NEGRU NEÁGRA negri e adj. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte fiintze etc.) Care nu reflecta lumina care are culoarea cea mai inchisa; de culoarea funinginii a carbunelui; (despre culori) k funinginea k penele corbului cu cea mai inchisa nuantza. ♦ Paine neagra = paine mai inchisa la culoare facuta din faina integrala. Vin negru = vin de culoare roshuinchis. Rasa neagra = rasa negroida. Cutie neagra = a) aparatura protejata instalata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului in vederea elucidarii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a carui structura interna este necunoscuta. Principiul cutiei negre = renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. ◊ Expr. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care apartzine rasei negride; p. ext. cu pielea parul ochii de culoare inchisa; brunet oachesh. ♦ (Pop.) Murdar nespalat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumina cufundat in intuneric; intunecat obscur. ♦ Pretz negru = pretz de specula; suprapretz. Post negru = post foarte sever fara nicio mancare sau bautura. ◊ Loc. adv. La negru = cu pretz de specula. ♦ (Despre oameni) Livid pamantiu la fatza; fig. foarte suparat sau furios. ♦ Fig.Trist apasator deprimant dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau ai fi cuiva) inima neagra = a fi foarte trist. Ai face cuiva zile negre = ai pricinui cuiva suparari ai amari viatza. 3. Fig. Rau (la inima) crud hain. ♦ Grozav teribil cumplit; rushinos dezonorant. ♦ Magie neagra magie (1) prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase invocand spiritele shi mai ales fortzele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra (I 1). ◊ Expr. (A se imbraca) in negru = (a se imbraca) in haine de culoare neagra sau in doliu. Negru pe alb = in mod sigur clar neindoios; in scris. A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de suparare de manie etc.). A face albul negru a incerca sa dovedeshti k un lucru este altfel decat in realitate; a denatura a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mahnire jale. ◊ Expr. A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie coloranta de culoare neagra (I 1); vopsea neagra. ◊ Negrudefum = pulbere compusa din particule de carbon fin divizate obtzinuta prin arderea cu cantitatzi insuficiente de aer a unor hidrocarburi shi folosita in special in industria de prelucrare a cauciucului la prepararea cernelurilor tipografice shi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilina = substantza coloranta de culoare neagra (I 1) care se formeaza de obicei direct pe fibrele de bumbac prin oxidarea catalitica a anilinei. Negru animal = carbune extras din substantze organice. ♦ Compuse: negrumoale = soi de vitzadevie autohton cu ciorchinii cilindrici batutzi cu bobul negruviolet sferic shi brumat cu pielitza subtzire. Negruvartos = soi de vitzadevie autohton cu ciorchinii maruntzi ramificatzi shi cu bobul negruviolaceu sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Barbat care apartzine rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoana folosita (shi platita) de cineva pentru a executa in numele acestuia partzial sau total shi intrun anonimat deplin anumite lucrari (care cer o calificare superioara). 4. S. n. Murdarie jeg. ◊ Expr. (Nici) cat (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) deloc. Lat. niger gra grum.

negru neagra [At: CORESI EV. 447 / Pl: ~ri ~re / E: ml niger gra grum] 1 a (D. obiecte partzi ale unor fiintze etc.) Care nu reflecta lumina. 2 a (D. obiecte) Care are culoarea cea mai inchisa. 3 a (D. obiecte) De culoarea funinginii a carbunelui a penelor corbului. 4 a (D. culori) K funinginea k penele corbului Si: pacuriu (reg) muriu. 5 a (Pex; d. culori) Cu cea mai inchisa nuantza. 6 a (Is) Rasa neagra Rasa de oameni cu pielea bruna inchisa parul cretz shi buzele groase originara din Africa. 7 a (Is) Paine neagra Paine preparata din faina integrala de grau secara etc. 8 a (Is) Pamant ~ Cernoziom. 9 a (Reg; ias) Parloaga. 10 a (Reg; is) Drum ~ Drum de carutza peste camp. 11 a (Is) Vin ~ Vin de culoare roshuinchis. 12 a (Is) Cutie neagra Aparatura protejata instaurata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului pentru elucidarea cauzelor unui eventual accident. 13 a (Ias) Sistem a carui structura este necunoscuta dar se shtie ce intra in el shi ce rezulta din el. 14 a (Ics) Principiul cutiei negre Renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. 15 a (Ie) Ba e alba ba e neagra Se spune despre o persoana nehotarata. 16 a (Iae) Se spune despre cineva care se contrazice. 17 a (Ie) Nici alba nici neagra Fara multe ezitari. 18 a (Iae) Dintro data. 19 a (Iae) Nici asha nici asha. 20 a (Ie) Alba neagra asta este Se spune pentru a arata k un fapt implinit nu mai poate fi schimbat. 21 a (Irg; ie) A nui zice (sau spune scrie cuiva) negri tzis ochii A nu face nici o imputare cuiva. 22 a (Irg; iae) A nu mustra pe cineva. 23 a (Irg; iae) A nu supara cu nimic pe cineva. 24 a (Irg; iae) A nu lua in seama pe cineva. 25 a (D. oameni) Care apartzine rasei negre (6). 26 a (Pex; d. oameni) Care are pielea bruna de culoare inchisa Si: brunet oachesh. 27 a (Ie) Pe arap cat de mult il vei spala tot ~ va ramanea Se spune despre lucrurile care nu se pot schimba dupa vointza cuiva. 28 a (D. locuri tzinuturi etc.) Care este locuit de oameni care apartzin rasei negre (6). 29 a (Fig; is) Continentul ~ Africa. 30 sn Culoare neagra (4). 31 sn (Pop; is) ~l ochiului Pupila. 32 sn (Ilav) In ~ sau (ivr) in negre In haine de culoare neagra. 33 sn (Ial) In doliu. 34 sn (Ie) A se imbraca in ~ A se imbraca in haine negre. 35 sn (Iae) A fi in doliu. 36 sn (Ilav) ~ pe alb Sigur. 37 sn (Ial) In scris. 38 sn (Ie) A face albul ~ A denatura spre rau adevarul despre ceva sau despre cineva. 39 sn (Iae) A dovedi k un lucru este altfel decat in realitate. 40 sn (Ie) A deosebi albul de ~ A deosebi binele de rau. 41 sn (Ilav) Cat e ~ bobului Foarte putzin. 42 sn A i se face (cuiva) ~ (sau rar ~verde) inaintea (sau dinaintea) ochilor A se enerva foarte rau. 43 sn (Ilav) ~n ~ Negru intens. 44 sn Materie coloranta de culoare neagra (4). 45 sn Vopsea neagra (4). 46 sn (Is) ~ de fum Pulbere neagra (4) formata din particule fine de carbon obtzinuta prin arderea partziala a unor hidrocarburi shi care are numeroase utilizari in industria cauciucului a cernelurilor tipografice etc. Si: (pop) chinoroz. 47 sn (Is) ~ de anilina Colorant de culoare neagra (4) folosit mai ales la vopsirea fibrelor textile. 48 sn (Is) ~ animal (sau de oase) Carbune animal. 49 sn (Rar) Rimel. 50 sm Barbat care apartzine rasei negre (6) Si: (rar) negritean. 51 sm (Fam) Persoana platita de cineva pentru a executa in numele lui partzial sau total anumite lucrari grele neplacute. 52 sm (Pop) Cal de culoare neagra (4). 53 sm (Ic) ~moale sau neagramoale Soi autohton de vitza de vie cu bobul negruviolet rotund shi brumat. 54 sm (Ic) ~vartos Soi autohton de vitza de vie cu bobul rotund negruviolaceu. 55 sf (Ic) neagrabashicata Varietate de struguri nedefinita mai indeaproape. 56 sm (Ic) ~apatos Varietate de struguri nedefinita mai indeaproape. 57 a (Pop; d. albituri haine etc.; pex d. oameni) Murdar. 58 sn Murdarie. 5960 sn (Ilav) (Nici) cat ~ sub unghie (Deloc sau) foarte putzin. 61 sfp (Reg) Rufe murdare de dat la spalat. 62 a (Ioc luminos) A carui transparentza este intunecata. 63 a Lipsit de lumina. 64 a (Pex) Cufundat in intuneric Si: intunecat obscur (inv) negraie (1). 65 a (Is) Bursa (sau piatza) neagra ori inv targ ~ Comertz clandestin in care marfurile se vand cu pretz de specula. 66 a (Pex; ias) Loc unde se practica bursa sau piatza neagra (64). 67 a (Is) Pretz ~ Pretz de specula Si: suprapretz. 68 a (Ilav) La ~ Cu pretz de specula. 69 a (Is) Lista neagra Lista care sunt inscrise numele unor persoane impotriva carora o organizatzie un grup sau un individ urmeaza a intreprinde represiuni sau alte acte abuzive. 70 a (Mtp; ioc lumea alba; is) Lumea neagra Lume aflata sub pamant. 71 a Compact. 72 a Des shi intunecat. 73 (Fig) sn Intuneric. 74 a (D. oameni) Pamantiu la fatza Si: livid. 75 a (Pex; fig; shis ~ de suparare sau ~ de suparat) Foarte suparat. 76 a (Fig; d. oameni) Furios. 77 a (Fig) Trist. 78 a (Fig) Apasator. 79 a (Fig) Deprimant. 80 a (Fig) Greu. 81 a (Ie) A avea sau ai fl (cuiva) inima neagra A fi foarte trist. 82 a (Ie) A face (cuiva) zile negre A supara pe cineva foarte tare shi frecvent. 83 a Fara noroc. 84 a Care aduce ghinion nefericire. 85 a (Rar) Mizerabil. 86 a (Ivr; d. oameni) Nefericit. 87 sn (Fig) Intristare. 88 sn (Ie) A vedea (sau a zugravi) (toate) in ~ A fi pesimist. 89 a (Pop; fig; d. oameni) Rau la inima Si: crud hain. 90 a (Reg; ie) A avea suflet ~ sau a fi ~ la suflet (sau la inima) ori a fi ~ in cerulgurii A fi rau neindurator. 91 a (Reg; is) Vantul ~ Vant de apus care aduce uscaciune Si: saracila. 92 a (Reg; is) Tuse neagra Tuse convulsiva. 93 a (Reg; is) Limba neagra Limba incarcata. 94 a (Reg; is) Buba neagra Cancer. 95 a (D. oameni) Care comite nelegiuiri Si: criminal infam. 96 a (D. actziuni ale oamenilor) Care constituie nelegiuiri. 97 sm (Mtp; is) Saptamana negrilor A doua saptamana dupa Pashti cand se credea k cei care mor ajung in iad. 98 sma (Reg) Diavol. 99 a (Fig) Grozav. 100 a (Fig) Cumplit. 101 a (Fig) Rushinos. 102 a (Fig) Dezonorant. 103 a (Is) Post ~ Post complet fara mancare shi bautura Si: ajunare. 104 a (Reg; is) Saptamana neagra Saptamana dinaintea Pashtilor incepand de miercuri. 105 a (Reg; is) Vineri negre Zile de vineri din timpul anului in care se tzine post negru (103). 106 a (Is) Magie neagra Magie prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase sau pot face rau altor oameni invocand fortze demonice.

NÉGRU NEÁGRA negri e adj. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte fiintze etc.) Care nu reflecta lumina care are culoarea cea mai inchisa; de culoarea funinginii a carbunelui; (despre culori) k funinginea k penele corbului cu cea mai inchisa nuantza. ◊ Paine neagra = paine mai inchisa la culoare facuta din faina integrala. Vin negru = vin de culoare roshuinchis. Cutie neagra = a) aparatura protejata instalata in avioane care inregistreaza parametrii de zbor shi convorbirile echipajului in vederea elucidarii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a carui structura interna este necunoscuta. Principiul cutiei negre = renuntzare la cunoashterea structurii interne a unui sistem stabilind pe cale experimentala doar corelatziile intre ieshiri shi intrari pentru a descrie comportamentul sistemului fatza de exterior. ◊ Expr. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care apartzine rasei negride; p. ext. cu pielea parul ochii de culoare inchisa; brunet oachesh. ♦ (Pop.) Murdar nespalat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumina cufundat in intuneric; intunecat obscur. ◊ Pretz negru = pretz de specula; suprapretz. Post negru = post foarte sever fara nici o mancare sau bautura. ◊ Loc. adv. La negru = cu pretz de specula. ♦ (Despre oameni) Livid pamantiu la fatza; fig. foarte suparat sau furios. ♦ Fig. Trist apasator deprimant dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau ai fi cuiva) inima neagra = a fi foarte trist. Ai face cuiva zile negre = ai pricinui cuiva suparari ai amari viatza. 3. Fig. Rau (la inima) crud hain. ♦ Grozav teribil cumplit; rushinos dezonorant. ◊ Magie neagra = magie (1) prin care unele persoane pretind k pot savarshi fapte miraculoase invocand spiritele shi mai ales fortzele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflecta lumina; culoare neagra (I 1). ◊ Expr. (A se imbraca) in negru = (a se imbraca) in haine de culoare neagra sau in doliu. Negru pe alb = in mod sigur clar neindoios; in scris. A i se face (cuiva) negru inaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de suparare de manie etc.). A face albul negru = a incerca sa dovedeshti k un lucru este altfel decat in realitate; a denatura a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mahnire jale. ◊ Expr. A vedea (totul) in negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie coloranta de culoare neagra (I 1); vopsea neagra. ◊ Negru de fum = pulbere compusa din particule de carbon fin divizate obtzinuta prin arderea cu cantitatzi insuficiente de aer a unor hidrocarburi shi utilizata in special in industria de prelucrare a cauciucului la prepararea cernelurilor tipografice shi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilina = substantza coloranta de culoare neagra (I 1) care se formeaza de obicei direct pe fibrele de bumbac prin oxidarea catalitica a anilinei. Negru animal = carbune extras din substantze organice. ♦ Compuse: negrumoale = soi de vitza de vie autohton cu ciorchinii cilindrici batutzi cu bobul negruviolet sferic shi brumat cu pielitza subtzire. Negruvartos = soi de vitza de vie autohton cu ciorchinii maruntzi ramificatzi shi cu bobul negruviolaceu sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Barbat care apartzine rasei negre (I 1). ♦ (Fam.) Persoana folosita (shi platita) de cineva pentru a executa in numele acestuia partzial sau total shi intrun anonimat deplin anumite lucrari (care cer o calificare superioara). 4. S. n. Murdarie jeg. ◊ Expr. (Nici) cat (e) negru sub unghie = foarte putzin (aproape) deloc. Lat. niger gra grum.

NÉGRU³ NEÁGRA negri e adj. 1. Care nu reflecta lumina care are culoarea funinginii a carbunelui a penelor corbului; (despre culori) k funinginea k penele corbului. Foile de hirtie au mers sub mushamaua neagra sa tzina tovarashie altei scrisori. C. PETRESCU I. II 32. Un flacau cu negre plete shi frumos cum nimeni nui. COSHBUC P. I 180. Mindrami rupse inima Ea mio rupse ea mio leaga Cun fir de matasa neagra. HODOSH P. P. 86. ◊ Ochi negri = ochi al caror iris are o culoare bruninchisa. Ochii vizitiului negri catifelatzi... erau grei. DUMITRIU N. 33. Are barba alba shi ochi negri. SADOVEANU O. III 221. Tu zeu cu ochii negri... o ce frumoshi ochi ai! EMINESCU O. I 95. Piine neagra = piine mai inchisa la culoare facuta din faina integrala. Ei mincau acasa la matusha lui care la crescut numai piine neagra. C. PETRESCU C. V. 120. Vin negru = vin de culoare intunecata de obicei roshuinchis. Rasa neagra = unul dintre marile grupuri de popoare in care e impartzita omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. Bila neagra v. bila². ◊ Expr. A face albul negru = a infatzisha un lucru altfel decit este a denatura a falsifica. Ba e alba ba e neagra v. alb². Nici alba nici neagra v. alb². Negru pe alb v. alb². A nu spune sau a nu zice cuiva (nici) «negri tzis ochii» = a nu supara cu nimic pe cineva a nu se lega de cineva a nu mustra a nu face nici o imputare cuiva. [El] umbla in toate partzile fara sai zica nimene: negri tzis ochii! SEVASTOS la TDRG. ♦ (Despre persoane) Cu pielea (parul ochii) de culoare inchisa; brunet oachesh. Iancu tziganul cel mare negru shi buzat ishi facea loc in camasha lui roshie printre oshteni. SADOVEANU O. VII 74. Un maior de artilerie negru cu dintzii albi cei sticleau printre buzele groase. BART S. M. 27. ♦ (Regional despre rufe shi unele obiecte de imbracaminte) Murdar nespalat innegrit. Mi sau strins o multzime de rufe negre. SBIERA P. 307. Vine Barbul de la plug... Cu camesha neagra plumb. SHEZ. I 143. 2. Lipsit de lumina cufundat in intuneric; intunecat obscur. SHi neguri cresc Din negre vai Plutind pe muntzi. IOSIF PATR. 66. Doar izvoarele suspina Pe cind codrul negru tace. EMINESCU O. I 207. Aide mindro aide draga Sa trecem magura neagra La sfintzitul soarelui. JARNÍKBIRSEANU D. 62. ◊ Fig. (Simbolizind ceva rau trist urit neplacut funest apasator) Problema privea mai ales exploatarea bratzelor de munca shi starea de robie neagra a plugarimii. SADOVEANU E. 52. Am cunoscut pe vremuri un scriitor de mare talent care imbatrinise in cea mai neagra saracie. VLAHUTZA O. A. II 284. De greul negrei vecinicii Parinte ma dezleaga. EMINESCU O. I 177. Sa nu cazi la vreun loc rau La loc rau shi mult departe In neagra strainatate. ALECSANDRI P. P. 144. ◊ Varsat negru v. varsat. Buba neagra v. buba. Pretz negru = pretz de specula; suprapretz. Bursa neagra v. bursa. Lista neagra = (intrun regim de oprimare politica) lista cuprinzind nume de oameni care trebuie supravegheatzi de politzie. ◊ Expr. A avea (sau ai fi cuiva) inima neagra = a fi foarte trist foarte mihnit. K sa vada shi sa creada Cum mii inima de neagra. HODOSH P. P. 81. Ai face cuiva zile negre = ai pricinui cuiva suparari ai amari viatza. A stringe bani albi pentru zile negre = a face economii in timp de belshug pentru a avea la nevoie. Post negru = post foarte sever fara nici un fel de mincare sau bautura. Am sa tzin post negru douasprezece vineri in shir. SADOVEANU B. 54. ♦ Fig. Ascuns misterios. Potzi face sa scapere cremenea celei mai negre taine. SADOVEANU D. P. 28. 3. Fig. Rau (la inima) rautacios hain. Saraci ochishorii mei Multa lume vaz cu ei Dar nu vaz oameni dai mei Ci tot negri strainei. JARNÍKBIRSEANU D. 200.

négru adj. in loc. adv. la negru (a cumpara / vinde / munci la negru) Clandestin fara a declara legal ◊ „Riscul de a schimba valuta la negru” R.l. 21 IX 93 p. 16. ◊ „Putzini reushesc sashi gaseasca o slujba. Atunci cand o gasesc aceasta e de obicei la negru.” ◊ „22” 37/93 p. 5 (cf. fr. au noir; DMC 1969 DFAP 172; DEX)

NÉGRU³ neágra (négri négre) 1) Care este de culoarea carbunelui a smoalei a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Paine neagra paine de culoare inchisa facuta din faina integrala. Cafea neagra bautura de cafea fara adaus de lapte. Pamant ~ cernoziom. 2) (despre persoane) Care are parul pielea ochii de culoare inchisa; brunet; oachesh; smolit; negricios. * ~ la fatza smead. 3) Care apartzine rasei de oameni ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. * Rasa neagra una dintre rasele umane originara din Africa caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii shi prin parul cretz. 4) pop. Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ◊ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piatza neagra loc clandestin unde vanzarea shi cumpararea este interzisa. A se face ~ la fatza a se infuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum

negru a. 1. de coloarea cea mai intunecata asemenea noptzii adanci: stofa neagra; 2. fig. trist melancolic nefericit: zile negre; 3. odios insuportabil: inima neagra i se facea viatza neagra CR.; 4. ce tzine de Negrii: rassa neagra. [Lat. NIGRUM]. ║ m. 1. om de coloarea neagra; 2. pl. locuitori din Africa shi Oceania cu pielea neagra. ║ n. 1. coloarea neagra: a picta in negru; 2. vin negru: un negru vartos de Orevitza; 3. fig. cauza de intristare de melancolie: el vede toate in negru; 4. doliu: se poarta in negru. ║ adv. fig. odios: omul asta mie negru inaintea ochilor.

négru neágra adj. pl. negre (lat. niger nĭgra negru; it. nero pv. negre fr. noir sp. pg. negro). De coloarea carbuneluĭ stins saŭ a intunericuluĭ perfect: cerneala neagra. De rasa negrilor. Negricĭos intunecat: pine neagra. Fara lumina intunecat: noapte neagra. Livid vinat: trup negru de lovitura. Murdar: rufe negre. Vin negru vin roshu inchis. Bere neagra bere cafenie inchisa. Fig. Trist nefericit: zile negre. Funest de moarte: gind negru. Grozav intens: mizerie neagra. Raŭ veninos: inima neagra. S.m. shi f. Om din rasa cu pele neagra: un negru. S.n. Coloare neagra: a picta a te imbraca in negru. A vedea toate in negru a crede k se vor intimpla numai nenorocirĭ. Negru pe alb lucru scris. Nicĭ cit negru supt unghie nimic nicĭ macar cit de putzin. A tzi se face negru in fatza ochilor a te infuria grozav. Prov. A stringe banĭ albĭ pentru zile negre a aduna banĭ p. timpurĭ grele (boala batrinetza). Rasa neagra populeaza aproape toata Africa oare care partzĭ din sudu Asiiĭ din America Australia shi Melanezia. In numar de vreo 145000000. Negriĭ aŭ pelea maĭ mult saŭ maĭ putzin neagra paru negru cretz craniu dolihocefal nasu turtit shi buzele groase.

albaneágra s. f. Tip de joc de noroc ◊ „Legalizat cu putzin timp in urma faimosul joc «AlbaNeagra» poate aduce beneficii mari pentru patroni nu numai in tzarile occidentale. In Focshani trecatorii sunt imbiatzi sa intoarca una din cele trei bucatzi de cauciuc. Bineintzeles doar cei din «gashca» au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.” R.l. 6 VII 93 p. 9. ◊ „Au fost prinshi C.M. shi A. S. care practicau de acum celebra «albaneagra». Ei tocmai inshelasera pe tanara M. S. «subtilizandui» 4000 de lei.” R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)

gol négru sint. s. 1977 (astron.) Gaura neagra v. quasar (din gol + negru dupa engl. black hole; BD 1970)

movnégru neágra adj. Nuantza de mov foarte inchis ◊ „Printre multzimea de flori de aici shiau deschis petalele nu mai putzin de 40 de varietatzi de lalele in cele mai diverse culori shi nuantze de la alb imaculat pana la movnegru.” Sc. 7 V 74 p. 2 (din mov + negru)

négruabanós adj. De culoare negru intens k abanosul ◊ „Aici se vor ridica hale pentru adapostirea a 10000 de nurci indeosebi din varietatzile topaz negruabanos shi alb.” R.l. 5 VIII 67 p. 1 (din negru + abanos)

Cumania f. 1. sau Cumania Neagra numele Moldovei shi al TZarii Romaneshti la rasarit de Olt (in sec. XIII); 2. V. Kun.

MareaNeagra f. numita in vechime Pontus Euxinus mare intre Rusia Romania Bulgaria shi Turcia (numita astfel din cauza deselor ei furtuni).

PadureaNeagra (Muntzii) f. sau Schwarzwald lantz de muntzi lung de 200 km. in marele ducat de Baden shi in Wurtemberg.

négru¹ (negru) adj. m. s. m. art. négrul pl. négri art. négrii; adj. f. neágra pl. négre

négru adj. m. s. m. (sil. gru) art. négrul pl. négri art. négrii; f. sg. neágra pl. négre

negru adj. shi sb. m. neagra adj. f. shi negresa sb. f.

Marea Neagra.

NÉGRU adj. v. apasator deprimant dezolant sumbru.

NÉGRU adj. adv. v. aprig aspru barbar brutal cainos crancen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblanzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic sangeros violent.

NÉGRU adj. s. 1. adj. (pop.) pacuriu (reg.) muriu (inv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie lana ~.) 3. s. negreala negreatza (rar) negrime (reg.) cerneala. (De un ~ stralucitor.) 4. adj. innegrit (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. v. indoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrala.) 7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. intunecos. 9. adj. v. murdar.

negru adj. v. APASATOR. DEPRIMANT. DEZOLANT. SUMBRU.

negru adj. adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CIINOS. CRINCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUTZATOR. NEIERTATOR. NEIMBLINZIT. NEINDUPLECAT. NEINDURAT. NEINDURATOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RAU. SALBATIC. SINGEROS. VIOLENT.

NEGRU adj. s. 1. adj. (pop.) pacuriu (reg.) muriu (inv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie lina ~.) 3. s. negreala negreatza (rar) negrime (reg.) cerneala. (De un ~ stralucitor.) 4. adj. innegrit (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. cernit indoliat. (Haine ~ purtate de vaduva.) 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Centrala.) 7. adj. bronzat innegrit pirlit prajit (reg.) pirjolit. (Sa intors ~ de la mare.) 8. adj. intunecat intunecos obscur. (O noapte ~.) 9. adj. jegos minjit murdar nespalat patat rapanos slinos soios (livr.) maculat (rar) tavalit terfelit (inv. shi pop.) picat scirnav (pop.) zabalos (reg. shi fam.) puchinos puchios pucios (reg.) dervelit mazac mirshav muruit muscuros muzgurit perceat ripat ripos zoios (Mold. Bucov. shi Ban.) feshtelit (Transilv.) mocicosh (Transilv. shi Maram.) piscosh ronghiosh (Transilv. Maram. shi Bucov.) tinos (inv.) smirced smird (fam.) imputzit paduchios. (O camasha ~.)

Negru ≠ alb balai

AUR NÉGRU s. v. carbune petrol tzitzei.

BUBAT NÉGRU s. v. varsat negru.

ICRE NÉGRE s. pl. caviar.

PELINITZA NEÁGRA s. v. pelinaritza.

VANTUL NÉGRU s. v. austru.

VULTUR NÉGRU s. v. vultur barbos zagan.

aur negru s. v. CARBUNE. PETROL. TZITZEI.

buba neagra s. v. ANTRAX. CARBUNE. DALAC. PUSTULA MALIGNA.

pelinitza neagra s. v. PELINARITZA.

vintul negru s. v. AUSTRU.

vultur negru s. v. VULTUR BARBOS. ZAGAN.

négru (neágra) adj. 1. De culoarea funinginii. 2. Brun intunecat. 3. Murdar. 4. Nefast funest. 5. (S. m.) Arap negroid. Mr. negru negur megl. istr. negru. Lat. nĭgrum (Pushcariu 1167; CandreaDens. 1219; REW 5917); cf. it. nero prov. negro fr. noir sp. port. negro. Der. negreala s. f. (calitatea de negru; vopsea neagra; nuantza de negru; Mold. Trans. cerneala); negreatza s. f. (negriciune) care Pushcariu 1166 shi REW 5919 il trimit la lat. nĭgritia; negri (var. inegri) vb. (a da culoare neagra; a intuneca; a detracta); negricios adj. (aproape negru; brunet); negriciune s. f. (negreatza); negrilica (var. negrushca) s. f. (chicavoinicului Nigella arvensis) pentru sufix cf. arapushca femeiushca muierushca (dupa Pushcariu Dacor. VII 468 negrushca ar indica o incrucishare cu cernushca); negroaica s. f. (femeie neagra); negrioara s. f. (bruna); negriu adj. (aproape negru); negritura s. f. (imbracaminte murdara); ponegri vb. (a denigra) incrucishare a lui inegri cu sl. počruniti (Titin); ponegreala s. f. (denigrare); ponegritor adj. (denigrator). Din rom. provin mag. nyégra „oaie neagra” (Edelspacher 20) ngr. νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu Lehnwörter 37).

NEGRU. Subst. Negru culoare neagra negreala negreatza; innegrire innegreala (rar) negritura (rar) cernire cernit (pop.) canire (pop.). Brunet; arapila (pop.). Cioara (fig.) cioroi (fig.). Rasa neagra; negroid; negru arap (pop.). Adj. Negru de culoare neagra; negru k taciunele taciunat (negru) k pana corbului corbiu (rar) negru k abanosul ebenin negru k smoala negru k pacura pacuriu (rar) innegrit cernit intunecat fumuriu lai (pop.); negricios negrishor (dim.) negrior (pop.) negriu negrutz smolit catranit tuciuriu brunet brun oachesh tziganos smead smedior (dim. pop.) smedishor barnaci (reg.). Vb. A (se) face negru a (se) innegri a (se) negri (inv. shi pop.); a cerni (pop.) a cani (pop.). V. cafeniu intuneric.

CUTIE NEAGRA aparat electronic instalat la bordul aeronavelor destinat controlului desfashurarii deplasarii in spatziu dupa incetarea zborului inregistrand pe banda magnetica date legate despre incarcatura distantza parcursa combustibil consumat etc. Cutia neagra serveshte la stabilirea circumstantzelor unui eventual accident aviatic.

negru neágra negri e adj. s. m. 1. Adj. Care nu reflecta lumina care are culoarea cea mai inchisa; pacuriu. 2. S. m. art. Unul dintre numele diavolului. 3. Adj. (In sintagmele) Post negru = post complet; ajunare. (Reg.) Saptamana neagra = saptamana dinaintea Pashtilor (incepand de miercuri). (Reg.) Vineri negre = zilele de vineri din timpul anului cand se posteshte. Din lat. niger gra grum.

ATRA CURA (lat.) grija neagra Horatziu „Ode” III 1 40: „Post equitem sedet atra cura” („In spatele calaretzului sta grija neagra”). Pe drumul vietzii moartea il insotzeshte permanent pe om. V. shi Il vivere è un correre alla morte.

CANALUL DUNAREMAREA NEAGRA cale navigabila in SE Romaniei care uneshte fl. Dunarea cu Marea Neagra scurtind drumul navelor spre Constantza cu c. 400 km shi asigurind irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaza de la mijlocul sec. 19. Lucrarile au inceput in 1949 acestea constituind un mijloc de exterminare a detzinutzilor politici care au fost folositzi k principala fortza de munca. Sistate in 1955 lucrarile au fost reluate in 1975 dupa un alt proiect. Canalul dat in folosintza la 26 mai 1984 strabate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E fiind axat in mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavoda Medgidia Basarabi Agigea. Lungime totala: 642 km; latzime la baza: 70 m la suprafatza 110140 m; adincimea: 7 m; pescaj maxim admis: 55 m. La capete canalul este prevazut cu ecluze (Cernavoda shi Agigea) fiecare avind doua incinte care asigura navigatzia in ambele sensuri; este traversat de shapte poduri (trei rutiere trei feroviare shi unul mixt). Volumul de trafic care il poate prelua anual este de c. 75 mil. t marfuri asigurinduse trecerea navelor fluviale shi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importanta cale navigabila europeana permitzind o legatura mai directa intre Marea Neagra shi Marea Nordului prin Canalul RinMainDunare precum shi cu Marea Baltica prin Canalul OderElba. O derivatzie Poarta AlbaNavodariMidia in lungime de 266 km (ad.: 55 m) a fost construit in 19841987.

MAREA NEAGRA mare intercontinentala situata in Europa de SE shi Asia Mica scaldand tzarmurile Romaniei (234 km) Ucrainei Rusiei Georgiei Turciei shi Bulgariei; 413.488 km²; lungimea: 1.148 km; latzimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunica prin str. Bosfor cu M. Marmara shi mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o forma ovala cu tzarmuri putzin crestate cu numeroase limane in NV. Intinsa platforma continentala (c. 36% din supr. reliefului submarin). In M.N. se varsa Dunarea Nistrul Niprul Bugul KizilIrmak sh.a. Salinitate scazuta: 1522‰. Temp. medie: 1214°C in febr. shi 2022°C in aug. Sub influentza vanturilor se formeaza un curent circular care datorira pen. Crimeea se imparte in doua ramuri inchise: estica shi vestica. Prin str. Bosfor circula un curent de suprafatza dinspre M.N. Flora saraca de origine mediteraneana este reprezentata prin alge shi iarba de mare. Fauna bogata (c. 1.500 specii) litorala (molushte crustacee amfipozi acul de mare calutzul de mare) bentonica (calcan limba de mare) pelagica (hamsii heringi scrumbii stavrizi sturioni delfini). Sub 200 m din cauza lipsei oxigenului traiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o importanta zona balneoclimaterica dea lungul careia sau dezvoltat statziunile Mamaia Constantza Eforie Nord Eforie Sud Costineshti Olimp Neptun Jupiter Cap Aurora Venus Saturn Mangalia 2 Mai Vama Veche (Romania) Varna Nisipurile de Aur Albena (Bulgaria) Soci (Federatzia Rusa) Ialta (Ucraina) Suhumi Batumi (Georgia). TZarile riverane precum shi alte state din aria de influentza a M.N. au aderat la programul de Cooperare Economica a Marii Negre (lansat in 1992) care urmareshte stimularea creshterii economice amplificarea relatziilor comerciale shi asigurarea dezvoltarii durabile a zonei in conditziile unor masuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constantza Odessa Sevastopol Novorossiisk Batumi Trabzon Samsun Burgas Varna. Denumirea antica: Pontus Euxinus.

NIGRO NOTANDA LAPILLO (lat.) de insemnat cu o pietrica neagra Astfel notau zilele nefaste romanii la care negrul era simbolul nenorocirii. V. shi Albo lapillo notare diem.

PADUREA NEAGRA (SCHWARTZ WALD) muntzi in SV Germaniei separatzi de mtzii Vosgi prin grabenul Rinului formatzi din gnaisuri granite shi gresii. Alt. max.: 1.493 m (vf. Feldberg). In N au aspect de podish in centru sunt larg valuritzi cu varfuri rotunjite iar in S sunt mai inaltzi shi fragmentatzi. De aici izv. Dunarea prin paraiele Brigach shi Breg. Bine impaduritzi. Pastorit. Turism. Industria sticlariei are o veche traditzie.

PESHTERA NEAGRA (DE LA BARSA) peshtera in partea centrala a mtzilor Bihor in bazinul depresionar numit Groapa de la Barsa la 1.100 m alt. Lungimea galeriilor: 1.879 m. Este constituita dintrun sistem de galerii active (cu apa) shi sali mari dispuse pe c. 100 m diferentza de nivel care impreuna au infatzisharea literei K. Prezinta formatziuni stalagmitice shi depuneri de tip „piele de leopard” pe peretzi. In 1974 sa realizat jonctziunea naturala cu Peshtera de la Zapodie care a format o retzea subterana de galerii cu o lungime totala de 12.100 m. In aceasta peshtera traieshte viermele Troglochaetus beranecki. Greu accesibila.

RAU NEGRU rau afl. stg. al Oltului in aval de com. Chichish (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al mtzilor Nemira de sub vf. SHandru Mare de la 1.280 m alt. curge mai intai pe directzie NS iar in arealul com. Lemnia (jud. Covasna) patrunde in depr. Targu Secuiesc care o dreneaza pe directzia NESV in cadrul careia meandreaza puternic avand numeroase despletiri ale cursului sau. In cursul inf. strabate o zona mlashtinoasa shi arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic Cashin Marcusha Zabala Covasna Tarlung.

ROSHU SHI NEGRU grup rock romanesc constituit in 1963 la Bucureshti. Componentze multiple. Succes in anii ’60’70 ai sec. 20 cu piese pe texte de poetzi romani („Somnoroase pasarele”) sau folclor („Mioritza”). Discografie selectiva: „Pseudofabula” „Progresiv TM Roshu shi negru”.

Alnus glutinosa Gaertn. « Anin negru ». Specie cu flori unisexuatmonoice in amentzi (cei femeii cu pedicele lungi verzui cei masculi lungi pina la 12 cm maroinchisviolet). Fructe samare cu aripi conuletze de 2 cm lungime pina la 5 in raceme. Tulpina dreapta cilindrica inalta pina la 27 m. Frunze (rotundobovate) pina la 10 cm lungime petziolate la virf emarginate sau rotunjite la baza cuneate pe margini inegaldubluserate. Lujeri shi muguri fara peri la inceput lipicioshi.

Juglans nigra L. « Nuc negru ». Specie cu tulpina dreapta cilindrica inalta pina la 50 m scoartza bruninchis formeaza devreme ritidom. Coroana rotunda lujerii pubescentzi. Frunze de pina la 60 cm lungime cu 925 foliole ovatlanceolate acuminate serate pe margini pubescente pe partea inferioara. Fructe sferice.

Morus nigra L. « Dud negru ». Specie originara din Iran (syn. M. scabra Moretti). Infloreshte la sfirshitul primaverii. Frunze latovate la baza cordate nelobate shi neregulatdentate scurtpetziolate partea superioara verdeinchis paroasa cea inferioara verdedeschis pubescenta. Fruct roshunegricos pe un peduncul mult mai scurt. Arbore inalt pina la 10 m coroana rotunda.

Populus nigra L. « Plop negru » dintre varietatzile caruia pentru parcuri shi gradini se folosesc: P. nigra var. italica (Muenchh.) Duroi (syn. P. pyramidalis Roz.) « Plop piramidal » infloreshte primavara inaintea infrunzirii. Flori cu solzi glabri cele mascule cu peste 12 stamine cele femele lipsesc sau sint foarte rar intilnite. Frunze triunghiularovate virf ascutzit baza trunchiata glabre cu lungimea mai mica decit latzimea. Arbore cca 25 m inaltzime piramidal ramuri intinse muguri mici lipicioshi. P. nigra var. thevestina (Dode) Bean. infloreshte primavara. Flori cu antere purpurii amentzii femeii cu solzi glabri laciniatzi. Frunze verzi glabre triunghiularovate lungascutzite la baza rotunjite petziol turtit. Planta 2530 m inaltzime cu tulpina cu scoartza albicioasa coroana piramidala ramuri erecte in verticil lujeri glabrii gri galbeni. Fructe capsule.

Ribes nigrum L. « Coacaz negru Struguri negri ». Specie care infloreshte primavara. Flori albeverzui in interior roshietice paroase hermafrodite bracteele subulate mai scurte decit pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale galbui corola cu 5 petale mici (albicioase sau roshii 5 stamine) in raceme la subsuoara frunzelor pendente. Fructe bace comestibile. Frunze (apar o data cu florile) ascutzite 35 lobate cordiforme dintzate rar paroase petziolate. Arbust nespinos 12 m inaltzime tulpini erecte negricioase. Rezista la ger shi inghetzuri exigent fatza de umiditate.

Sambucus nigra L. « Soc comun Soc negru ». Specie care infloreshte tirziu primavaravara dupa ce apar frunzele. Flori albegalbui cu miros puternic k shi frunzele (caliciul cu 5 dintzi scurtzi corola rotunda cu 5 petale patente 5 stamine stigmate sesile) ashezate in cime umbeliforme plane pina la 20 cm diametrul. Fructe mai intii roshii dupa aceea negre lucioase. Frunze pina la 15 cm lungime cu 57 foliole elipticascutzite dentate stipele verucoase pe partea superioara verzi inchis pe cea inferioara mai deschise shi putzin pubescente. Arbust pina la 6 m inaltzime sau arbore pina la 10 m inaltzime. Scoartza groasa cenushie adinccrestata maduva alba ramuri gri.

Banda neagra Expresia vine de la o ceata de mercenari aventurieri organizatzi militareshte care dupa moartea shefului lor au adoptat un drapel negru. Aceasta sa intamplat in Frantza prin veacul al XVIlea. Mai tirziu in timpul Revolutziei Franceze oamenii de arta au dat numele de „Banda neagra” unei asociatzii de speculantzi capitalishti care cumparau castele istorice shi alte imobile ramase fara stapin shi le darimau k sa vinda terenurile shi materialele fara nici o consideratzie pentru valoarea istorica sau artistica a acestor monumente. Denumirea shia extins acceptziunea shi a inceput sa fie folosita pentru orice asociatzie de oameni necinstitzi shi speculantzi. De aici shi legatura cu „bursa neagra”. IST.

a fi negru in cerul gurii expr. 1. (d. caini) a fi rau. 2. (d. oameni) a afisha o atitudine caustica / ironica; a ironiza verbal.

a vedea lucrurile in negru expr. a fi pesimist.

ceasul rau pisica neagra expr. ghinion.

inima neagra expr. (cart.) pica.

la negru expr. (d. vanzari cumparari tranzactzii) ilicit ilegal; eludand prevederile legale.

neagra s. f. sg. art. hot. vulva.

nici alba nici neagra / nici cal nici magar / nici calare nici pe jos / nici in car nici in carutza expr. 1. (d. o situatzie) nehotarat indecis. 2. ambiguu de o calitate sau o compozitzie incerta.

nici cat sa chiorashti un shoarece / cat o ciupitura de purice / cat negru sub unghie / cat un varf de ac expr. deloc.

oaie neagra epr. om care se distinge de ceilaltzi membri ai unui grup / ai unei colectivitatzi printro conduita rea prin antecedente negative prin fapte antisociale etc.

ogor negru expr. (intl.) 1. loc nefavorabil desfashurarii unor actziuni infractzionale. 2. loc unde un hotz poate fi prins asupra faptului.

omul negru expr. politzist.

pantera neagra expr. (detz.) tzigan.

pe lista neagra expr. 1. indezirabil. 2. care urmeaza a fi suprimat; vizat spre a fi asasinat.

pentru zile negre (pop. d. economii) pentru situatzii imprevizibile pentru momente grele.

piatza neagra expr. (pub.) zona economicofinanciara a tranzactziilor shi operatziunilor ilicite.

tzap negru expr. (intl.) judecator.