. Zi siderala v. sideral. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit. Parea de cinci ori mai mare k Manlache cel de toata ziua. POPA V. 34. Sal osindim sa traiasca k sashi poarte chinul din loc in loc k o moarte de toate zilele. GANE N. I 214. De zi cu zi = zilnic. O straduintza de zi cu zi. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic. Mustatzilei rase la zi evidentziatzi un nas zvirlit in sus k o trompeta. MIRONESCU S. A. 110; b) la ziua la data ceruta; fara intirziere fara restantze. Fara dinsul lucrarile cancelariei nar fi putut fi la zi. BRATESCUVOINESHTI la TDRG. Zi de (sau cu rar pe) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu. Tu so amii cu zi de zi SHi shpunei cite toate. COSHBUC P. I 78. Constitutziile shi proiectele ploua prieteniile politice se disfac tranzactziile... se lovesc se intzaleg shi se prifac ziua pe ziua. RUSSO S. 113; b) din ce in ce progresiv treptat. Cresc zi cu zi plictiseala shi uritul. SADOVEANU O. VI 227. Vedeam cum zi de zi femeia mea se instraina. CAMIL PETRESCU U. N. 97. Din zi in zi = a) de azi pe miine; fig. la infinit. Amina din zi in zi shi de joi pina mai apoi. CREANGA P. 141; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. Tinarul Todericiu observa din zi in zi mai surprins deosebirea dintre vacantzele de pina atunci shi dintre vacantza care se deschisesa inaintea lui. VORNIC P. 28. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazind cu ochii. Vederea i se slabea de la o zi la alta. C. PETRESCU R. DR. 242. In toate zilele (sau rar in toate zile) = in fiecare zi oricind. Galbioara k shi tine Voi gasi in toate zile. JARNÍKBIRSEANU D. 230. (Regional) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. Astfel pe toata ziua prindeam cite un dram de carne sanatoasa. GANE N. III 59. Cei din clasa a doua se ridica pe averile lor neincetat cumpara proprietatzi nemishcatoare pe toata ziua. BOLINTINEANU O. 422. De (despre sau catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza; Petrecerea tzine pina despre ziua cind totzi se imprashtie in buna regula pe la casele lor. HOGASH DR. II 192. Deunazi catre ziua visasem k murisem. MACEDOSNKI O. I 42. Moshnegii sau dondanit cit sau mai dondanit shi... despre ziua au adormit. CREANGA P. 85. Pina in (sau la) ziua = pina a nu se lumina; disdedimineatza cu noaptean cap. De cu ziua (sau rar ziua) = foarte devreme disdedimineatza. De cu ziua matur casa Aprind focul gatesc masa. ALECSANDRI P. P. 308. Cu ziuan cap = cu noaptean cap v. noapte. In zori de zi (sau de ziua) sau in zorii zilei v. zori. La (sau in) ziua = cind se lumineaza cind incepe dimineatza. Mai era inca mult pina la ziua. DUMITRIU N. 134. Nu ma ashtepta in asta noapte k eu poate noi veni acasa panan ziua. ALECSANDRI T. I 76. Peste zi = in cursul zilei ziua. Facetziva socoteala... de ceea ce preste zi atzi lucrat. DRAGHICI R. 153. Am o mindra k sho cruce SHi la lucru no pot duce... Peste zi se preancalzeshte SHi biata prea sennegreshte. JARNÍKBIRSEANU D. 425. Zi (shi) noapte (sau ziua shi noaptea) = tot timpul fara incetare; fig. fara preget fara odihna. Asha ostenim zi shi noapte; tacem shi dau zvon numai talancile. SADOVEANU B. 6. Alerga singur zi shi noapte in toate partzile cum putea shi muncea in dreapta shi in stinga. CREANGA O. A. 184. Zi noapte calatoreshte. TEODORESCU P. P. 229. (In legatura cu verbe k «a dormi» «a se odihni» etc.) Nici zi nici noapte (sau nici ziua nici noaptea) = niciodata de loc. Nu dorm nici zi nici noapte. ISPIRESCU L. 29. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pina seara; p. ext. mereu continuu. Asha cum e acum insula e un adevarat paradis; muntzi de marmuri policrome vegetatzie luxurianta in care mii de pasari cinta toata ziua. RALEA O. 69. Toata ziua cu miinile intinse... SHi noi toata ziua cu miinile in buzunar. DELAVRANCEA O. II 314. Groapa este gata. Tu HarapAlb ramii aici intrinsa toata ziua. CREANGA P. 224. K plumbul surd shi rece el doarme ziua toata. EMINESCU O. I 96. Ziua mare v. mare (4). Ziuan amiaza mare sau ziuamiaza mare v. amiaza. ◊ Expr. Faptul zilei v. fapt. Revarsatul zilei (sau de ziua) v. revarsat. A se face ziua (sau a se lumina a se zari a se crapa a se revarsa) de ziua v. c. (Neobishnuit) A se inroshi a ziua = ase lumina de ziua. E inca noapte. Dar sanroshit a ziuan rasarit. BENIUC V. 91. A se ingina (sau rar a se lupta a se bate) ziua cu noaptea v. c. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. Facinduse ziua alba vulpea iese la marginea drumului. CREANGA O. A. 295. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi (sau ziua) = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Ei fac din noapte ziua sha zilei ochi inchid. EMINESCU O. I 56. A vedea lumina zilei v. lumina. Buna ziua formula de salut. A da (sau a dori a pofti etc.) cuiva buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. Unul dintre razashi... se abatu spre ei shi le pofti ziua buna. SADOVEANU O. VII 60. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi. SAHIA N. 16. In zilele de munca plec pe cimp. Batrinii ramashi acasa imi dau ziua buna in cale. DEMETRESCU O. 147. Ashi lua ziua buna = a) ashi lua ramas bun. Simtzi lacrimi in ochi shi intoarse capul spre fereastra sa le ascunda. Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. FatFrumos... ishi lua ziua buna de la imparatul de la imparateasa de la totzi boierii cei mari shi cei mici de la ostashi shi de la totzi slujitorii curtzii. ISPIRESCU L. 4. Apoi luindushi ziua buna de la calatoarea incredintzata lui iute se intoarna inapoi. CREANGA P. 95. Sa ma duc din satul meu SHi ziua buna sanu ieu De la frunza de pe muntzi De la dulcii mei parintzi. JARNÍKBIRSEANU D. 321; b) a socoti ceva k definitiv pierdut a renuntza pentru totdeauna la... Iatzi ziua buna de la lume k deacum eshti mort! GANE N. I 81. K lumina zilei sau k ziua serveshte pentru a intari prin comparatzii ideea exprimata de adjective k «limpede» «clar» etc. E neindoielnic k ziua k arta ramine indaratul naturii nu poate sa ajunga natura. GHEREA ST. CR. II 50. A doua zi v. doilea. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata. Ieshea adesea la vinatoare; dar intro zi se lua dupa un iepure... shi nul nimeri. ISPIRESCU L. 8. Amu intruna din zile cum shedea spinul la ospatz... li sau adus... nishte salatzi foarte minunate. CREANGA P. 210. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cit trece timpul din ce in ce mai mult progresiv. Ea din ce in ce mai draga tziar cadea pe zi ce merge. EMINESCU O. I 160. Cit toate zilele (de mare) = foarte mare. Mai era un flacau cit toate zilele sfarima piatra. PREDA I. 114. O namila de leu cit toate zilele de mare de bagase pe totzi in grozile mortzii. ISPIRESCU U. 30. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a avea linishte tihna din partea cuiva. De atunci nurorile nau mai avut zi buna in casa cu baba. CREANGA P. 12. Nu mai are zi alba cu baba. SHEZ I. 161. A da zi dupa (sau peste) zi = a lasa un lucru de azi pe miine a amina. Vream de mult sa venim dar cu daraveri... am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU S. N. 89. A cauta ziua de ieri v. ieri. Zile lungi v. lung. De azi in (atitea) zile v. azi. Zi mare v. mare. La zile mari = la ocazii deosebite; fig. rar de tot. Carne la zile mari. PAS Z. III 64. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de») Zi de lucru (sau lucratoare) = zi in care se executa programul de lucru obishnuit v. lucrator (2). Era om blind shi domol. Il cicalea shil impungea muierea in toate zilele anului shi in cele lucratoare shi in sarbatori. SADOVEANU M. C. 7; b) (In trecut) zi de corvada obligatorie in folosul boierului sau al statului. Grigore Ghicavoda... prin hrisovul sau din 1 ianuarie 1766 scazu numarul zilelor de lucru la 12. BALCESCU O. I 142. (Eliptic) Pentru mindra caremi place Trei zile la domni ash face. JARNÍKBIRSEANU D. 10. Zi de sarbatoare = zi in care nu se lucreaza in care se praznuieshte sau se comemoreaza ceva. Zi de repaus (sau de odihna) = zi in care nu se lucreaza care este destinata odihnei. Zi de doliu v. doliu. ♦ (Adverbial in forma ziua shi zilele sau cind este precedat de un numeral in forma zile) in timpul zilei; in fiecare zi sau atit cit dureaza o zi. Ziua am stat putzin impreuna. SAHIA N. 78. FatFrumos dupa ce rascoli trei zile shi trei noptzi gasi... armele shi hainele tatinesau de cind era flacau. ISPIRESCU L. 3. Ziua umbla noaptea se odihnea. CARAGIALE P. 91. Ziua lucrashi muncesc Noaptea voi sa odihnesc. JARNÍKBIRSEANU D. 117. ♦ (In expr. k unitate de masura sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi de mers. cu piciorul. Se afla in acea vreme in latura Holteiului la o zi de cale catra asfintzit un tirgushor cu numele Volcinetz. SADOVEANU F. J. 446. Se zvoni k trupele tzariste au ajuns la doua zile de marsh de Bucureshti. CAMIL PETRESCU O. II 604. (Eliptic) Leshii shi litvanii sint la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA O. II 241. Zi de munca = numarul ceasurilor de munca efectuate de cineva in interval de 24 de ore. (F i g. eliptic) Cu dascalii greci ziua copiilor incepea cu rasaritul soarelui shi se ispravea pe la doua ore dupa apus. GHICA A. 110. Cu ziua = cu plata muncii socotita dupa zilele muncite; fara angajament durabil. Adusese o croitoreasa cu ziua in casa. C. PETRESCU C. V. 169. Cu fierul la subtzioara maicamea pleca la calcat cu ziua. BOTEZ SHC. 26. Zimunca = unitate de masura a muncii colectivishtilori pe baza careia se stabileshte plata cuvenita. Ziuamunca constituie o pirghie puternica de consolidare shi dezvoltare a proprietatzii obshteshti a gospodariilor colective. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 57. ♦ (Articulat urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. «de») Data prin restrictzie momentul la care sa intimplat sau urmeaza sa se intimple ceva; termen soroc. Acolo ne vom ascunde ashteptind ziua de atac. CAMIL PETRESCU U. N. 299. Asha fuse in ziua vinatorii. DELAVRANCEA O. II 129. ◊ Expr. Din ziua in care... = din momentul in care... Din ziua in care sa tocmit Chirica la Ipate norocul i curgea girla. CREANGA P. 153. Ziua de astazi = timpul vremea in care traim. Nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi. CREANGA P. 184. Deoi urma sa scriu in versuri teama mie k nu cumva Oamenii din ziua deastazi sa manceapa lauda. EMINESCU O. I 141. In ziua de azi v. azi. Ziua de miine = viitorul. Nu shtie nimeni cei poate aduce ziua de miine. STANCU D. 121. Nu mai ajungetzi sa vedetzi ziua de mine. CREANGA P. 250. Ziua de ieri = trecutul. (In credintza creshtina) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. Ziua de 23 August. (Expr.) Zintii = data de intii a fiecarei luni. Ne dusese... la un zintai mai tocmai la Socola. HOGASH H. 67. Era printre bunii shcolari shi nu lipsea de la clasa decit o data pe luna la zintii cind il lua popa cu caldarusha. VLAHUTZA O. A. I 87. Zintiiul = sfintzirea cu agheazma care o face preotul la locuintzele credincioshilor la fiecare intii ale lunii. Tata nu era religios. Cind venea preotul cu zintiiul o lua spre fundul curtzii. PAS Z. I 232. ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversara = aniversare. Ziua nashterii (sau de nashtere) sau ziua cuiva = aniversarea nashterii cuiva. Mi lea dat dumnealui estimp de ziua mea. DELAVRANCEA O. II 277. Iam facut de ziua lui o felicitare in versuri. VLAHUTZA O. A. III 15. Neo chemat sai cintam de ziua lui. ALECSANDRI T. 79. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. De ziua numelui in dar Primise roze Anishoara. IOSIF PATR. 43. 2. (Normai la pl.) Viatza existentza trai. Numi apar batrinetzea shi zilele amarite ci obrazul shi cinstea. DELAVRANCEA O. II 142. Nul mai luam dupa mine k sami incurce zilele. CREANGA P. 216. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Nu vezi k baba are zile cu harul? PAS Z. I 52. Sanatoshi sa fim shi zile savem so mincam. VLAHUTZA R. P. 54. Gainile nu mai cintau cucosheshte capoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGA P. 294. Cite zile voi (vei etc.) avea = cit voi (vei etc.) trai. K zau nu te voi lasa Cite zile voi avea. JARNÍKBIRSEANU D. 32. Ashi tzine zilele = a se hrani putzin numai atit cit sashi intretzina viatza. Cu zilele in mina (sau in miini) = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte. Vedetzi cum se clatina [podul]; trecem pe el cu zilele in miini. GANE N. III 187; b) cu sufletul la gura cu frica in sin. Ashtepta raspunsu cu zilelen nuna. SHEZ. II 109. A ramine (sau a scapa) cu zile v. c. A lasa pe cineva cu zile v. lasa. A muri cu zile v. muri. A omori cu zile v. omori. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. Ia colo devale in infundatura ceea un taur grozav la multzi bezmetici lea curmat zilele. CREANGA P. 202. La pamint il arunca SHi zilelei radica. ALECSANDRI P. P. 212. (Prin exagerare) Ba zau cum so parasesc Cind k ea mi mai gasesc La obraz k rujile Ochishori k murele... Detzi rapune zilele. JARNÍKBIRSEANU D. 32. A í se ispravi cuiva zilele = a muri. Deacu Irino i sa ispravit zilele! BUJOR S. 150. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Multa minte itzi mai trebuie zise un strajer batrin; se vede k tziai urit zilele. CREANGA P. 82. Vai de zilele mele (tale etc.) = vai de capul meu (al tau etc.)j vai de mine (de tine etc.). E vai de zilele tale... Poterai colea pe vale! JARNÍKBIRSEANU D. 506. Ai minca cuiva zilele v. minca. Ai ingropa cuiva zilele v. ingropa. De (sau in) zilele mele (ale tale etc.) = in toata viatza mea (a ta etc.). Nu vazuse niciodata in zilele lui o femeie atit de stranie. VORNIC P. 146. Aistai un sat de calici shi fudui cum nam vazut de zilele mele. C. PETRESCU R. DR. 117. A face cuiva zile fripte (sau negre amare) v. c. 3. (Mai ales la pl. cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme. Oprea baciul... shio adus aminte de zilele tineretzii. GALACTION O. I 64. Oamenii se faleau k lea fost dat... sa traiasca in zilele lui. ISPIRESCU L. 42. Preot ramas din a vechimii zile San Marc sinistru miezul noptzii bate. EMINESCU O. I 202. ◊ Expr. A stringe bani albi (sau parale albe) pentru zile negre v. negru. Nau intrat zilele in sac v. intra. Ai ajunge (pe cineva) zilele v. ajunge. Mic de zile = tinar; fig. lipsit de valoare mediocru. Iara noi? noi epigonii... Simtziri reci harfe zdrobite Mici de zile mari de patimi. EMINESCU O. 135. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in virsta batrin; fig. cu experientza meritos venerabil. Era un moshneag inaintat in zile batrin cu cinstite batrinetze. GALACTION O. I 184. Pe Nistru tabarisem poporul tau sampil; Cu sfetnici vechi de zile mantimpinashi in cale. EMINESCU O. I 91. Veshnic de zile = nemuritor. O mag de zile veshnic la tine am venit Dami inapoi peaceea ce moartea mia rapit. EMINESCU O. I 93. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait inciinit. Dar tu Motzoace? invechit in zile rele deprins a te ciocoi la totzi domnii. NEGRUZZI S. I 141. Varianta: (mai ales in expr.) ziua s. f.

ZI zile s. f. 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cat soarele ramane deasupra orizontului; p. ext. lumina solara; interval de timp de 24 de ore dintre doua miezuri de noapte consecutive; (Astron.) interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. ◊ (Determinand notziunile „an” „luna” pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile trec k o parere (SADOVEANU). ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic; b) la ziua la data ceruta; fara intarziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu; b) din ce in ce; progresiv treptat. Cresc zi cu zi plictiseala shi uratul (SADOVEANU). Din zi in zi = a) de azi pe maine; fig. la infinit. Amana din zi in zi (CREANGA); b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. Observa din zi in zi surprins deosebirea dintre vacantzele de pana atunci (VORNIC). De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazand cu ochii. In toate zilele = in fiecare zi oricand. (Reg.) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. De (sau despre catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza. Pana in (sau la) ziua = pana a nu se lumina; disdedimineatza. De cu ziua (sau rar ziua) = foarte devreme disdedimineatza. Cu ziuan cap = foarte devreme. La ziua = in zori. Peste zi = in cursul zilei ziua. Zi (shi) noapte (sau ziua shi noaptea) = tot timpul fara incetare; fig. fara preget fara odihna. Nici zi nici noapte sau nici ziua nici noaptea = niciodata. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pana seara; p. ext. mereu continuu. ◊ Expr. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Buna ziua = formula de salut. A da (sau a dori a pofti cuiva) buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. Ashi lua ziua buna = ashi lua ramas bun. K lumina zilei sau k ziua = (pe langa adjective k „limpede” „clar”) desavarshit perfect. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cat trece timpul din ce in ce mai mult progresiv. Cat toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a trai in bune relatzii cu cineva. A da zi dupa zi = a lasa de azi pe maine; a amana. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. „de”) Zi de lucru (sau lucratoare) = a) zi in care se executa programul de lucru obishnuit; b) (inv.) zi de corvada obligatorie in folosul boierului sau al statului. Zi de repaus (sau de odihna) = zi in care nu se lucreaza care este destinata odihnei. ♦ (Adverbial in formele ziua zilele zile) In timpul zilei in fiecare zi. Ziua umbla noaptea se odihnea (CARAGIALE). ♦ (In expr. k unitate de masura sau de calcul) Zi de munca = numarul ceasurilor de munca efectuate in interval de 24 de ore. Zimunca = unitate de masura a muncii celor care lucreaza in gospodarii agricole colective pe baza careia se stabileshte plata cuvenita. Cu ziua = cu plata socotita dupa zilele muncite; fara angajament durabil. Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi cu piciorul. ♦ (Articulat urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. „de”) Data momentul la care sa intamplat sau urmeaza sa se intample ceva; termen soroc. ◊ Expr. Ziua de astazi = timpul vremea in care traim. Ziua de maine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (In credintza creshtina) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Expr.) Zintai = prima zi a fiecarei luni. Ne dusese... la un zintai mai tocmai la Socola (HOGASH). ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ♦ Zi aniversara sau ziua nashterii (sau de nashtere) = aniversare. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viatza existentza trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Cate zile va avea = cat va trai. Ashi tzine zilele = a se hrani ashi intretzine viatza. Cu zilele in mana = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte; b) infricoshat inspaimantat. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. A i se ispravi cuiva zilele = a muri. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tau etc.) vai de mine (sau de tine etc.). De (sau in) zilele mele (sau ale tale etc.) = in toata viatza mea (sau a ta etc.). 3. (La pl. cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme. SHio adus aminte de zilele tineretzii (GALACTION). ◊ Expr. Mic de zile = tanar. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in varsta batran. (Rar) Veshnic de zile = nemuritor. O mag de zile veshnic la tine am venit (EMINESCU). (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait. [Var.: zíua s. f.] Lat. dies.

ZI zíle f. 1) Interval de timp dintre rasaritul shi apusul soarelui. ◊ La ~ la ziua fixata. Pe ~ peste ~ in cursul zilei. ~ de ~ ~ cu ~ a) in fiecare zi; b) necontenit; mereu; c) din ce in ce; treptat. Din ~ in ~ a) de azi pe maine; b) din ce in ce. De la o ~ la alta a) zilnic; b) in scurt timp; repede. De cu ~ inca din timpul zilei. Despre (sau catre) ziua putzin inainte de a se lumina. In faptul (sau zorii) zilei in zori de ~ disdedimineatza. In toiul zilei in plina ~ in amiaza zilei. De toate zilele de toata ziua a) de fiecare zi; b) obishnuit. ~ shi noapte in permanentza; necontenit. Cat toate zilele foarte mare. Cale de o ~ distantza care poate fi parcursa pe jos in timp de o zi. Cu ziua cu plata pentru fiecare zi muncita. ~ libera zi cand cineva se odihneshte drept recompensa pentru o munca prestata suplimentar. A se crapa (sau a se miji) de ziua a se face ziua a se lumina. A se face (sau a fi) ziua alba a se lumina complet. Clar k buna ziua limpede k lumina zilei foarte clar. A face din noapte ~ a schimba ziua cu noaptea a lucra noaptea shi a dormi ziua. Buna ziua formula de salut folosita de la sfarshitul diminetzii pana la inceputul serii. A da buna ziua a saluta pe cineva. Ashi lua ziua buna a) a se despartzi de cineva sau de ceva; b) a saluta la despartzire de cei ramashi. 2) Perioada corespunzatoare unei rotatzii a Pamantului in jurul axei sale; intervalul de timp egal cu 24 de ore. * ~ solara interval de timp dintre doua treceri consecutive ale Soarelui la meridian. ~ munca a) numar de ore de munca in timp de 24 de ore; b) unitate de masura a muncii prestata de membrii unei colectivitatzi. Zile numarate timp putzin. 3) Data in care a avut loc sau urmeaza sa aiba loc ceva. Ziua de nashtere. Ziua victoriei. ◊ La zile mari a) in zile de sarbatoare; la ocazii deosebite; b) foarte rar. 4) la pl. Existentza a unei fiintze; viatza; trai. * A avea zile a mai avea de trait. A avea zile bune cu cineva a se impaca cu cineva; a trai bine cu cineva. A fi cu zilele in mana (sau in maini) a se afla intro mare primejdie; a fi aproape de moarte. A ramane (sau a scapa) cu zile a ramane in viatza. A lasa pe cineva cu zile a crutza cuiva viatza. A curma (sau a lua) cuiva zilele a omori pe cineva. A muri cu zile a muri in urma unei boli ce putea fi tratata sau in imprejurari neprevazute. Ai manca cuiva zilele a face cuiva zile fripte (sau negre amare) a chinui tare pe cineva. 5) mai ales la pl. Interval de timp caracterizat prin anumite evenimente; perioada. ◊ In ziua (sau zilele) de azi in vremea in care traim; in prezent. Din zilele noastre din vremea in care traim. Ziua de ieri trecutul. Ziua de maine viitorul. [Art. ziua; G.D. zilei] /<lat. dies

zi (ziua) f. 1. timpul cat soarele e pe orizont: zile lungi scurte; poporul personifica zilele saptamanei in sfinte dintre cari cea mai temuta shi pazita e sfanta Vineri (curios amestec de credintze pagane shi creshtine); 2. spatziu de 24 ore intre rasarirea shi apunerea soarelui: anul se compune din 365 zile; 3. munca unui lucrator in timpul zilei shi leafa corespunzatoare: e tocmit cu ziua; 4. pl. vieatza: el nushi primejdueshte zilele OD. [Lat. DIES: zilele saptamanei au pastrat numele lor pagane afara de Sambata (de origina ebraica) shi de Dumineca (de origina creshtina)].

zi shi ziŭa f. pl. zile cu art. ziŭa pl. zilele (vlat. di cl. dies ruda cu dĕus zeŭ; it. pv. vfr. di. V. diurn). Timpu cit soarele e pe orizont: vara zileles lungĭ. Spatziu de 24 de ore: congediŭ de zece zile. Forma ziŭa nu e uzitata de cit in locutziunĭ k zorĭ de ziŭa ild. care se poate zice shi zorĭ de zi (zoriĭ zileĭ). Ziŭa adv. In timpu zileĭ. In toate zilele totdeauna. Zi mare zi de sarbatoare zi solemna. Zi intiĭ (Maĭ) ziŭa intiĭa (din Maĭ). In ziŭa de azĭ in timpurile noastre. A trecut shi ziŭa de azĭ a trecut shi ziŭa asta. De cu ziŭa saŭ de cu zi din timpu zileĭ. La ziŭa cind se lumina de ziŭa. La ziŭa jumatate la jumatatea zileĭ la ameaza. A lucra cu ziŭa platit pe cite o zi. Zi cu zi din zi in zi in fiecare zi tot maĭ mult: copilu creshte zi cu zi. A fi la zi a fi la curent cu lucrarile zilnice a nu fi ramas in urma. A avea zile a avea vĭatza. A muri cu zile a muri plin de vĭatza. A face cuĭva zile amare (saŭ fripte) aĭ face mizerie al chinui. Cit toate zilele (iron.) colosal. Buna ziŭa sau buna ziŭa saŭ ziŭa buna formula de salutare shi la venire shi la plecare. Vechĭ zioa (ild. ziŭa) zuoa zua; gen. dat. ziŭaĭ zuoeĭ (ild. zileĭ). Fara art. zio zua zuo.

záua² sf vz zi

zele sfp vz zi

zio sf vz zi

ziua sf vz zi

zoua sf vz zi

zuao sf vz zi

zua sf vz zi

ziua s.f. v. zi.

ZÍUA s. f. V. zi.

alblumína zílei adj. ◊ „Lampa alblumina zilei cu o culoare apropiata de lumina zilei.” Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398)

cámera de zi s. f. Living ◊ „Daniel Toby shi Simona se joaca in camera de zi a bunicilor.”; v. shi cameradormitor (din camera + de + zi)

Babele f. pl. sau Zilele babei cele dintai 9 (sau 13) zile din luna lui Martie: s’au dus zilele babei shi noptzile vegherii AL.

ziua f. V. zi.

zíŭa V. zi.

zúo V. zi.

zi / (in expr. shi) zíua s. f. art. zíua g.d. art. zílei; pl. zíle art. zílele

zi s. f. (in expr. shi ziua) art. zíua g.d. art. zílei; pl. zíle

zi art. ziua (pr. ziua)

zíua s. f. art. zíua g.d. art. zílei; pl. zíle art. zílele

zíua v. zi

ZI s. 1. data termen timp vreme. (In ~ua hotarata...) 2. zi aniversara = aniversare ziua nashterii; ziua nashterii = aniversare zi aniversara. 3. (art.) onomastica. (Cand ishi serbeaza ~ua?) 4. zi festiva = sarbatoare (inv. shi pop.) praznic (inv.) sarbatorie. (Azi e ~ nu se lucreaza.) 5. (BIS.) Ziua crucii = inaltzarea Sfintei Cruci. 6. timp vreme. (A venit shi ~ua lui.) 7. (la pl.) existentza trai viatza. (~lele lui se scurgeau in linishte.)

ZI s. 1. data termen timp vreme (pop.) soroc (inv.) sorocire veleat. (La ~ hotarita...) 2. zi aniversara = aniversare ziua nashterii; ziua nashterii aniversare zi aniversara. 3. (art.) onomastica. (Cind ishi serbeaza ~ ?) 4. zi festiva = sarbatoare (inv. shi pop.) praznic (inv.) sarbatorie. (Azi e ~ nu se lucreaza.) 5. (BIS.) ziua crucii = inaltzarea sfintei cruci (pop.) cirstov. 6. timp vreme. (A venit shi ~ lui.) 7. (la pl.) existentza trai viatza (inv. shi pop.) petrecere vietzuire (pop. shi fam.) veac (inv.) petrecanie. (~ele lui se scurgeau in linishte.)

Zi ≠ noapte

FAPTUL ZÍLEI s. v. aurora crepuscul zori.

ZIUA FORFECÁRILOR s. v. spolocanie.

faptul zilei s. v. AURORA. CREPUSCUL. ZORI.

ziua forfecarilor s. v. SPOLOCANIE.

Ziua ≠ noaptea

zi (zíle) s. f. 1. Interval de timp intre rasaritul shi apusul Soarelui.; 24 de ore. 2. Data. 3. Termen soroc. 4. Sarbatoare de aniversare sau onomastica. 6. (Pl.) Timp epoca. 7. (Pl.) Viatza. 8. (Adv.) Ziua in timpul cit este zi (1) in fiecare zi. Mr. dzi dzua megl. zua istr. zi. Lat. dĭes (Pushcariu 1940; REW 2632) cf. vegl. dai it. prov. v. fr. di v. it. cat. sp. port. dia. Forma art. ziua (k stea › steaua) a dus la formarea unui dublet ziua care se foloseshte paralel mai ales in anumite expresii precum: se face ziua de cu ziua pina’n ziua spre ziua. Der. zili (var. inzili) vb. (a da viatza lunga; Olt. a minca prost ashi duce zilele); ziler s. m. (Trans. muncitor platit cu ziua); zilnic adj. (cotidian); ziuar s. m. (Banat ziler); deunazi adv. (intro alta zi zilele trecute); preziua s. f. (ajun). Cf. astazi azi. Der. neol. ziar s. n. (jurnal) dupa lat. diarium; ziarism s. n. (jurnalism); ziarist s. m. (gazetar); ziaristica s. f. (gazetarie).

zi zile s.f. 1. Data in calendar. 2. Aniversare. 3. In expr. zile la anu’ = date ce marcheaza cele mai mari sarbatori in calendarul creshtin shi care sau suprapus peste vechile sarbatori precreshtine specifice societatzii arhaice. „Descantecul acesta se face mai ales in zilele la anu’ adeca de Craciun la Pashti la Boboteaza la Rusalii adica in zilele cari o data cad la anu” (Barlea 1924 II: 357). ♦ Ziua cu lumina (2 februarie). Sarbatoare creshtina in care se praznuieshte Intampinarea Domnului (potrivit traditziei evreieshti dupa 40 de zile de la nashtere copiii erau dushi la Templu iar mamele savarsheau un ritual de purificare prin jertfirea unui miel sau a unui porumbel). In zona Chioar in aceasta zi preotzii obishnuiau sa sfintzeasca lumanarile care erau pastrate in casa tot anul shi folosite de leac de necazuri sau de vreme grea. ♦ Zilele babelor (19 martie). Interval de timp care debuteaza invariabil pe data de 1 martie (poate dura 9 sau 12 zile) shi care se caracterizeaza de regula prin nestatornicia vremii. Referitor la aceste fenomene meteorologice specifice trecerii de la iarna la primavara traditzia vorbeshte despre legenda Babei Dochia (Odochia Odote). Satenii ishi alegeau cate o „baba” (o zi din ciclul celor 9) pentru a afla cum le va merge in anul respectiv (in functzie de conditziile meteo din ziua prestabilita). ♦ Ziua zermilor (Alexie cel cald) (17 martie). Sarbatoare de primavara dedicata reptilelor (sherpilor) shi tuturor insectelor: „In aceasta zi ies sherpii” (Biltziu 2009:5960; Cupsheni). O sarbatoare marcata de numeroase interdictzii: „In zua de Alexie nu sa lucra la noi. Cuvantul zerme nui voie sa sa zaca in zaua aceie. Daca intinzi atza sa intind zermii dupa om shil mushca. Tata vara i vezi” (idem; Borsha). „Femeile nu tzes nu torc nu lucreaza la camp” (idem; Barsana). ♦ Ziua Crucii (14 septembrie) a). Sarbatoare care marcheaza trecerea de la vara la toamna. Sfarshitul anului pastoral; oile coboara de la munte se desfac laptariile. „Reintoarcerea la tzara din munte se face cam pe la mijlocul lui septembrie cand urmeaza rascolul oilor adica desfacerea tovarashiei” (Barlea 1968). Se culege busuioc de leac shi de samantza. Se recolteaza mierea din stupi: „Sa mananca fagure cu miere in foi de vitza” (Biltziu 2010: 41; Valea Stejarului). Potrivit credintzei in ziua respectiva intra sherpii in pamant: „Care zerme ramane afara trebe omorat k nu se poate baga in pamant; (...) se face balaur; ala daca te mushca mori” (idem). b) Sarbatoare creshtina dedicata crucii care a fost rastignit Iisus; numita shi Inaltzarea Sfintei Cruci. Preotzii faceau slujbe la troitze shi sfintzeau apa. „Apa din Ziua Crucii i buna de leac” (Biltziu 2010; Sarasau). Este una din cele doua zile de post strict de peste an. ♦ Ziua railor (26 octombrie Sf. Dumitru) „I mai zice Zua Railor. Di ce? K pacurariis rai afurisitzi. Numa aceia mai rai marg de pacurari; cares oameni au acasa ce la trebe. Care nau nimnic aceias rai nemuncitori. Le place a tra’ bota dupa ei shi atat; sa naiba nicio grija sai deie stapanu dohan mancare haine shi cand sa osambre bani sambrie” (Memoria 2004: 470). „I sa zace zua railor pantru k sa osambresc raii slujile. Slujile petrec cu bautura de bucurie k ishi pot tomni alt stapan” (Biltziu 2010: 42; Breb). ♦ Ziua cu luminile (1 noiembrie) Luminatzia: „Sa duc la morminte flori shi cu lumini. Luminile sa aprind pa morminte. Duc colaci shi dau la saraci” (Biltziu 2010: 44; Dragomireshti). ♦ Ziua sambrashilor (8 noiembrie de Sf. Arhangheli Mihail shi Gavril): „I se mai zice zua sambrashilor k la zua asta sa osambresc pacurarii de la gazda de stana. Osambrirea sa face cu o petrecere mare. (...) Sa tomnesc pacurarii pantru anul viitor” (Biltziu 2010: 44; Sarbi). ♦ Ziua lupilor (Indreiu lupilor Andreiu lupilor Andreiusha) (30 noiembrie de ziua Ziua Sf. Andrei): „Dzua lupt’ilor caden dzua de Cozn’ian iarna. Apoi leaga melitza foarfecele t’iaptanu; leaga o shtergura shi o tzapa peste usha casai pa doua noduri pantru lupt’i k siarele sa nu manance marhale” (Papahagi 1925: 321). Lat. dies „zi” (Pushcariu cf. DER; DLRM DEX MDA); cf. irl. denus lit. diena sansk. dinam gal. dydd pol. dzień irl. Día (< i.e.).

zi zile s. f. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul Soarelui. ♦ Viatza. ♦ (Bis.) Ziua Domnului (dies dominica) = a) duminica; b) ziua judecatzii din urma cand mortzii vor invia cu trupurile lor zi care va incheia acest veac shi va incepe veshnicia; ziua de apoi parusie. ◊ Ziua domneasca cea dintai a sambetelor a soarelui (dies solis) a painii imparateasa zilelor = duminica. ◊ Ziua Invierii = Pashtile. ◊ Zi liturgica = (in cultul creshtin) intervalul de timp dintre doua seri consecutive incepand seara cu vercernia din ajunul serii respective (care este cea dintai dintre cele shapte Laude bisericeshti dintro zi). ◊ Zilele mortzilor = zilele cand se face pomenirea mortzilor; a treia a noua a patruzecea shi apoi la trei shase shi noua luni precum shi la un an de la deces. ◊ Ziua de apoi = momentul cand viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui Dumnezeu [Var.: zíua s. f.] Din lat. dies.

ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a insemna o zi cu o pietricica alba A avea o zi buna. La romani era simbolul fericirii. V. shi Nigro notanda lapillo.

CARPE DIEM! (lat.) bucurate de ziua de azi! Horatziu „Ode” I 2 8: „Carpe diem quam minimum credula postero” („Bucurate de ziua de azi shi incredete prea putzin in cea de maine”). Indemn de a trai intens clipa prezenta singura certa.

DIEM PERDIDI (lat.) miam pierdut ziua Suetoniu „De vita XII Caesarum” VIII. Cuvinte care obishnuia sa le rosteasca imparatul Titus daca intro zi nu facea o fapta buna.

DIES IRAE (lat.) ziua maniei (a Judecatzii de Apoi) Primele cuvinte ale unui cantec religios medieval facand parte din liturghia mortzilor la catolici; p. ext. ziua rafuielilor.

DISCIPULUS EST PRIORIS POSTERIOR DIES (lat.) ziua de azi este ucenica zilei de ieri Publilius Syrus „Sententiae” 14. Invetzi acumuland experientza pe zi ce trece.

EVENIMENTUL ZILEI cotidian de informatzie de mare tiraj care apare la Bucureshti din 1992; editzia de pranz din 1993. Redactor shef: Ion Cristoiu.

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierduta din toate este cea in care nai ras Chamfort „Maximes caractères et anecdotes” II.

NULLA DIES SINE LINEA (lat.) nici o zi fara o linie Pliniu cel Batran „Naturalis historia” 3536. Cuvinte atribuite pictorului Apelles care considera exercitziul zilnic esentzial pentru desavarshirea maiestriei artistice. Beethoven shi Arghezi leau luat drept deviza.

O MIE SHI UNA DE ZILE culegere de basme alcatuita de Petit de la Croix dupa un ciclu de poveshti persane shi publicata intre 1710 shi 1712. V. halima.

a muri cu zile expr. 1. a deceda in urma unei boli insuficient tratate. 2. a deceda in imprejurari neprevazute.

a otravi viatza / zilele (cuiva) expr. a pricinui (cuiva) incontinuu necazuri suparari etc.

a vedea lumina zilei expr. a se nashte.

ai face (cuiva) zile amare / fripte expr. a shicana (pe cineva) a hartzui continuu (pe cineva).

ashi pune capat zilelor expr. a se sinucide.

in relatzii de buna ziua expr. (d. oameni) care se cunosc atat cat sa se salute reciproc; care nu sunt in relatzii apropiate.

nau intrat zilele in sac expr. nu e nici o graba!

painea cea de toate zilele expr. mijloace de subzistentza

pentru zile negre (pop. d. economii) pentru situatzii imprevizibile pentru momente grele.

zi de vizita expr. (inv.) zi in care prostituatele se prezentau la controlul medical obligatoriu.