LUNG A lungi adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care are o lungime mare ale carui capete sunt departate unul de altul. ◊ Expr. A avea mana lunga (sau degete lungi) sau a fi lung de mana (sau de in degete) = a avea obiceiul sa fure a fi hotz. A fi lung in (sau de) limba sau a avea limba lunga = a vorbi prea mult shi mai ales a spune ce nu trebuie; a fi limbut. ♦ (Substantivat f. pl.) Unde lungi. 2. De statura mare; inalt. ◊ Expr. A cadea cat este de lung = a cadea lunginduse pe jos. 3. (Despre suprafetze) Care se intinde pe o distantza mare; p. ext. vast. 4. (Despre mancaruri) Apos diluat. ◊ Expr. Zeama (sau ciorba) lunga = a) mancare slaba fara gust proasta; b) vorbire anosta fara contzinut. 5. Care dureaza mult timp; indelungat. ◊ Silaba (sau vocala) lunga = silaba (sau vocala) care are o durata de pronuntzare mai mare decat durata medie. ◊ Expr. Zile (sau ani) lungi = timp indelungat (care sa scurs greu). Vorba lunga = vorbarie inutila. II. Adv. Mult indelung; adanc. ◊ Expr. A se uita (sau a privi) lung (la cineva sau la ceva) = a privi mirat nedumerit sau mult shi atent insistent cu reprosh (la cineva sau la ceva). III. S. n. (De obicei articulat) Lungime; intindere. ◊ Loc. adv. shi prep. Dea (sau in) lung(ul) = in directzia lungimii; pe langa pe marginea...; de la un capat la altul. ◊ Expr. In lung shi in lat (sau larg) = in toate directziile peste tot pretutindeni. A nushi cunoashte (sau vedea) lungul nasului = a fi obraznic. Lat. longus.

lung lunga [At: PSALT. 34/1 / Pl: ~ngi / E: ml longus] 1 a Care are o lungime mare avand capetele departate unul de altul. 2 a (Pop; ie) A avea mana ~a (sau degete ~ngi) sau a fi ~ de mana A avea obiceiul sa fure. 3 av (Nob; d. vulpi; ic) ~codata Cu coada mare. 4 a (Pop; ie) A fi ~ in (sau de) limba sau a avea limba ~a A vorbi prea mult shi a spune ce nu trebuie. 5 a (Irn; d. persoane) De statura mare Si: inalt. 6 a (D. suprafetze) Care se intinde pe o distantza mare. 7 a (Pex) Vast. 8 a (D. mancaruri) Fara valoare nutritiva shi cu prea multa apa. 9 a (Pop; is) Ciorba (borsh sau zeama) ~a Mancare fara gust. 10 a (Fig; ias) Discurs fara contzinut. 11 a (Reg; d. lichidul colorant in care se vopsesc tzesaturile) Diluat. 12 a Care dureaza mult timp Si: indelungat. 13 a (Is) Zile (sau ani) ~i Zile sau ani multzi. 14 a (Pop; is) Cale ~a Calatorie care dureaza mult. 15 a (Pop; is) Vorba ~a Vorba multa. 16 a (Rar; is) Vindecare ~a Vindecare lenta. 17 a (Is) Silaba (sau vocala) ~a Silaba sau vocala care are o durata de pronuntzare mai mare decat durata medie. 18 a (Pop; ie) A cadea cat este de ~ A cadea lunginduse pe jos. 19 av Mult. 20 av (Pfm; ie) A se uita sau a (se) privi (prt a se holba) ~ (la ceva) A privi mirat sau nedumerit mult shi atent la ceva. 21 av (Inv; dupa verbul „a scrie”) Amanuntzit. 22 av (Inv; nob; ic) ~sagetator Care arunca departe sageata. 23 sn (Irg) Fiecare dintre cele doua barne care se unesc shi se incheie la coltzurile casei. 24 sn Lungime. 25 sn (Pop; is) ~ul nasului Obraznicie. 26 sn (Pop; ie) A (nu)shi cunoashte (sau vedea) ~ul nasului A (nu)shi da seama de pozitzia shi de respectul care trebuie sa le pastreze fatza de altzii. 27 sn (Pop; ilav) Catui ~u(l) pe sub soare Foarte departe. 2829 sn (Ilav shi ilpp) Dea (sau in pe) ~(ul) In directzia lungimii. 30 sfp Unde lungi. 31 sfs (Reg; rar) Penis. 32 sfs (Reg; ics) Dea ~a Joc cu mingea nedefinit mai indeaproape. 33 sfs (Irg) Culoare neagra decolorata. 34 sfa (Trs) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 35 sf a (Trs) Melodie dupa care se executa lunga (34). 36 sfs (Inv; ie) A i se da ~a A i se da drumul.

LUNG A lungi adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care are o lungime mare ale carui capete sunt departate unul de altul. ◊ Expr. A avea mana lunga (sau degete lungi) sau a fi lung de mana (sau de in degete) = a avea obiceiul sa fure a fi hotz. A fi lung in (sau de) limba sau a avea limba lunga = a vorbi prea mult shi mai ales a spune ce nu trebuie; a fi limbut. ♦ (Substantivat f. pl.) Unde lungi. 2. De statura mare; inalt. ◊ Expr. A cadea cat este de lung = a cadea lunginduse pe jos. 3. (Despre suprafetze) Care se intinde pe o distantza mare; p. ext. vast. 4. (Despre mancaruri) Apos diluat. ◊ Expr. Zeama (sau ciorba) lunga = a) mancare slaba fara gust proasta; b) vorbire anosta fara contzinut. 5. Care dureaza mult timp; indelungat. ◊ Silaba (sau vocala) lunga = silaba (sau vocala) care are o durata de pronuntzare mai mare decat durata medie. ◊ Expr. Zile (sau ani) lungi = timp indelungat (care sa scurs greu). Vorba lunga = vorbarie inutila. II. Adv. Mult indelung; adanc. ◊ Expr. A se uita (sau a privi) lung (la cineva sau la ceva) = a privi mirat nedumerit sau mult shi atent insistent cu reprosh (la cineva sau la ceva). III. S. n. (De obicei articulat) Lungime; intindere. ◊ Loc. adv. shi prep. Dea (sau in) lungul = in directzia lungimii; pe langa pe marginea...; de la un capat la altul. ◊ Expr. In lung shi in lat (sau larg) = in toate directziile peste tot pretutindeni. A nushi cunoashte (sau vedea) lungul nasului = a fi obraznic. Lat. longus.

LUNG³ A lungi adj. 1. (Despre obiecte in opozitzie cu scurt) Ale carui capete sint departe unul de altul. In cale vazu o nuia lunga de alun care o lua. ISPIRESCU L. 34. Vizitiul... cu barba lunga i mina cu hatzuri coperite cu tzinte de argint. NEGRUZZI S. I 37. Sami aleg un cal porumb Scurt in git shi lung in trup. JARNÍKBIRSEANU D. 506. ◊ Fig. Gerul da aripi de vultur cailor in spumegare Ce sentrec pe cimpul luciu scotzind aburi lungi pe nare. ALECSANDRI P. III 12. ◊ Expr. A avea mina lunga sau a fi lung de mina = a avea obiceiul sa fure. A fi lung in (sau de) limba sau a avea limba lunga = a vorbi prea mult. 2. (Despre oameni sau despre trupul lor in opozitzie cu mic scund) Inalt de statura mai mare decit cea obishnuita. Intra in casa o baba lunga seaca gheboasa. RETEGANUL P. I 53. ◊ A cazut cit a fost de lung = a cazut intins la pamint. 3. (Despre o suprafatza in opozitzie cu lat larg) Care se intinde pe o distantza mare vast. E lung pamintul ba e lat. COSHBUC P. I 53. Suia un deal lung shi traganat. CREANGA P. 40. Era o cimpie lunga shi tacuta Lunga k pustiul. ALECSANDRI P. I 189. 4. (Despre mincari mai ales despre ciorbe sosuri etc. in opozitzie cu gros) Cu multa apa de proasta calitate lipsit de valoare nutritiva sau de gust. Cafeaua era lunga prea dulce shi rece. C. PETRESCU I. II 45. ◊ Expr. Zeama lunga se spune despre o mincare cu multa apa shi fara gust sau (fig.) despre o cuvintare o lucrare literara etc. fara contzinut. 5. (Despre timp sau notziuni temporale in opozitzie cu scurt) Care dureaza care tzine mult indelungat. Au sosit iarashi noptzile lungi de iarna. VLAHUTZA O. A. 139. Cine nare dor pe lunca Nu shti’ luna cind se culca SHi noaptea citui de lunga. JARNÍKBIRSEANU D. 87. ◊ Expr. Zile (sau ani) lungi = zile sau ani intregi timp indelungat. Zile lungi mi leam pierdut sa mamprietenesc cu tine. COSHBUC P. I 51. (Despre orice fapt sau actziune care se poate masura in timp) Un fluier lung rasuna in postul de pilotaj. BART E. 116. Cind cu gene ostenite sara suflun luminare Doar ceasornicul urmeaza lunga timpului carare. EMINESCU O. I 130. Codrul suna clocoteshte Deun lung hohot. ALECSANDRI P. I 12. [Gotzii] in lunga petrecere a lor in Dacia lasara multe urme. BALCESCU O. II 13. Vorba lunga = vorba multa shi inutila. Ce mai atita vorba lunga dintro pareche de boi mam ales co punga. CREANGA P. 45. Vorba lunga saracien punga. ALECSANDRI T. 236. ◊ (Fon.) Silaba (sau vocala) lunga = silaba (sau vocala) care are o durata mai mare decit durata medie.

LUNG¹ ~ga (~gi) 1) Care are o intindere mare de la un capat la altul; intins mult in lungime. Drum ~. ◊ A avea mana ~ga (a fi ~ la mana) a avea obiceiul sa fure. A fi ~ in (sau de) limba a avea limba ~ga) a avea obiceiul sa vorbeasca mult shi sa spuna ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Inalt de statura. ◊ A se intinde (sau a cadea) cat este de ~ a cadea jos lunginduse. 3) (despre mancaruri) Care contzine prea multa apa; apos. * Zeama ~ga a) fiertura apoasa inconsistenta shi fara gust; b) vorbarie; trancaneala. 4) (despre procese desfashurate in timp) Care dureaza mult; care se scurge greu; indelungat. Iarna ~ga. /<lat. longus

lung a. l. dela un capat pana la altul in opozitziune cu scurt: linie lunga; fig. vorba lunga; 2. de cea mai mare intindere in suprafatza in opozitziune cu larg shi lat: camp lung dar ingust; 3. despre timp ce dureaza mult: zile lungi; fig. cuvantare lunga. [Lat. LONGUS]. ║ n. lungime: zece metri in lung.

lung a adj. (lat. lŏngus it. lungo sard. longu pv. lonc fr. long sp. luengo pg. longo). Intins mare de la un capat la altu vorbind de locurĭ orizontale atirnate saŭ infipte: drum drug baston dinte lung; linie atza sulitza barba lunga. De mare durata indelungat: calatorie suferintza lunga; marsh cintec discurs lung. Vedere lunga care strabate departe. Zeama lunga mincare cu prea multa apa. Iron. Om lung prea inalt shi slab. S. n. fara pl. A nutzĭ cunoashte (shti saŭ vedea) lungu nasuluĭ a nutzĭ da socoteala de valoarea ta a crede k eshtĭ maĭ pe sus de cit eshtĭ in realitate atzĭ permite prea mult fatza de ciineva. In lung in lungime: opt metri in lung; dea lungu in directziunea lungimiĭ: a pune un lemn dea lungu patuluĭ a asheza trupele dea lungu drumuluĭ. In lung shi in lat in toate directziunile: a cutreĭera tzara in lung shi in lat. Adv. Prelunginduse vorbind de sunete: bucĭumu rasuna lung.

lung¹ adj. m. f. lúnga; pl. m. shi f. lungi

lung adj. m. f. lúnga; pl. m. shi f. lungi

LUNG adj. adv. 1. adj. inalt. 2. adj. mare. (SHia lasat parul ~.) 3. adj. intins prelung. (Un shir ~ de oameni.) 4. adj. alungit. 5. adj. v. indelungat. 6. adv. v. indelung. 7. adj. indelung indelungat. (Viatza ~.)

LUNG adj. adv. 1. adj. inalt mare. (Un om ~.) 2. adj. mare. (SHia lasat parul ~.) 3. adj. intins prelung. (Un shir ~ de oameni.) 4. adj. alungit lungaretz lunguietz prelung prelungit (livr.) oblong. (Un fruct ~.) 5. adj. indelung indelungat prelung prelungit (inv.) prelungitor. (Tacere ~.) 6. adv. indelung mult. (Sa uitat ~ la el.) 7. adj. indelung indelungat. (Viatza ~.)

Lung ≠ scurt

lung (lúnga) adj. 1. intins in lungime. 2. (Adv.) In mod lung. 3. (S. n.) Lungime longitudine. Mr. lungu megl. istr. lung. Lat. lǒngus (Pushcariu 998; CandreaDens. 1022; REW 5119) cf. it. lungo prov. lunc fr. long sp. luengo port. longo. Cf. linga. Der. lungan s. m. (zaplan; vlajgan); lungaretz (var. lunguetz) adj. (prelung); lungi vb. (a intinde; a prelungi a continua; a se trinti la pamint a se culca); lungime s. f. (intindere durata longitudine) cu suf. ime (ipoteza unui lat. *lǒngῑmen Meyer Alb. St. IV 81 nu este necesara); lungish adv. (in lungime); lungitura s. f. (inv. lungime); (in)delung adv. (mult timp); (in)delunga (var. (in)delungi) vb. (inv. a separa; a lungi; a amina a taragana); delungat adj. (lung indepartat); indelungaretz adj. (inv. durabil trainic; indelungat rebel); prelung adj. (lung intins; continuu; adv. pe indelete) cu pref. pre sau dupa altzii din lat. perlǒngus (Pushcariu 1372; CandreaDens. 1025; REW 6416; Candrea) cf. mr. spirlungu; prelungi vb. (a lungi a mari; refl. a se continua); prelungitor s. n. (fir care prelungeshte); pelungoasa s. f. (iedera Glechoma hederacea) in loc de *prelungoasa (Tiktin).

ARS LONGA VITA BREVIS (lat.) arta e lunga viatza e scurta Varianta latina a primului aforism hipocratic: „Ho bios brachys e de techne macra” (O βιος βραχύς ἤ δέ τέχνη μαϰρά)

LUNGU Alexandru (19242008 n. Cetatea Alba) medic shi poet roman. Stabilit in Germania (1973). Prof. univ. la Bucureshti. Lucrari de endocrinologie biometeorologie biocronologie shi cibernetica medicala („Orologiile biologice” „Hormonii shi viatza”). Lirica in descendentza avangardei interbelice („Ora 25”) evoluand ulterior catre meditatzia spirituala shi metapoetica („Dresoare de fluturi” „Timpul oglinzilor” „Armura de aer” „Roua de apocalips”). A editat la Bonn revista de poezie „Argo” shi colectzia de versuri „Semne” in care shia publicat numeroase plachete.

LUNGU Nicolae (19001993 n. sat Dobridor jud. Dolj) dirijor shi compozitor roman. Activitate didactica la Institutul Teologic din Bucureshti. Muzica psaltica shi corala religioasa prelucrari („Liturghia psaltica” „Cantarile sfintei liturghii” „Colinde” „Coruri”). Manuale lucrari teoretice („Carte de muzica” in colab. „Tehnica recitativului liturgic” „Folclorul religios muzical”).

LUNGU Traian Florea (19271977 n. Putineiu jud. Ilfov) istoric roman. Prof. univ. la Craiova. Studii consacrate vietzii sociale shi politice din epoca moderna a Romaniei („Relatzii agrare shi mishcari tzaraneshti in Romania” in colab.; „Viatza politica in Romania la sfarshitul sec. XIX 18891899”).

NOAPTEA CUTZITELOR LUNGI denumire codificata a ordinului prin care Hitler a declanshat (2930 iun. 1934) actziunea de eliminare fizica a lui E. Röhm shi a principalilor comandantzi din S.A. (trupe de asalt) care devenisera un pericol in calea obtzinerii puterii depline in stat.

OHABA LUNGA com. in jud. Timish situata in pod. Lipovei pe raul Cladova; 1.221 loc. (2003). Satul O. L. apare mentzionat documentar in 1440. Biserica de lemn Sf. Dumitru (sec. 17 pictata in sec. 18) in satul Dubeshti.

Ars longa vita brevis („Arta e lunga viatza e scurta”) este traducerea in latina a primului aforism al celebrului medic grec Hipocrat supranumit „parintele medicinei” (460377 i.e.n.) [...]. Mai raspindita shi mai intrebuintzata dea lungul vremii versiunea latina sa impus shi a ramas in locul celei greceshti din care sa nascut. E folosita k un sfat k un indemn cind vrei sa spui cuiva sa se grabeasca fiindca timpul e scurt shi sint multe de facut. O idee identica exprima Goethe in Faust (act. 1 sc. 1): „Ach Gott! Die Kunst ist lang / Und kurz ist unser Leben” (Ah Doamne! arta e lunga / shi scurtai viatza noastra). SHT.

a avea bataie lunga expr. (glum. d. femei) a avea succes la barbatzi

a avea mana lunga expr. 1. a avea obiceiul sa fure a fi hotz. 2. a fi influent.

a dormi somnul cel lung / de veci / dreptzilor expr. a fi mort.

a fi lung de / in / la gheare / mana expr. a avea obiceiul sa fure a fi hotz.