ZI zile s. f. (SHi in forma ziua) 1. Interval de timp cuprins intre rasaritul shi apusul soarelui; timpul cit soarele ramine deasupra orizontului p. ext. lumina solara; (in sens mai larg) interval de timp de 24 de ore dintre doua miezuri de noapte consecutive; interval de timp intre doua culminatzii succesive ale unui astru. Zilele se fac tot mai lungi shi mai blinde. SADOVEANU O. VI 40. Arshitza zilelor de vara nu strabate pina la racoarea vie a umbrelor. HOGASH DR. II 113. O zi miera deajuns. EMINESCU O. I 191. Zilele treceau racoarea toamnei se facea mai simtzitoare. BOLINTINEANU O. 265. Ziua se duce shaltele vin. HELIADE O. I 78. ◊ (Poetic) Umbre mari rasar pe cale Ziua moare dupa culmi. COSHBUC P. I 157. ◊ (Determinind notziunile «an» «luna» pentru a le sublinia durata lungimea) Trei luni de zile trec k o parere. SADOVEANU O. VI 257. Pare k nu mincase de o luna de zile. ISPIRESCU L. 17. ◊ Zi solara = interval de timp intre doua treceri succesive ale soarelui la meridian. Zi siderala v. sideral. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toata ziua = de fiecare zi; p. ext. obishnuit. Parea de cinci ori mai mare k Manlache cel de toata ziua. POPA V. 34. Sal osindim sa traiasca k sashi poarte chinul din loc in loc k o moarte de toate zilele. GANE N. I 214. De zi cu zi = zilnic. O straduintza de zi cu zi. ◊ Loc. adv. La zi = a) in fiecare zi zilnic. Mustatzilei rase la zi evidentziatzi un nas zvirlit in sus k o trompeta. MIRONESCU S. A. 110; b) la ziua la data ceruta; fara intirziere fara restantze. Fara dinsul lucrarile cancelariei nar fi putut fi la zi. BRATESCUVOINESHTI la TDRG. Zi de (sau cu rar pe) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit perpetuu. Tu so amii cu zi de zi SHi shpunei cite toate. COSHBUC P. I 78. Constitutziile shi proiectele ploua prieteniile politice se disfac tranzactziile... se lovesc se intzaleg shi se prifac ziua pe ziua. RUSSO S. 113; b) din ce in ce progresiv treptat. Cresc zi cu zi plictiseala shi uritul. SADOVEANU O. VI 227. Vedeam cum zi de zi femeia mea se instraina. CAMIL PETRESCU U. N. 97. Din zi in zi = a) de azi pe miine; fig. la infinit. Amina din zi in zi shi de joi pina mai apoi. CREANGA P. 141; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce in ce. Tinarul Todericiu observa din zi in zi mai surprins deosebirea dintre vacantzele de pina atunci shi dintre vacantza care se deschisesa inaintea lui. VORNIC P. 28. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede vazind cu ochii. Vederea i se slabea de la o zi la alta. C. PETRESCU R. DR. 242. In toate zilele (sau rar in toate zile) = in fiecare zi oricind. Galbioara k shi tine Voi gasi in toate zile. JARNÍKBIRSEANU D. 230. (Regional) Pe toata ziua = in fiecare zi; zilnic. Astfel pe toata ziua prindeam cite un dram de carne sanatoasa. GANE N. III 59. Cei din clasa a doua se ridica pe averile lor neincetat cumpara proprietatzi nemishcatoare pe toata ziua. BOLINTINEANU O. 422. De (despre sau catre) ziua = putzin inainte de a se lumina; spre dimineatza; Petrecerea tzine pina despre ziua cind totzi se imprashtie in buna regula pe la casele lor. HOGASH DR. II 192. Deunazi catre ziua visasem k murisem. MACEDOSNKI O. I 42. Moshnegii sau dondanit cit sau mai dondanit shi... despre ziua au adormit. CREANGA P. 85. Pina in (sau la) ziua = pina a nu se lumina; disdedimineatza cu noaptean cap. De cu ziua (sau rar ziua) = foarte devreme disdedimineatza. De cu ziua matur casa Aprind focul gatesc masa. ALECSANDRI P. P. 308. Cu ziuan cap = cu noaptean cap v. noapte. In zori de zi (sau de ziua) sau in zorii zilei v. zori. La (sau in) ziua = cind se lumineaza cind incepe dimineatza. Mai era inca mult pina la ziua. DUMITRIU N. 134. Nu ma ashtepta in asta noapte k eu poate noi veni acasa panan ziua. ALECSANDRI T. I 76. Peste zi = in cursul zilei ziua. Facetziva socoteala... de ceea ce preste zi atzi lucrat. DRAGHICI R. 153. Am o mindra k sho cruce SHi la lucru no pot duce... Peste zi se preancalzeshte SHi biata prea sennegreshte. JARNÍKBIRSEANU D. 425. Zi (shi) noapte (sau ziua shi noaptea) = tot timpul fara incetare; fig. fara preget fara odihna. Asha ostenim zi shi noapte; tacem shi dau zvon numai talancile. SADOVEANU B. 6. Alerga singur zi shi noapte in toate partzile cum putea shi muncea in dreapta shi in stinga. CREANGA O. A. 184. Zi noapte calatoreshte. TEODORESCU P. P. 229. (In legatura cu verbe k «a dormi» «a se odihni» etc.) Nici zi nici noapte (sau nici ziua nici noaptea) = niciodata de loc. Nu dorm nici zi nici noapte. ISPIRESCU L. 29. Toata ziua sau ziua toata = de dimineatza pina seara; p. ext. mereu continuu. Asha cum e acum insula e un adevarat paradis; muntzi de marmuri policrome vegetatzie luxurianta in care mii de pasari cinta toata ziua. RALEA O. 69. Toata ziua cu miinile intinse... SHi noi toata ziua cu miinile in buzunar. DELAVRANCEA O. II 314. Groapa este gata. Tu HarapAlb ramii aici intrinsa toata ziua. CREANGA P. 224. K plumbul surd shi rece el doarme ziua toata. EMINESCU O. I 96. Ziua mare v. mare (4). Ziuan amiaza mare sau ziuamiaza mare v. amiaza. ◊ Expr. Faptul zilei v. fapt. Revarsatul zilei (sau de ziua) v. revarsat. A se face ziua (sau a se lumina a se zari a se crapa a se revarsa) de ziua v. c. (Neobishnuit) A se inroshi a ziua = ase lumina de ziua. E inca noapte. Dar sanroshit a ziuan rasarit. BENIUC V. 91. A se ingina (sau rar a se lupta a se bate) ziua cu noaptea v. c. A se face ziua alba = a se lumina complet a fi plina zi. Facinduse ziua alba vulpea iese la marginea drumului. CREANGA O. A. 295. A face noaptea zi shi ziua noapte sau a face din noapte zi (sau ziua) = a lucra sau a petrece noaptea shi a dormi ziua; p. ext. a duce o viatza dezordonata. Ei fac din noapte ziua sha zilei ochi inchid. EMINESCU O. I 56. A vedea lumina zilei v. lumina. Buna ziua formula de salut. A da (sau a dori a pofti etc.) cuiva buna ziua (sau ziua buna) = a saluta pe cineva. Unul dintre razashi... se abatu spre ei shi le pofti ziua buna. SADOVEANU O. VII 60. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi. SAHIA N. 16. In zilele de munca plec pe cimp. Batrinii ramashi acasa imi dau ziua buna in cale. DEMETRESCU O. 147. Ashi lua ziua buna = a) ashi lua ramas bun. Simtzi lacrimi in ochi shi intoarse capul spre fereastra sa le ascunda. Cind privirea i fu uscata ishi lua ziua buna. C. PETRESCU C. V. 134. FatFrumos... ishi lua ziua buna de la imparatul de la imparateasa de la totzi boierii cei mari shi cei mici de la ostashi shi de la totzi slujitorii curtzii. ISPIRESCU L. 4. Apoi luindushi ziua buna de la calatoarea incredintzata lui iute se intoarna inapoi. CREANGA P. 95. Sa ma duc din satul meu SHi ziua buna sanu ieu De la frunza de pe muntzi De la dulcii mei parintzi. JARNÍKBIRSEANU D. 321; b) a socoti ceva k definitiv pierdut a renuntza pentru totdeauna la... Iatzi ziua buna de la lume k deacum eshti mort! GANE N. I 81. K lumina zilei sau k ziua serveshte pentru a intari prin comparatzii ideea exprimata de adjective k «limpede» «clar» etc. E neindoielnic k ziua k arta ramine indaratul naturii nu poate sa ajunga natura. GHEREA ST. CR. II 50. A doua zi v. doilea. Intro (buna) zi sau intruna din zile = odata. Ieshea adesea la vinatoare; dar intro zi se lua dupa un iepure... shi nul nimeri. ISPIRESCU L. 8. Amu intruna din zile cum shedea spinul la ospatz... li sau adus... nishte salatzi foarte minunate. CREANGA P. 210. Pe zi ce trece (sau merge) = cu cit trece timpul din ce in ce mai mult progresiv. Ea din ce in ce mai draga tziar cadea pe zi ce merge. EMINESCU O. I 160. Cit toate zilele (de mare) = foarte mare. Mai era un flacau cit toate zilele sfarima piatra. PREDA I. 114. O namila de leu cit toate zilele de mare de bagase pe totzi in grozile mortzii. ISPIRESCU U. 30. A avea (sau a duce) zi buna (sau rar alba) cu cineva = a avea linishte tihna din partea cuiva. De atunci nurorile nau mai avut zi buna in casa cu baba. CREANGA P. 12. Nu mai are zi alba cu baba. SHEZ I. 161. A da zi dupa (sau peste) zi = a lasa un lucru de azi pe miine a amina. Vream de mult sa venim dar cu daraveri... am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU S. N. 89. A cauta ziua de ieri v. ieri. Zile lungi v. lung. De azi in (atitea) zile v. azi. Zi mare v. mare. La zile mari = la ocazii deosebite; fig. rar de tot. Carne la zile mari. PAS Z. III 64. ◊ (Cu determinari introduse prin prep. «de») Zi de lucru (sau lucratoare) = zi in care se executa programul de lucru obishnuit v. lucrator (2). Era om blind shi domol. Il cicalea shil impungea muierea in toate zilele anului shi in cele lucratoare shi in sarbatori. SADOVEANU M. C. 7; b) (In trecut) zi de corvada obligatorie in folosul boierului sau al statului. Grigore Ghicavoda... prin hrisovul sau din 1 ianuarie 1766 scazu numarul zilelor de lucru la 12. BALCESCU O. I 142. (Eliptic) Pentru mindra caremi place Trei zile la domni ash face. JARNÍKBIRSEANU D. 10. Zi de sarbatoare = zi in care nu se lucreaza in care se praznuieshte sau se comemoreaza ceva. Zi de repaus (sau de odihna) = zi in care nu se lucreaza care este destinata odihnei. Zi de doliu v. doliu. ♦ (Adverbial in forma ziua shi zilele sau cind este precedat de un numeral in forma zile) in timpul zilei; in fiecare zi sau atit cit dureaza o zi. Ziua am stat putzin impreuna. SAHIA N. 78. FatFrumos dupa ce rascoli trei zile shi trei noptzi gasi... armele shi hainele tatinesau de cind era flacau. ISPIRESCU L. 3. Ziua umbla noaptea se odihnea. CARAGIALE P. 91. Ziua lucrashi muncesc Noaptea voi sa odihnesc. JARNÍKBIRSEANU D. 117. ♦ (In expr. k unitate de masura sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) = distantza care se poate strabate intro zi de mers. cu piciorul. Se afla in acea vreme in latura Holteiului la o zi de cale catra asfintzit un tirgushor cu numele Volcinetz. SADOVEANU F. J. 446. Se zvoni k trupele tzariste au ajuns la doua zile de marsh de Bucureshti. CAMIL PETRESCU O. II 604. (Eliptic) Leshii shi litvanii sint la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA O. II 241. Zi de munca = numarul ceasurilor de munca efectuate de cineva in interval de 24 de ore. (F i g. eliptic) Cu dascalii greci ziua copiilor incepea cu rasaritul soarelui shi se ispravea pe la doua ore dupa apus. GHICA A. 110. Cu ziua = cu plata muncii socotita dupa zilele muncite; fara angajament durabil. Adusese o croitoreasa cu ziua in casa. C. PETRESCU C. V. 169. Cu fierul la subtzioara maicamea pleca la calcat cu ziua. BOTEZ SHC. 26. Zimunca = unitate de masura a muncii colectivishtilori pe baza careia se stabileshte plata cuvenita. Ziuamunca constituie o pirghie puternica de consolidare shi dezvoltare a proprietatzii obshteshti a gospodariilor colective. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 57. ♦ (Articulat urmat de o determinare in genitiv sau introdusa prin prep. «de») Data prin restrictzie momentul la care sa intimplat sau urmeaza sa se intimple ceva; termen soroc. Acolo ne vom ascunde ashteptind ziua de atac. CAMIL PETRESCU U. N. 299. Asha fuse in ziua vinatorii. DELAVRANCEA O. II 129. ◊ Expr. Din ziua in care... = din momentul in care... Din ziua in care sa tocmit Chirica la Ipate norocul i curgea girla. CREANGA P. 153. Ziua de astazi = timpul vremea in care traim. Nu se putea calatori asha de ushor shi fara primejdii k in ziua de astazi. CREANGA P. 184. Deoi urma sa scriu in versuri teama mie k nu cumva Oamenii din ziua deastazi sa manceapa lauda. EMINESCU O. I 141. In ziua de azi v. azi. Ziua de miine = viitorul. Nu shtie nimeni cei poate aduce ziua de miine. STANCU D. 121. Nu mai ajungetzi sa vedetzi ziua de mine. CREANGA P. 250. Ziua de ieri = trecutul. (In credintza creshtina) Ziua de apoi = momentul in care viii shi mortzii vor fi chematzi la judecata lui dumnezeu. ◊ (K termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. Ziua de 23 August. (Expr.) Zintii = data de intii a fiecarei luni. Ne dusese... la un zintai mai tocmai la Socola. HOGASH H. 67. Era printre bunii shcolari shi nu lipsea de la clasa decit o data pe luna la zintii cind il lua popa cu caldarusha. VLAHUTZA O. A. I 87. Zintiiul = sfintzirea cu agheazma care o face preotul la locuintzele credincioshilor la fiecare intii ale lunii. Tata nu era religios. Cind venea preotul cu zintiiul o lua spre fundul curtzii. PAS Z. I 232. ◊ (In titulatura sarbatorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversara = aniversare. Ziua nashterii (sau de nashtere) sau ziua cuiva = aniversarea nashterii cuiva. Mi lea dat dumnealui estimp de ziua mea. DELAVRANCEA O. II 277. Iam facut de ziua lui o felicitare in versuri. VLAHUTZA O. A. III 15. Neo chemat sai cintam de ziua lui. ALECSANDRI T. 79. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. De ziua numelui in dar Primise roze Anishoara. IOSIF PATR. 43. 2. (Normai la pl.) Viatza existentza trai. Numi apar batrinetzea shi zilele amarite ci obrazul shi cinstea. DELAVRANCEA O. II 142. Nul mai luam dupa mine k sami incurce zilele. CREANGA P. 216. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trait ai fi dat sa (mai) traiasca. Nu vezi k baba are zile cu harul? PAS Z. I 52. Sanatoshi sa fim shi zile savem so mincam. VLAHUTZA R. P. 54. Gainile nu mai cintau cucosheshte capoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGA P. 294. Cite zile voi (vei etc.) avea = cit voi (vei etc.) trai. K zau nu te voi lasa Cite zile voi avea. JARNÍKBIRSEANU D. 32. Ashi tzine zilele = a se hrani putzin numai atit cit sashi intretzina viatza. Cu zilele in mina (sau in miini) = a) intro primejdie de moarte la un pas de moarte. Vedetzi cum se clatina [podul]; trecem pe el cu zilele in miini. GANE N. III 187; b) cu sufletul la gura cu frica in sin. Ashtepta raspunsu cu zilelen nuna. SHEZ. II 109. A ramine (sau a scapa) cu zile v. c. A lasa pe cineva cu zile v. lasa. A muri cu zile v. muri. A omori cu zile v. omori. A ridica (sau a rapune a curma a lua) cuiva zilele = a omori pe cineva. Ia colo devale in infundatura ceea un taur grozav la multzi bezmetici lea curmat zilele. CREANGA P. 202. La pamint il arunca SHi zilelei radica. ALECSANDRI P. P. 212. (Prin exagerare) Ba zau cum so parasesc Cind k ea mi mai gasesc La obraz k rujile Ochishori k murele... Detzi rapune zilele. JARNÍKBIRSEANU D. 32. A í se ispravi cuiva zilele = a muri. Deacu Irino i sa ispravit zilele! BUJOR S. 150. Ashi uri zilele sau a i se uri cuiva cu zilele = a se satura de viatza a nu mai voi sa traiasca. Multa minte itzi mai trebuie zise un strajer batrin; se vede k tziai urit zilele. CREANGA P. 82. Vai de zilele mele (tale etc.) = vai de capul meu (al tau etc.)j vai de mine (de tine etc.). E vai de zilele tale... Poterai colea pe vale! JARNÍKBIRSEANU D. 506. Ai minca cuiva zilele v. minca. Ai ingropa cuiva zilele v. ingropa. De (sau in) zilele mele (ale tale etc.) = in toata viatza mea (a ta etc.). Nu vazuse niciodata in zilele lui o femeie atit de stranie. VORNIC P. 146. Aistai un sat de calici shi fudui cum nam vazut de zilele mele. C. PETRESCU R. DR. 117. A face cuiva zile fripte (sau negre amare) v. c. 3. (Mai ales la pl. cu determinari care precizeaza o perioada de timp) Vreme. Oprea baciul... shio adus aminte de zilele tineretzii. GALACTION O. I 64. Oamenii se faleau k lea fost dat... sa traiasca in zilele lui. ISPIRESCU L. 42. Preot ramas din a vechimii zile San Marc sinistru miezul noptzii bate. EMINESCU O. I 202. ◊ Expr. A stringe bani albi (sau parale albe) pentru zile negre v. negru. Nau intrat zilele in sac v. intra. Ai ajunge (pe cineva) zilele v. ajunge. Mic de zile = tinar; fig. lipsit de valoare mediocru. Iara noi? noi epigonii... Simtziri reci harfe zdrobite Mici de zile mari de patimi. EMINESCU O. 135. Vechi (sau inaintat) in (sau de) zile = inaintat in virsta batrin; fig. cu experientza meritos venerabil. Era un moshneag inaintat in zile batrin cu cinstite batrinetze. GALACTION O. I 184. Pe Nistru tabarisem poporul tau sampil; Cu sfetnici vechi de zile mantimpinashi in cale. EMINESCU O. I 91. Veshnic de zile = nemuritor. O mag de zile veshnic la tine am venit Dami inapoi peaceea ce moartea mia rapit. EMINESCU O. I 93. (A fi) invechit in zile rele = (a fi) inrait inciinit. Dar tu Motzoace? invechit in zile rele deprins a te ciocoi la totzi domnii. NEGRUZZI S. I 141. Varianta: (mai ales in expr.) ziua s. f.