SCURT A scurtzi te adj. adv. s. f. I. Adj. 1. (Despre obiecte) De lungime redusa. ♦ (Despre distantze drumuri) Care se parcurge in putzin timp (avand o lungime redusa). ♦ (Substantivat f. pl.) Unde scurte. ◊ Expr. A lua (sau a tzine pe cineva) de (sau din) scurt = a trata (pe cineva) cu asprime a supune (pe cineva) unei discipline severe. (Substantivat f.) A trage scurta = a duce greul a suporta consecintze (neplacute). ♦ Infinitiv scurt = forma de infinitiv in limba romana care poarta caracteristica conjugarii. ♦ (Despre opere literare sau shtiintzifice) De proportzii reduse. ♦ (Despre vorbire) Concis fara multe cuvinte. ◊ Loc. adv. In (sau pe) scurt = fara multe cuvinte in putzine vorbe. ♦ Fig. Marginit redus. 2. (Despre partzi ale corpului) De lungime mica; (despre fiintze) mic de statura scund. ◊ Vedere scurta = miopie. ◊ Expr. (A fi) scurt de vedere = (a fi) miop. A avea mana scurta = a fi zgarcit. ♦ (Despre lucruri) Care are o inaltzime mica. 3. (Despre vreme sau despre alte notziuni temporale) Care dureaza putzin care trece sau se termina repede. ◊ Silaba (sau vocala) scurta = silaba (sau vocala) care are o durata mai mica decat durata medie. ◊ Expr. In (sau peste) scurt timp sau in scurta vreme = in curand. II. Adv. 1. Brusc repede. Se opreshte scurt. ♦ Fara multa vorba; fara a admite replica energic. Ia poruncit scurt. 2. (De) la distantza mica; p. ext. strans. A lega scurt. III. S. f. 1. Haina groasa de obicei vatuita sau imblanita lunga pana deasupra genunchilor. 2. (Pop.) Inflamare a ganglionilor de la subsuoara sau din regiunea inghinala; adenopatie axiala sau inghinala. Probabil lat. *excurtus (= curtus) sau din scurta (derivat regresiv).

scurt ~a [At: ANON. CAR. / Pl: ~rtzi ~e shi (ivr) scurtzi sf / E: ml *excurtus] 1 a (Ioc lung d. fiintze obiecte sau d. partzi ale lor) Care are o lungime sub cea obishnuita Si: mic. 2 av (Pop; ie) A scapa ~ (de coada) A scapa cu greu shi dezavantajat pagubit etc. dintro situatzie dificila. 3 a (Ivr) Care are o suprafatza sub cea obishnuita. 4 a (Fig; d. minte memorie inteligentza etc.) Care este lipsit de agerime de profunzime Si: marginit redus mic obtuz limitat. 5 a (Ils) ~ la minte Uituc. 6 a (Ie) A avea memorie (sau memoria) ~a A nu putea (sau a nu vrea) sa tzina minte ceva. 7 a (Iae) A uita repede ceva. 8 sf Haina groasa croita pana deasupra genunchilor Si: (nob) scurtatura (3). 9 sf (Pop) Retevei. 10 a (Ioc inalt) Scund (1). 1112 av (Inv; ie) A face (pe cineva) mai ~ de (cate) o palma (sau cu un cap) A decapita (12). 13 a (D. drumuri distantze proximitate in spatziu etc.) Care are o lungime sub cea obishnuita. 14 a (D. drumuri distantze proximitate in spatziu etc.) Care se intinde pe o lungime mica. 15 a (D. drumuri distantze proximitate in spatziu etc.) Care se parcurge in putzin timp (avand lungime redusa). 16 a (Is) Vedere ~a Miopie. 17 av (Ie) A fi ~ de (sau; inv; in la) vedere A fi miop. 18 av (In legatura cu verbe k „a apuca” „a lega” etc.) (De) la mica distantza. 19 av (Pex; in legatura cu verbe k „a apuca” „a lega” etc) Intrun mod care limiteaza (foarte mult) libertatea de mishcare Si: strans. 20 av (Rar; ilav) Din ~ De aproape. 21 sm (Ie) A lua (sau inv a apuca) (pe cineva) din (sau inv fam de) ~ A trage la raspundere (pe cineva). 22 sm (Ie) A tzine (pe cineva) din (sau ivp de) ~ A controla indeaproape sau cu severitate comportarea (cuiva). 23 sm (Iae) A supune (pe cineva) unei discipline severe. 24 sm (Iae) A trata (pe cineva) cu asprime. 25 sf (Pop; ie) A trage ~a A suporta consecintze (neplacute). 26 a (D. opere literare sau shtiintzifice sau d. partzi ale lor) Care este de proportzii reduse. 27 a (D. texte d. formulari scrise ori orale sau d. elemente ale lor) Care este exprimat in cuvinte putzine Si: concis concentrat laconic lapidar succint sumar. 28 a (Is) Infinitiv ~ Forma de infinitiv a verbelor in limba romana care poarta caracteristica conjugarii. 29 av (Ilav) Pe (sau in ivr intru) ~ Fara cuvinte multe Si: concis concentrat succint sumar scurt (33). 30 a (Inv; ila) In (sau pe) ~a vorba (sau; rar; voroava) sau in ~e cuvinte Scurt (27). 31 av (Ie) (A fi) ~ la (sau in) vorba (sau rar la cuvant la grai; inv; la voroava) (A fi) putzin comunicativ. 32 a (Ie) A fi ~ A spune ceva in putzine cuvinte Si: concis. 33 av (Ilav) ~ shi cuprinzator Concis fara multe cuvinte. 34 av (Fam; ilav) ~ pe doi Fara nici o discutzie in plus. 35 av (In legatura cu verbe de declaratzie) Fara a admite replica Si: transhant categoric. 36 av (Ie) A (o sau a io al) taia (sau reteza) ~ A intrerupe cu hotarare sau cu bruschetze din vorba (pe cineva). 37 sf (Pop) Adenopatie (localizata in regiunea axiala sau inghinala). 38 sf (Fam; irn) A face ~a la mana A face un efort manual deosebit (shi de durata). 39 sf (Ie) A face ~a la limba A trancani¹. 40 sf (Ivr) Varice. 41 a (D. timp sau alte notziuni temporale sau pex; d. viatza d. stari afective d. actziuni d. zgomote etc. a caror desfashurare este considerata din perspectiva duratei lor) Care tzine (relativ) putzin. 42 a (Ilav) In (sau rar la) ~a vreme (sau ~ timp; inv ~a diastina) Intrun interval (relativ) mic Si: curand. 43 a (Ial; shif dupa ~a vreme dupa ~ timp sau; rar; in ~ sau ivr peste ~a vreme peste ~e zile peste ~) Dupa un interval (relativ) mic Si: curand. 44 a (Ilav) ~ timp (sau ~a vreme) inainte de ... Intrun interval (relativ) mic situat in raport de anterioritate imediata. 45 a (Ilav) (La) ~a vreme (sau scurt timp) dupa ce ... Intrun interval (relativ) mic situat in raport de posteoritate imediata Si: curand dupa... 46 av (Ivr; ilav) ~ dupa Scurt (45). 47 a (Ie) Intrun timp mai lung sau mai ~ La o data oarecare Si: odata shi odata mai curand sau mai tarziu. 48 a (D. vocale sau d. silabe) Care are o durata mai mica decat cea medie obishnuita. 49 av (In legatura cu verbe de mishcare) Brusc (2). 50 s (Inv) Scurtime (1).

SCURT A scurtzi te adj. adv. s. f. I. Adj. 1. (Despre obiecte) De lungime redusa. ♦ (Despre distantze drumuri) Care se parcurge in putzin timp (avand o lungime redusa). ♦ (Substantivat f. pl.) Unde scurte. ♦ Expr. A lua (sau a tzine pe cineva) de (sau din) scurt = a trata (pe cineva) cu asprime a supune (pe cineva) unei discipline severe. (Substantivat f.) A trage scurta = a duce greul a suporta consecintze (neplacute). ♦ Infinitiv scurt = forma de infinitiv in limba romana care poarta caracteristica conjugarii. ♦ (Despre opere literare sau shtiintzifice) De proportzii reduse. ♦ (Despre vorbire) Concis fara multe cuvinte. ◊ Loc. adv. In (sau pe) scurt = fara multe cuvinte in putzine vorbe. ♦ Fig. Marginit redus. 2. (Despre partzi ale corpului) De lungime mica; (despre fiintze) mic de statura scund. ◊ Vedere scurta = miopie. ◊ Expr. (A fi) scurt de vedere = (a fi) miop. A avea mana scurta = a fi zgarcit. ♦ (Despre lucruri) Care are o inaltzime mica. 3. (Despre vreme sau despre alte notziuni temporale) Care dureaza putzin care trece sau se termina repede. ◊ Silaba (sau vocala) scurta = silaba (sau vocala) care are o durata mai mica decat durata medie. ◊ Expr. In (sau peste) scurt timp sau in scurta vreme = in curand. II. Adv. 1. Brusc repede. Se opreshte scurt. ♦ Fara multa vorba; fara a admite replica energic. Ia poruncit scurt. 2. (De) la distantza mica; p. ext. strans. A lega scurt. III. S. f. 1. Haina groasa de obicei vatuita sau imblanita lunga pana deasupra genunchilor. 2. (Pop.) Inflamare a ganglionilor de la subsuoara sau din regiunea inghinala; adenopatie axiala sau inghinala. Probabil lat. *excurtus (= curtus) sau din scurta (derivat regresiv).

SCURT² A scurtzi te adj. 1. (Despre obiecte in opozitzie cu lung) De lungime mica. Avea cojoc in clinuri de miel negru scurt pina la genunchi. SADOVEANU B. 143. Colonelul... imi darui o pushca... scurta shi ushoara. ODOBESCU S. III 22. ◊ Unda scurta v. unda. ♦ (Despre drumuri distantze) Care se parcurge in putzin timp. Ei mergeau fara a simtzi k merg parindulise calea scurta shi vremea shi mai scurta. CREANGA P. 276. Mergind seara la mindra Scurta mia parut calea. JARNÍKBIRSEANU D. 224. Calea batuta este cea mai scurta (= drumul cunoscut te duce mai repede la tzinta). ◊ Expr. A lua (pe cineva) de (sau din) scurt v. lua (V). A tzine (pe cineva) de (sau din) scurt = a controla de aproape sau cu severitate purtarea (cuiva) a supune pe cineva unei discipline severe. A fost numai un calugar cu ei shi na putut sai tzie din scurt. STANOIU C. I. 85. Naltai mindra shi subtzire Mincel lupii cui mio tzine; K mio tzine prea de scurt SHi nu pot sa o sarut. HODOSH P. P. 161. ◊ (Substantivat f. in expr.) A trage scurta = a duce greul a suporta consecintze neplacute. ♦ (Despre opere literare shi shtiintzifice) De proportzii reduse. ♦ (Despre vorbire) Fara multe cuvinte concis. ◊ Loc. adv. In (sau pe) scurt = fara multe cuvinte in putzine vorbe; concis. Spui. Dar pe scurt acum k uite se face ziua. CAMIL PETRESCU U. N. 85. Atunci el povesti in scurt toata istoria cu merele. ISPIRESCU L. 85. In scurt ce satzi mai prelungesc? Tu eshti uitat uitat... cum nai mai fi fost. NEGRUZZI S. I 65. ◊ Expr. Scurt shi cuprinzator v. cuprinzator. ♦ Fig. Putzin marginit. Unde este vorba multa acolo e treaba scurta. PANN P. V. I 15. ◊ Expr. (Glumetz) Poale lungi shi minte scurta v. poala (I 1). (Cu alta constructzie) O vorba romineasca: coada lunga minte scurta! zicatoare... a poporului. ODOBESCU S. III 44. 2. (Despre partzi ale corpului in opozitzie cu lung) De lungime mica; (mai rar despre oameni in opozitzie cu inalt) mic de statura; de talie mica; scund. Cinele mishca iute din coada scurta. SADOVEANU O. VII 362. Era un om scurt roshcovan cu musteatza roshie zbirlita. MIRONESCU S. A. 88. Gazda mea era un moshneag k la 65 ani scurt shi gros. NEGRUZZI S. I 58. Pune shaua sa ma duc Sa ma duc la Cimpulung Sami aleg un cal porumb Scurt in git shi lung in trup. JARNÍKBIRSEANU D. 506. Iapa scurta shi vinoasa Cu dungi negre pe spinare SHi scintei de foc in nare. ALECSANDRI P. P. 129. (Substantivat) Scurto groaso Und’ te duci? TEODORESCU P. P. 218. ◊ Expr. A avea mina scurta = a fi zgircit. A face (pe cineva) mai scurt de o palma (sau cu un cap) = a omori (prin taierea capului). Unii din boieri... umblara sa turbure poporul: iara Mihai aflind... i facu mai scurtzi de cite o palma. ISPIRESCU M. V. 33. Nui numai un ciine scurt de coada v. ciine. Scurt de vedere = miop. Invatzatul dtale uitinduse prea deaproape la un rac mare shi viu shtii k e scurt de vedere racul la apucat cu foarfeca piciorului. HOGASH M. N. 24. Era shi cam scurt de vedere asha k trebuia sa se uite lung pina sai cunoasca. CONTEMPORANUL VI_II 202. (A fi) scurt la vorba (sau la cuvint la grai) = (a fi) putzin comunicativ. Tatameu... era de felul lui scurt la vorba. GANE N. II 188. De ce asha de scurtzi shi repezi la cuvint? DELAVRANCEA O. II 220. Ursan pletos k zimbrul cu pieptul gros shi lat... E scurt la grai naprasnic la chip intunecos. ALECSANDRI P. A. 164. Vedere scurta = miopie. ◊ De mica inaltzime jos scund. Apa se incretzi in valurele scurte. SADOVEANU I. A. 93. 3. (Despre vreme sau notziuni temporale) Care dureaza putzin care trece sau se termina repede. K sai fie scurta vremea pina pleaca El se uita pe cimpie Fluiera shi nu mai shtie Ce sa faca. COSHBUC P. I 223. Trec anii cu grabire pe calea scurtei vietzi. ALECSANDRI P. A. 80. Ea se afla intrunul din acele momente rari in cursul scurtei noastre vietzi. NEGRUZZI S. I 78. ◊ Expr. In scurta vreme (sau in scurt timp) sau in scurt peste scurt = in curind fara a trece multa vreme la mijloc. Se lungi shi pieri in scurt spre miazazi. SADOVEANU M. C. 94. De altfel in scurta vreme a trebuit sa ne mutam impreuna. CAMIL PETRESCU U. N. 24. In scurt timp se facu sanatos. ISPIRESCU L. 188. In scurta vreme robul sa intors. CARAGIALE O. III 75. ◊ (Despre unele actziuni sau fenomene) Dormi putzin un somn scurt shi chinuit. DUMITRIU N. 71. Doua fulgere scurte... sparg noaptea. STANCU D. 256. ◊ Silaba sau vocala scurta = silaba sau vocala care are o durata mai mica decit durata medie. Infinitiv scurt = forma de infinitiv a verbelor in limba romina care poarta caracteristica conjugarii (shi care are in terminatzie o silaba mai putzin decit abstractul verbal corespunzator).

SCURT² ~ta (~tzi ~te) (in opozitzie cu lung) 1) (despre obiecte distantze partzi ale corpului etc.) Care are o lungime mica sau mai mica decat cea obishnuita. Rochie ~ta. Picior ~. ◊ A lua (pe cineva) din ~ a manifesta asprime (fatza de cineva). A tzine (pe cineva) din ~ a supune (pe cineva) unui control sever. ~ de vedere miop. A avea mana ~ta a fi zgarcit. A fi ~ la vorba a vorbi putzin; a fi necomunicativ. In ~ta vreme (sau in ~ timp) peste putzin timp; in curand. 2) (despre lucrari literare muzicale etc.) Care este de proportzii reduse. /<lat. excurtus

scurt a. 1. de putzina lungime: rochie scurta; 2. la mica distantza: vedere scurta; 3. care nu tzine mult: vieatza scurta; 4. putzin: vorba scurta; 5. Gram. care se rosteshte iute: vocale scurte. [Abstras din scurtà]. ║ adv. intr’o vorba; a apuca (tzinea) de scurt a observa de aproape. ║ n. scurtime: n’avem in scurtul vietzei nici timpul de sperat AL.

scurt a adj. (lat. cŭrtus scurt k sturz din turdus; it. sp. corto pv. cat. cort fr. court pg. curto. Prosteza luĭ s nu vine numaĭ de cit d. scurtez. V. shortz). Care nu e lung (in spatiŭ): drum convoĭ fir suman scurt; vedere scurta. Scund de statura mica: om scurt. De putzina durata (care se shfirsheshte saŭ se rosteshte in putzin timp): calatorie vorba vocala scurta. Scurt de vedere miop. Scurt la minte prost. A lua (a apuca) pe cineva din scurt (pin aluz. la frine) aĭ pune intrebarĭ silindul sa marturiseasca vina. A tzinea din scurt a nu lasa sa zburde dupa plac a nu lasa friu liber. Par’k numaĭ un cineĭ scurt de coada parća numaĭ un singur om saŭ lucru e asha par’k nu se maĭ gaseshte (de ex. ar zice un hotz) un lucru k cel perdut de tine? Scurt shi cuprinzator cu putzine vorbe dar plin de intzeles orĭ de energie (vorbind de un ordin o declaratziune). In scurt (fr. bref) k sa ma exprim pe scurt k sa nu lungesc vorba: in scurt era un sharlatan. Pe scurt prescurtind cu vorba: satzĭ spun pe scurt ce a fost. In scurt timp in putzin timp curind: in scurt timp s’a shi ivit.

scurt adj. m. pl. scurtzi; f. scúrta pl. scúrte

scurt adj. m. pl. scurtzi; f. sg. scúrta pl. scúrte

SCURT adj. v. incuiat ingust limitat marginit obtuz putzin redus.

SCURT adj. adv. 1. adj. mic redus restrans. (Un text ~.) 2. adj. v. concis. 3. adj. v. scund. 4. adj. mic. (Creion ~.) 5. adj. mic. (Vara noapteai ~.) 6. adj. v. putzin. 7. adv. strans. (Apuca iapa ~ de capastru.) 8. adv. brusc deodata fulgerator instantaneu odata repede subit (pop.) numai (reg.) tarlamarla. (~ se intoarce spre el shi...)

scurt adj. v. INCUIAT. INGUST. LIMITAT. MARGINIT. OBTUZ. PUTZIN. REDUS.

SCURT adj. adv. 1. adj. mic redus restrins. (Un text ~.) 2. adj. concentrat concis laconic lapidar succint (inv.) rezumator (fig.) strins telegrafic. (O expunere ~; stil ~.) 3. adj. marunt mic scund (rar) scundac. (Un om ~ de statura.) 4. adj. mic. (Creion ~.) 5. adj. mic. (Vara noapteai ~.) 6. adj. putzin. (In ~ vreme voi fi la tine.) 7. adv. strins. (Apuca iapa ~ de capastru.) 8. adv. brusc deodata fulgerator instantaneu odata repede subit (pop.) numai (reg.) tirlamirla. (~ se intoarce spre el shi...)

Scurt ≠ lung vast

SCRIERE IN SCÚRT s. v. prescurtare rezumat.

VEDERE SCÚRTA s. v. miopie miopism.

scriere in scurt s. v. PRESCURTARE. REZUMAT.

vedere scurta s. v. MIOPIE. MIOPISM.

scurt (ta) adj. 1. De lungime mica. 2. De durata mica. 3. Concis rezumat. 4. Mic jos de inaltzime mica. Mr. shcurtu istr. scurt. Lat. cŭrtus sau *excŭrtus (Densusianu Hlr. 169; Pushcariu 463; REW 2421) cf. it. (s)corto alb. škurtë prov. cort fr. court cat. curt sp. corto port. curto. Sunetul s este de obicei explicat pornind de la excŭrtāre; dar ar putea fi shi de origine expresiva cel putzin in rom. In mr. pare sa depinda de alb.; cf. alb. Skortull toponim (Jokl BA IV 195) care provine in mod sigur din rom. Der. scurta s. f. (varice la subtzioara inflamatzie tumoare; capa mantou scurt; Trans. pai mic; pai pentru a trage la sortzi); curta vb. (Banat a taia lemne); scurta vb. (a taia a face mai scurt; a micshora a concentra; a merge direct) din excŭrtāre cuvint vulgar shi tirziu (Niermeyer 390) cf. alb. škurtoń (Meyer 217; Philippide II 640) calabr. scurtare (cf. REW 2994); scurtatura s. f. (lemn batz scurt retevei); scurtime s. f. (insushirea de a fi scurt); scurteica s. f. (catzaveica scurta de blana haina de stofa pentru femei); prescurta vb. (a abrevia) dupa germ. verkürzen. Din rom. provin bg. skurtejka (Capidan Raporturile 224; Bernard 38) sb. škurteljka stuteljka.

ARS LONGA VITA BREVIS (lat.) arta e lunga viatza e scurta Varianta latina a primului aforism hipocratic: „Ho bios brachys e de techne macra” (O βιος βραχύς ἤ δέ τέχνη μαϰρά)

BREVIS ESSE LABORO OBSCURUS FIO (lat.) ma straduiesc sa fiu scurt shi devin obscur Horatziu „Ars poetica” 25. O exprimare prea concisa devine uneori neclara.

IRA FUROR BREVIS EST (lat.) mania este o scurta nebunie Horatziu „Epistulae” 1 2 62.

SCURTU Ioan (n. 1940 com. Dochia jud. Neamtz) istoric roman. Prof. univ. la Bucureshti. Director general al Arhivelor Natzionale (19911996) directorul Institutului de Istorie „N. Iorga” (20012006). Preocupari privind viatza politica din Romania activitatea unor personalitatzi istorice (Ion I.C. Bratianu I. Maniu N. Iorga Spiru C. Haret sh.a.) relatziile internatzionale minoritatzile natzionale viatza cotidiana etc. Lucrari: „Tratatul de Istoria Romanilor” autor shi coord. vol. 8 (19181940) „Viatza cotidiana a romanilor in perioada interbelica” „Istoria romanilor in timpul celor patru regi” (18661947) „Istoria Partidului TZaranesc” „Istoria Partidului NatzionalTZaranesc”.

SCURTU MARE com. in jud. Teleorman situata in C. GavanuBurdea pe cursul superior al raului Clanitza; 2.030 loc. (2005). Nod rutier. Bisericile de lemn cu acelashi hram Cuvioasa Parascheva in satele Albeni (1805) shi Draceshti (1859).

Ars longa vita brevis („Arta e lunga viatza e scurta”) este traducerea in latina a primului aforism al celebrului medic grec Hipocrat supranumit „parintele medicinei” (460377 i.e.n.) [...]. Mai raspindita shi mai intrebuintzata dea lungul vremii versiunea latina sa impus shi a ramas in locul celei greceshti din care sa nascut. E folosita k un sfat k un indemn cind vrei sa spui cuiva sa se grabeasca fiindca timpul e scurt shi sint multe de facut. O idee identica exprima Goethe in Faust (act. 1 sc. 1): „Ach Gott! Die Kunst ist lang / Und kurz ist unser Leben” (Ah Doamne! arta e lunga / shi scurtai viatza noastra). SHT.

a io reteza (cuiva) scurt expr. 1. ai limita (cuiva) pretentziile. 2. a pune brusc capat unei discutzii.

a vorbi pe unde scurte expr. (intl.) a vorbi argotic.

al reteza (pe cineva) scurt expr. v. a io reteza (cuiva) scurt.

scurt in piele expr. (glum.) circumscris taiat imprejur.