ALB A albi e adj. s. m. s. n. s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = grup de popoare cu pielea deschisa la culoare. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k Soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. Magie alba = capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific; (livr.) teurgie. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa Revolutzia Franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). ◊ (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie); tzincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ◊ Albaneagra = (tip de) joc de noroc. Lat. albus.

alb ~a [At: PALIA (1582) ap. GCR I 36/9 / E: lat albus] 1 a De culoarea zapezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) K zapada sau k laptele. 3 a (Is) Bila ~a Bila de culoare alba care se pune in urna la vot (in parlament) insemnand vot pentru. 4 a (Inv; ias) Nota cea mai mare la examene. 5 a (Is) Carne ~a Carne de pasare shi de peshte. 6 a (Is) Peshte ~ Peshte cu carne alba (5). 7 a (Ias) Albishor. 8 a (Is) Hartie (sau coala) ~a Hartie nescrisa. 9 a (Is) Rand ~ Spatziu intre doua randuri nescrise. 10 a (Fig; ias) Rand nescris. 11 a (Is) Paine (sau pita) ~a Paine facuta din faina alba. 12 a (Ias; pop) Grane. 13 a (Is) Vin ~ Vin facut din struguri albi. 14 a (Is) Vite ~e Bovine. 15 a (Is) Versuri ~ Versuri fara rima. 16 a (Is) ~ la fatza Palid. 17 a (Ie) Ba e ~a ba e neagra Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (Ie) Nici ~a nici neagra Nici asha nici asha. 19 a (Iae) Fara vorba multa. 20 a (Iae) Deodata. 21 a (Ie) De cand lupii ~i Din timpuri stravechi. 22 a (Ie) Panan panzele ~e Pana la moarte. 23 a (Is) Saptamana ~a A opta saptamana inainte de Pashti. 24 a (Ie) A scoate cuiva peri ~i A necaji mereu pe cineva. 25 a (Iae) A agasa. 26 a (Ie) A impleti coada ~a A ramane fata batrana. 2728 smf a (Persoana) care are pielea alba. 29 a (D. obiecte de metal) Stralucitor. 30 a (Pop; ie) A strange bani ~i pentru zile negre A pastra o suma de bani pentru situatzii dificile. 31 a (Is) Arma ~a Arma cu lama de otzel. 32 a (Rar; ias) Arma scoasa din teaca. 33 a (D. lumina zilei) Insorit¹. 34 a (Is) Noapte ~a Noapte petrecuta fara somn. 35 a (Is) Lume ~a Lumea reala. 36 a Curat. 37 a (Reg; is) Calea ~a Calea care o face mireasa la casa mirelui indata dupa nunta. 38 a (D. bauturi) Limpede. 39 a (Fig; d. vant) De miazazi. 40 a (Ie) A trai lumea ~a A duce viatza in petreceri. 41 a (Pop; ie) A avea (sau a duce) zile ~e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea alba (1). 43 sn (Irn; ie) A da de ~ A se spala (bine) pe fatza pe maini etc. 44 sn (Is) ~ul ochiului Sclerotica. 45 sn (ilav) Negru pe ~ In scris. 46 sn (Ie) A semna in ~ A iscali o politza in care nu sunt specificate nici suma nici scadentza. 47 sn (Fig; iae) A acorda cuiva incredere deplina. 48 sn (Is) ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; ie) A intrat ~an sat Sa facut ziua. 50 sf (Iae) A inceput sa ninga. 51 sf (Fig) Faina de grau. 52 sf (Pop; is) ~ in capistere (sau in strachina) Faina de grau. 53 sf (Pop; ias) Malai. 54 sf (Pop; ias) Merinde. 55 sf (Pop; ie) A vedea ~ in capistere Ashi atinge scopul. 56 sf (Pop; iae) A se imbogatzi. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (Ie) A fi imbracat in ~ A purta haine de culoare alba (42). 59 sfp (Trs) Lemnishoare folosite in jocul dea ~ele. 60 sm (Ent) Vierme daunator cartofilor nedefinit mai indeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de vitza de vie Cf albishoara. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sm (Reg) Partizan al regimului tzarist. 64 sn (Chm; is) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor. 65 sn (Is) ~ de balena Spermantzet. 66 sn (Is) Rasa ~a Unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. 67 a (D. oameni sau parul lor) Carunt. 68 a (Is) Noptzi ~e Noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. 69 a (Is) Magie ~a Capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific. 7072 sn (Is) Negru pe ~ Asigurare k cele spuse sunt (adevarate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (Is) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit in vopsitorie). 74 sm Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (1) crescute pentru productzia de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de shah) Jucatorul care are piesele albe (75). corectata

ALB A albi e adj. subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa revolutzia franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) cu prolificitate shi precocitate ridicate crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. Lat. albus.

ALB² A albi e adj. I. 1. Care are culoarea zapezii sau a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. Pinza de culoare alba. ◊ Madama Sultana... e imbracata cu shortz alb shi are o scufie alba pe cap. PAS L. I 93. [Ciinele] e sprincenat cu negru shi are laba de dinainte din stinga alba. SADOVEANU N. F. 14. Sau facut k ceara alba fatza rosha k un mar SHi atita de subtzire sa o tai cun fir de par. EMINESCU O. I 82. ♦ Arma alba = (in opozitzie cu arma de foc ) arma cu lama de otzel (sabie baioneta cutzit etc.). Carne alba = carne de vitzel sau de pasare in special piept de pasare. Peshte alb = peshte cu carnea alba (de exemplu shalaul). Piine alba = piine facuta din faina de griu fara taritze de calitate superioara. Vin alb = vin de culoare galbuieaurie. Hirtie (sau coala) alba = hirtie (sau coala) nescrisa. Miam pregatit coala de teza hotarit so las alba. SADOVEANU N. F. 138. Rind alb = spatziu intre doua rinduri scrise interval nescris. In aceasta calitate trebuia sa citeasca in articolul meu nu numai rindurile tiparite ci shi cele albe. GHEREA ST. CR. III 64. Bila alba v. bila. Carbune alb v. carbune. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care e impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Era alb la fatza shi tremura. SAHIA N. 56. Ba e alba ba e neagra se spune despre vorbele cuiva care se incurca in explicatzii shi se contrazice. Nici alba nici neagra = a) deodata fara multa vorba nici una nici doua; b) nici asha nici asha; nici laie nici balaie. De cind cu lupii albi = de multa vreme. Dapoi nu shtitzi k matushai moarta de cind lupii albi...? CREANGA P. 23. Pina in pinzele albe v. pinza. Cusut cu atza alba v. atza. ♦ (Despre parul oamenilor shi p. ext. despre oameni) Carunt. Un sihastru alb k oaia de batrin. RETEGANUL P. V 79. Amindoi batrinii aceshtia erau albi k iarna. CREANGA P. 73. Fantastic parea creshte batrinul alb shi blind. EMINESCU O. I 95. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji a sicii mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni adesea substantivat) (Persoana) care apartzine rasei albe. 3. Incolor transparent. Spirt alb. Sticla alba. II. Fig. 1. Limpede luminos insorit. La rasarit se aratau semnele albe ale zilei ferestrele prindeau o culoare albastrie. CAMILAR TEM. 86. Simt ziua prin noaptea adinca Spargindushi drum alb spre pleoape. TOMA C. V. 216. Cind sau trezit ei era ziulica alba. CREANGA P. 135. Ah! Eatit de alba noaptea parcar fi cazut zapada. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. Noptzi albe = noptzi luminoase (obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud cind crepusculul dureaza toata noaptea uninduse cu rasaritul soarelui). Noptzile albe din Leningrad. (In basme in opozitzie cu lumea neagra de sub pamint) Lumea alba = lumea reala. Iata pajuri nazdravane care vin din neagra lume Aducind pe lumea alba fetzifrumoshi cu falnic nume. ALECSANDRI P. A. 116. A avea (sau a duce) zile albe = a trai o viatza fericita. Tot zile albe duc? DELAVRANCEA S. 30. ♦ (Substantivat f. art.) Zorii zilei; (neobishnuit) zapada. Alba zilei se imprashtie; o suflare de viatza cleatana (= clatina) ushor ramurile arborilor. DELAVRANCEA S. 33. ◊ (Personificat) Cind se intoarse... incepuse a intra alba in sat. ISPIRESCU L. 316. Cit tzinu vara baiatul moshului trai cum trai... dar cind veni alba in sat shi nu mai fu chip de munca saracia incepu sashi arate coltzii. POPESCU B. IV 70. 2. Nevinovat fara pata. V. imaculat. Mai cazu asupra lui Ghitza Lungu astavara o napasta shi se dovedi alb. SADOVEANU M. C. 158. 3. (Despre versuri) Fara rima. 4. (In expr.) Garzile albe = nume dat trupelor contrarevolutzionare din razboiul civil dezlantzuit de puterile imperialiste in Rusia impotriva statului socialist. V. garda. Gardist alb = persoana care facea parte din garzile albe; p. ext. membru al unei organizatzii militare contrarevolutzionare din timpul razboiului civil impotriva Puterii sovietice. V. gardist.

ALB² A albi e adj. I. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. Strange bani albi pentru zile negre = fii econom fii prevazator. ♦ Arma alba = arma cu lama de otzel. Carne alba = carne de vitzel sau (piept) de pasare p. ext. carne de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie (sau coala) nescrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. 3. Incolor transparent. II. Fig. 1. Limpede luminos insorit. Cand sau trezit ei era ziulica alba (CREANGA). ◊ Expr. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud. Zile albe (sau rar lumea alba) = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 2. Nevinovat. 3. (Despre versuri) Fara rima. 4. (Adesea substantivat) Care apartzinea mishcarii contrarevolutzionare in perioada razboiului civil din Rusia; contrarevolutzionar. Garzile albe. Lat. albus.

ALB² ~a (~i ~e) 1) Care are culoarea zapezii. ◊ Carne ~a carne de pasare (din regiunea pieptului) sau de peshte (rapitor). Noapte ~a noapte de nesomn. Versuri ~e versuri fara rima. Saptamana ~a saptamana care precede postul mare cand se mananca lactate. Ziua ~a timpul cand sa luminat dea binelea. /< lat. albus

alb a. 1. de coloarea laptelui sau a zapezii; 2. fig. senin fericit: n’am zi alba din pricina ei ISP. [Lat. ALBUS]. ║ n. coloarea alba: albul ochiului albush; albul zilei aurora ISP. ║ m. membru al partidului conservator.

álb a adj. (lat. albus). De coloarea zapeziĭ saŭ lapteluĭ. Fig. Inocent: alb k zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partiduluĭ conservator (dupa crinu alb care era emblema Bourbonilor) in opoz. cu rosh liberal. S. n. pl. urĭ. Coloarea alba. Spatziŭ liber pe o pagina. Arme albe arme care taĭe sau impung (nu arme de foc). Banĭ albĭ (p. zile negre) banĭ in general (pin aluz. la argint). Noapte alba noapte nedormita. Saptamina alba saŭ a brinzeĭ cea din aintea postuluĭ mare cind se maninca lapte brinza oŭa. Versurĭ albe versuri fara rima. A da carta cuĭva aĭ da puterĭ depline sa faca ce vrea. Politza in alb politza fara data scadentzeĭ. A fi vazut albu’n capistere (adica faina) a te fi asigurat de dobindirea unuĭ lucru. A intrat alba’n sat a intrat aurora’n sat s’a luminat de ziŭa. Tot alba’n doĭ banĭ tot vechea poveste (ĭapa cea alba vinduta pe doĭ banĭ). A fi ros (orĭ mincat) k alba de ham a fi ros de nevoĭ a fi plictisit de o treaba. Albu ochĭuluĭ scleorotica. Alb de argint orĭ de plumb cerusa. Alb de balena spermantzeta. Alb de Spania creta friabila.

albargintíu íe adj. Alb batand in argintiu ◊ „De aici de sus orashul are aspectul unei cetatzi strajuite in cele patru zari de crenelurile albargintii ale shirurilor de blocuri din cele mai noi cartiereorash.” I.B. 7 VII 73 p. 4 (din alb + argintiu)

albivoríu íe adj. Alb batand in culoarea fildeshului ◊ „Pe fatzadele inconjurate de schele se ashtern caramizi ceramice albivorii.” Sc. 14 V 61 p. 3 (din alb + ivoriu; cf. germ. elfenbein (weiss); Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398; FC I 168)

alblaptát a adj. Alb opac ◊ „Stelele Kremlinului sunt prevazute cu geamuri rubinii shi albelaptate intre care se afla cristal transparent.” I.B. 26 I 61 p. 3 (din alb + laptat; cf. germ. Milchweiss; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398; FC I 173)

alblaptós oása adj. Alb opac ◊ „Trei mari macelarii sunt in cartierul Drumul Taberei. Toate au tras cu invershunare peste ferestrele mari dinspre laboratoare perdea de vopsea alblaptoasa.” I.B. 3 X 70 p. 3 (din alb + laptos; cf. germ. Milchweiss; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398)

alblumína zílei adj. ◊ „Lampa alblumina zilei cu o culoare apropiata de lumina zilei.” Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 398)

albaneágra s. f. Tip de joc de noroc ◊ „Legalizat cu putzin timp in urma faimosul joc «AlbaNeagra» poate aduce beneficii mari pentru patroni nu numai in tzarile occidentale. In Focshani trecatorii sunt imbiatzi sa intoarca una din cele trei bucatzi de cauciuc. Bineintzeles doar cei din «gashca» au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.” R.l. 6 VII 93 p. 9. ◊ „Au fost prinshi C.M. shi A. S. care practicau de acum celebra «albaneagra». Ei tocmai inshelasera pe tanara M. S. «subtilizandui» 4000 de lei.” R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)

moárte álba sint. s. ♦ 1. Moarte prin inghetzare ◊ „Incepuse ceea ce oamenii de munte numesc «moartea alba». Inghetzase shi nu mai era conshtient.” R.l. 9 I 85 p. 5. ♦ 2. Moarte provocata de droguri ◊ „[...] o echipa de cercetare asupra toxicomaniei [din Germania] a izbutit sa puna la punct o metoda de terapie comportamentala a candidatzilor la «moartea alba». Bazanduse pe minutzioase investigatzii de psihologie experimentala psihoterapia administrata clinic shi ambulator [...] este axata pe ideea k pacientul trebuie sa invetze sa traiasca fara drog.” I.B. 9 IV 86 p. 3. ◊ „Moartea alba a aparut shi la noi” Ev.z. 11 X 96 p. 6

seméstru álb sint. s. (pol.) ◊ „Preshedintele Italiei [...] a inaugurat o data cu Anul Nou «semestrul alb»: ultimele shase luni ale mandatului sau in cursul carora constitutzia interzice shefului statului sa dizolve parlamentul. Hotarat imediat dupa inlaturarea fascismului pentru a proteja tanara republica italiana impotriva oricarei tentatzii autoritare la sfarshitul mandatului «semestrul alb» marcheaza in general inceperea marilor manevre ale principalelor partide politice in vederea alegerilor prezidentziale.” R.l. 7 I 85 p. 6 (traduce sint. s. it. semestre bianco)

sezón álb sint. s. Iarna ◊ „In intampinarea sezonului alb se fac intense pregatiri in toate statziunile montane de odihna shi sporturi de iarna.” R.l. 20 XI 78 p. 5. ◊ „La Mangalia in «sezonul alb».” Sc. 6 XII 78 p. 2. ◊ „Cele trei renumite statziuni montane pot primi dea lungul intregului sezon alb peste 100000 de vilegiaturishti.” Sc. 21 XII 78 p. 4 (din sezon + alb)

Alba (Inferioara) f. numita de Unguri AlsóFehér judetz in Transilvania 195.000 loc. cu cap. Aiud. ║ (Regala) comitat shi cetate in Ungaria vechiu orash industrial shi comercial: 28.000 loc.; odinioara (10271380) rezidentza regilor maghiari.

alba f. 1. (adica zi) ziori aurora: incepuse a intra alba in sat ISP.; 2. (adica iapa) martzoaga; tot alba in doi hani a spune mereu acelash lucru; e mancat k alba de ham fig. e prapadit de nevoi (PANN); 3. (adica secara) faina: a vedea alba in capistere a capata ceva de hrana a se insura: n’a vazut inca alba in capistere ISP. (v. lume saptamana). [Lat. ALBA].

Alba (Marea) f. vast golf al Oceanului Glacial arctic pe coasta Rusiei europene.

BaltaAlba f. lac in judetzul RamnicuSarat cu bai de ape minerale (iod pucioasa) bune pentru rani shi scrofule.

BisericaAlba f. numita de Unguri Fehértemplom orash in Banat cu vinuri renumite: 7800 loc. (Nemtzi Sarbi Romani Unguri Evrei).

MareaAlba f. V. Alba.

ParauAlb m. V. ValeaAlba.

Rasboieni pl. 1. sau ValeaAlba sat in jud. Neamtzu cu 3200 loc. celebru prin victoria lui SHtefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. manastire zidita dupa repurtarea acestei victorii.

ValeaAlba f. V. Rasboieni.

alb¹ adj. m. s. m. pl. albi; adj. f. s. f. álba pl. álbe

alb adj. m. s. m. pl. albi; f. sg. álba pl. álbe

álba (zorii zilei) s. f. art.

Cetatea Alba Cetatzii Albe gen. a.

ALB adj. s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Om cu parul ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balena v. spermantzet; alb de barita v. sulfat de bariu; alb de plumb = ceruza (inv.) shtiubeci; alb de titan v. bioxid de titan; alb de zinc v. oxid de zinc. 4. s. (ZOOL.) albulmijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol nescris. (Rand ~ pe o foaie scrisa.)

ALB adj. s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Par ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balena = cetaceum spermantzet ceara de balena ulei de cashalot; alb de barila = sulfat de bariu; alb de plumb = ceruza (inv.) shtiubeci; alb de titan = bioxid de titan; alb de zinc = tzincvais oxid de zinc (inv.) tutea. 4. s. (ZOOL.) albulmijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol nescris. (Rind ~ pe o foaie scrisa.)

Alb ≠ negru

BATLAN ÁLB s. v. egreta starc alb.

ERODIU ÁLB s. v. egreta starc alb.

FURNICA ÁLBA s. v. termita.

MOLOTRU ÁLB s. v. sulfina.

PRAF ÁLB s. v. cocaina.

PRONTOSIL ÁLB s. v. sulfanilamida.

RAPITZA ÁLBA s. v. mushtar.

STARC ALB MÍC s. v. batlan mic.

URZICA ÁLBA s. v. sugel alb urzica moarta.

bitlan alb s. v. EGRETA. STIRC ALB.

ceapur alb mic s. v. BITLAN MIC.

erodiu alb s. v. EGRETA. STIRC ALB.

FURNICA ALBA s. (ENTOM.; Isoptera) termita.

molotru alb s. v. SULFINA.

praf alb s. v. COCAINA.

rapitza alba s. v. MUSHTAR.

stirc alb mic s. v. BITLAN MIC.

urzica alba s. v. SUGEL ALB. URZICA MOARTA.

alb (álba) adj. De culoarea zapezii a laptelui. Mr. albu megl. alb istr. ǫb. Lat. album (Pushcariu 55; CandreaDens. 36; REW 331; DAR); cf. vegl. jualb genov. arbo engad. alvo sp. albo port. alvo; cf. shi it. alba prov. aubo fr. aube sp. alba de la f. Este proprie rom. semnificatzia de „fericit” extindere a contrastului intre „negru” shi „alb”. Cf. alboare. Der. alba s. f. (iapa alba; zori de zi); albeatza s. f. (culoare alba; cataracta pata pe ochi); albele s. f. pl. (doua betzishoare folosite in jocul cu acelashi nume); albei adj. (alb; balai); albei s. m. (specie de iarba); albetz s. m. (alburn); albetze s. f. (albeatza); albi vb. (a albi; a (se) face alb; a incaruntzi; a imbatrini; a (se) sulemeni; a spala) care este considerat reprezentant al unui lat. *albῑre de la albescĕre (Pushcariu 57; CandreaDens. 41; REW 320) dar care ar putea fi shi formatzie interna a rom. cf. inroshesc (in)negresc albastresc etc.; albicios adj.; albiciune s. f.; albime s. f.; albinetz adj. (cu fatza alba; balai); albishor adj. (albicios); albishor s. m. (ban de argint; peshte obletz; se spune despre anumite varietatzi de struguri de prune de ciuperci); albitza s. f. (peshte obletz; planta cu flori galbene); albitor adj. (care albeshte); albitorie s. f.; albitura s. f. (rufe albe lenjerie; in tipografie mici piese de plumb care servesc la completarea spatziului alb dintre litere cuvinte sau rinduri; bani argintzi; peshte platica babushca); albiu adj.; albush s. n. (substantza alba care inconjoara galbenushul la ou; in Trans.shi Mold. albul ochiului); (i)nalbeala s. f. (suliman); (i)nalbi vb. (a spala; a sulemeni); inalbitor adj. (care albeshte). Alburn mentzionat k descendent al lui alburnum (Arhiva XVI 322; REW 329) este imprumut recent (cf. BL V 87). Pentru albeatza Pascu I 31 propune un lat. *albitia in loc de albities; insa der. e fireasca in cadrul rom. Dalb adj. (alb; fericit) comp. cu de de origine pop. prezinta un semantism normal (cf. Bant doalb „carunt”) caruia uzul poetic foarte frecvent la Alecsandri ia adaugat cea de a doua nuantza. Albishoara (Pushcariu Dacor. III 596 shi REW 328) nu reprezinta lat. albula ci este o metateza de la albishoara cf. albishor. Pentru albulus in rom. cf. abur.

ALB. Subst. Alb culoare alba albime (rar) albeatza alboare (rar) albiciune albescentza (rar). Albire albeala (pop.) inalbire inalbit. Caruntetze caruntzeala caruntzie (rar) incaruntzire ninsoare (fig.). Adj. Alb de culoare alba de culoarea zapezii k laptele de culoarea laptelui laptos lactescent (alb) k zapada (k neaua) ninsoriu (rar) alb k (cum e) helgea alb k varul alb de tot alb k ghiocul albcolilie albutz (dim. reg.) albui albiu (rar) albicios alburiu albishor (dim.) albior dalb dalbior (dim.) coliliu lilial argintiu marmorean marmoren (rar) marmoriu (rar); sidefiu. Albit inalbit; carunt incaruntzit grizonat (frantzuzism) nins (fig.) argintiu (fig.) argintat (fig.). Blond balai codalb codalbel (reg.) balan bal (reg.) balaior (dim.) balanutz balaiel balanel balutz (reg.) balauc (reg.) plavan plavai plavitz plaviu (inv. shi reg.) albetz (reg.) albinetz. Vb. A (se) albi a (se) inalbi; a incaruntzi a caruntzi (inv.); a alburi.

alb sunet ~ (fiz.) sunet* complex al carui spectru functzie de frecventza* este continuu avand valoarea medie a energiei acustice (raportata la 1 Hz*) constanta intro banda de frecventze suficient de larga. In general punctul (zgomotul*) a. rezulta din ansamblul tuturor vibratziilor* audibile prin analogie cu lumina alba care rezulta din suma tuturor undelor* spectrului vizibil. Obtzinut prin mijloace electronice (v. Electronica muzica) K.H. Stockhausen la utilizat in SI (1933) shi Studie II (1954). Sin. zgomot alb; engl. White noise.

álba s.f. art. (pop.) 1. ziua zorile aurora 2. zapada

ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a insemna o zi cu o pietricica alba A avea o zi buna. La romani era simbolul fericirii. V. shi Nigro notanda lapillo.

BALTA ALBA 1. Liman fluviatil cu apa sarata slab sulfatata sodica slab magneziana pe cursul inf. al Buzaului in C. Rimnicului; 101 km². Ad. max.: 4 m. Rezerve de namol sapropelic (245 mil. m³) din care se produce extractul „Pellmar” ce sta la baza multor produse cosmetice shi a unor medicamente antireumatice. 2. Com. in jud. Buzau; 3.402 loc. (1991). Statziune balneoclimaterica permanenta indicata pentru tratarea afectziunilor reumatismale neurologice periferice ginecologice dermatologice. Statzie de c. f.

CASA ALBA reshedintza preshedintzilor S.U.A. situata in Washington. Construita in 18141817 dupa planurile arhitectului James Hoban.

CETATEA ALBA orash port la limanul Nistrului la 18 km de Marea Neagra; 54 mii loc. (1987). Ind. alim. (carne ulei); instrumente medicale. Muzeu de arta. Veche ashezare; colonie greceasca intemeiata de milesieni la inceputul sec. 6 i. Hr. (Tyras); in ev. med. a fost un important centru al comertzului internatzional. Atestata documentar de la mijlocul sec. 10 a fost cucerita in 1241 de tatari. Din c. 1290 la C.A. a existat o puternica colonie genoveza (Maurocastron sau Moncastro). La sfirshitul sec. 14 a intrat in stapinirea Moldovei shi a cunoscut o intensa dezvoltare in timpul domniilor lui Alexandru cel Bun shi SHtefan cel Mare devenind unul dintre cele mai importante centre comerciale shi cea mai ampla shi mai puternica dintre cetatzile Moldovei medievale; cucerita de turci (1484) sa aflat in stapinirea acestora (sub numele de Akkerman); prin Pacea de la Bucureshti incheiata in urma Razboiului RusoTurc din 18061812 C.A. impreuna cu Basarabia a fost anexata de Rusia. In 1918 in urma procesului desavirshirii statului natzional unitar roman orashul impreuna cu intreaga Basarabie sa unit cu Romania. In 1940 in urma notelor ultimative sovietice a fost din nou anexat de U.R.S.S. Eliberat de armata romana (1941) orashul a fost reocupat de trupele sovietice (1944) shi reanexat de U.R.S.S. Azi Belgorod Dnestrovski.

MAREA ALBA (BELOE MORE) mare in bazinul Oc. Inghetzat intre peninsulele Kola shi Kanin. Comunica larg cu M. Barents cu M. Baltica (prin intermediul L. Onega a raului Neva shi a unui canal navigabil cu 19 ecluze lung de 227 km dat in folosintza in 1933) precum shi cu marile din S (M. Azov Marea Neagra M. Caspica) prin intermediul caii de navigatzie VolgaBalica; 90 mii km². Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: 17°C (iarna) shi 11°C (vara). Salinitatea 24245‰. Numeroase insule. Pescuit intens. Ingheatza in perioada sept.mai. Porturi pr.: Arhanghelsk Onega Belomorsk Kandalashka.

NILUL ALB (BAHR ELABIAD sau BAHR ALABYAD) denumirea cursului mijlociu al Nilului pe terit. Sudanului in portziunea cuprinsa in aval de confl. acestuia cu raul Gazelor (Bahr elGhazal) shi pana la confl. cu Nilul Albastru.

POARTA ALBA com. in jud. Constantza situata in pod. Carasu pe Canalul DunareaMarea Neagra; 4.506 loc. (2003). Statzii de c. f. (in satele P.A. shi Nazarcea). Punct de ramificatzie a Canalului DunareaMarea Neagra (derivatzia Poarta AlbaNavodariMidia a fost data in folosintza in 1987). Expl. de calcar. Reparatzii de mashini shi utilaje (in satul Nazarcea). In satul Nazarcea a fost descoperit (1951) un tezaur alcatuit din doua diademe din aur datand din Hallstatt.

a fi mancat k alba de ham expr. (pop.) a fi trecut prin multe a fi experimentat / versat.

a petrece o noapte alba expr. a nu dormi a sta treaz toata noaptea.

a scoate (cuiva) peri albi expr. a supara a hartzui; a shicana; a vexa (pe cineva).

a urmari panan panzele albe expr. a haitui; a incoltzi.

ai ieshi peri albi expr. ashi face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat.

Alba k Zapada expr. (tox.) cocaina

cal alb expr. (tox.) heroina.

cec in alb expr. (pub.) incredere absoluta / neconditzionata.

cusut cu atza alba expr. neconvingator vizibil fals.

doamna alba expr. (tox.) heroina.

minciuna alba expr. minciuna rostita cu intentzia de a menaja sentimentele interlocutorului.

moara alba expr. (intl.) ceas de buzunar de argint.

moarte alba expr. (pub. eufem.) 1. denumire generica data stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante.

praf alb expr. (tox.) cocaina.

scor alb expr. (in sport) zero la zero.

zana alba expr. (tox.) cocaina.